219 matches
-
semne în limbajul scris. Performanța vocală este în felul ei tot o interpretare. Cel mai potrivit exemplu îl reprezintă Ernst Jandl și prelegerile sale prin care reușea să atragă un public larg. În orice caz, afirmația că autorii sunt și recitatorii cei mai adecvați ai propriilor texte nu se adeverește în totalitate, după cum arată citirea operei lirice a lui Gottfried Benn. Vocea autorului nu reprezintă o certitudine în ceea ce privește înțelegerea textului. Citirea de către autor a textului este doar una dintre interpretările posibile
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
și are de multe ori avantajul de a evidenția specificități pe care o lectură în tăcere nu le-ar revela: intenția prozodică, ritmul, intensificările de tempo, gradul de emotivitate și atitudinea rostirii. Performanțele interpretative vocale - datorate fie autorului, fie altor recitatori - ar trebui să devină o întrebare firească în lumea artei literare și teatrale, mai ales ca urmare a faptului că cerințele exagerate ale unei filologii auditive ŕ la Sievers au fost spulberate. Lessing afirma că o frază, un vers pot
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
recitativă, accente și tempo. Oare nu este pusă sub semnul întrebării întreaga concepție în ceea ce privește așteptările referitoare la actul de lectură care dăinuie încă de pe vremea iluminiștilor - acutizarea percepției critice a cititorului și eliberarea acestuia din raportul de dependență față de un recitator? Oare nu instituie autorii în felul acesta o nouă autoritate în ceea ce privește situația unei lecturi oarecum impuse? Un argument contrar este faptul că asemenea obiecții s-ar putea aduce fiecărui spectacol teatral, fiecărei predici sau prelegeri. "Ça n'empęche pas d
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Kuznețov și mulți alții ne-am cunoscut la Maiak. Sinceagov, viitorul delator în dosarul maiakoviștilor, acela era, într-adevăr, socialist cu față umană. Recitarea de versuri direct în piața din mijlocul orașului crea o atmosferă cu totul neobișnuită. Mulți dintre recitatori erau autori profesioniști excelenți, alții erau poeți talentați: Șciukin, Kovșin, Mihail Kaplan, Victor Kalughin, Alexandrovski, Șuht și alții. La fiecare lecturare se adunau sute de oameni. Întâlnirile aveau loc de obicei seara, sâmbăta și duminica. Pe mine, și se pare
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
discuție, zece ani de pușcărie. Neavând permisiunea de odinioară de a acționa, autoritățile își ieșeau și mai mult din minți și considerau că nu trebuie să mai îngăduie această libertate: de la prima lectură puneau la cale provocări, îi rețineau pe recitatori și comunicau numele acestora la instituțiile de învățământ, pentru că majoritatea dintre noi eram studenți. În institute au fost luate măsurile de rigoare, în general excluderea din facultate. În realitate măsurile punitive, represaliile împotriva noastră erau organizate de comitetul orășenesc al
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
pe post de actori. A chemat și cîțiva din afară (fotbaliști, actuali și foști, de exemplu), dar a contat mai ales pe resurse proprii. Ceva mai neprofesionist, nici că se putea. Cîntăreți fără voce, dansatori fără ureche, comici fără umor, recitatori fără memorie. Oameni, poate buni la altele, nepricepuiți la scenă deschisă. Cît despre Dan Negru, el ar trebui să facă o baie de sare și de piper, să citească zilnic, timp de un deceniu, o carte, să ia lecții de
A trecut și Revelionul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14390_a_15715]
-
decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-a transformat „într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori, interpreți, cîntăreți, mișcîndu-se toți, fără șovăire, la comandă, ca vrăjiți de bagheta lui magică”. Cine era noul protagonist al propagandei, acceptat și încurajat de clanul tiranului? „Instrumentul ales pentru orchestrarea acestei uriașe diversiuni care s-a numit Cenaclul Flacăra era
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
în secolul al XV-lea să ajungă să fie scrise polifonic. Originea genului este foarte îndepărtată având obârșiile în secolul al IV-lea când textul evanghelic era înveșmântat în monodia austeră și totuși liberă a gregorianului încredințat unui singur cântăreț (recitator) pentru uzul eclesiastic. Cele mai timpurii Pasiuni polifonice descoperite se găsesc în colecția Old Hall al Colegiului Sf. Edmond, strânsă și alcătuită în anii 1410-1420. Pasiunea protestantă poate fi împărțită în cinci grupe, nu neapărat cronologic așezate, dar desfășurate pe
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
În jurul unui divorț”, “Bacilul lui Koch”, “Expunere de motive” și ne-am cutremurat de râs la parodiile lui Topârceanu după Homer (“Chinurile lui Ulise”) și după Arghezi (“Blesteme”). Am hohotit ca niște nebuni la portretizările pe care Pleșu le face recitatorilor lui Eminescu, ne-am tăvălit pe jos de râs (atât cât permite habitaclul mașinii) la critică rubricii meteo și a prezentatorilor acesteia și era să pierdem controlul autovehiculului la savuroasa povestire a pățaniilor autorului în Japonia. Când am ajuns la
Pleşu cel hâtru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82627_a_83952]
-
de la ora 10, la Clubul Elevilor din localitate, și la ea participă elevi de la școli din localitățile Moravița, Deta, Denta, Banloc, Voiteg etc., precum și de la două școli din Timișoara: Liceul Pedagogic „Carmen Sylva“ și Școala Generală nr. 7. Pe lângă întrecerea recitatorilor, elevii școlii Jamu-Mare au pregătit și un spectacol artistic și o expoziție gastronomică care poate fi apreciată și degustată, ne-a informat dl Valeriu Filipiac, primarul localității Jamu-Mare. Juriul, format din profesori de limba română de la unele dintre școlile participante
Agenda2003-22-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281066_a_282395]
-
închini Luceafărului o poezie proastă sau chiar o carte de o valoare discutabilă, situată programatic sub "steaua Eminescu" - o contraperformanță larg răspândită în spațiul mioritic!; tineret școlarizat sau actori abulici cu privire halucinată și respirație duhnind a alcool îngroașă rândurile recitatorilor de ocazie prezenți la mai toate spectacolele de tămâiere a Geniului nostru tutelar." Puțini intelectuali din Basarabia - îi avem în vedere pe cei care își fac cunoscute opiniile prin intermediul presei - sunt capabili să judece cu atâta luciditate și dezinvoltură (o
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
o umilă viețuitoare". Jurnalistul Victor Ciutacu a subliniat: "Dar, dacă prin absurd aș fi în locul lui, aș lăsa-o mai moale cu interviurile servite. Nu de alta, însă, după ce ai în palmares o Udrea gătitoare/cântătoare/țărăncuță, plus un Băsescu recitator de poezii cu mame moarte care trăiau, totul pe bani mulți de la stat și ulterior scoși din post fără să lași vreo dâră de TVA, pare mai util să taci filosofic pe tema servitelor...".
Ciutacu îi răspunde lui Sârbu, după atacul la interviul cu Ponta by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/24597_a_25922]
-
pentru ușurin ța prin care punct de reper în istoria culturii române face, adesea și cu concursul unor meșteșugea acesta versurile și mai ales și universale, cercetător profund al frustrați și neîmpliniți din țară sau al unor pentru talentul de recitator. Cred că nu tainelor a tot ce ne înconjoară, jurnalist foști politruci comuniști sau al greșesc dacă acum reproduc una din cu o operă de o uluitoare actualitate. odraslelor lor pripășite prin cine știe ce caracterizările finale ale marelui George Existența unui
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
o forțare, o supralicitare, în fond. Așadar, am amînat să văd Și mai potoliți-l pe Eminescu! de Cristian Tiberiu Popescu, montarea lui Grigore Gonța de la Teatrul Național din București pînă după "Anul Eminescu". Articolul lui Andrei Pleșu, Eminescu și recitatorii, din care și Petru Creția citează cu voluptate, poate fi și o măsură a exigenței, a științificului, în raport cu opera și cunoașterea ei. Fiecare lucru are măsura sa proprie (natura sa proprie asemenea)", scrie Eminescu în Fragmentarium. Pleșu scrie revoltat amar
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
fie alături de noi. * Dorina Pop - Ingineră, șahistă, poetă și prozatoare de la Timișoara (via Reșița), este alături de noi cu o frumoasă definiție a poeziei “o rugăciune a sufletului”, dar și cu o interesantă proză. *Dumitru Mihai - profesor de matematică, bun orator, recitator, mare iubitor de cultură și sport. În tinerețe, pentru talentul , săritura și șutul cu mingea de handbal, i se spunea “Elefantul” . Un vipereștean cu dragoste de muncă și...poezie! Ne cunoaștem de vreo 60 de ani! Prin anii 1982, când
DE CE ...BUCURII? de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381711_a_383040]
-
în programul concertului: Maurice Ravel, Erik Satie, Claude Debussy și Cecile Chaminade au fost prezentate asistenței de reputatul muzicolog german dr. Adalbert Grote. A fost, fără îndoială, o excepțională comunicare din punct de vedere muzicologic. Lucrările înscrise în program: pentru recitator și pian, pentru violoncel și pian, pentru pian la patru, cinci și opt mâini etc. au fost remarcabil interpretate de către soliștii Ana Bondue (pian, recitator), Adina Dumitrescu, Dana Cristina Probst și Adina Sibianu (pian), Maria Magdalena Probst (violoncel, recitator). Un
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
fără îndoială, o excepțională comunicare din punct de vedere muzicologic. Lucrările înscrise în program: pentru recitator și pian, pentru violoncel și pian, pentru pian la patru, cinci și opt mâini etc. au fost remarcabil interpretate de către soliștii Ana Bondue (pian, recitator), Adina Dumitrescu, Dana Cristina Probst și Adina Sibianu (pian), Maria Magdalena Probst (violoncel, recitator). Un succes deosebit a cunoscut ultima piesă din programul concertului: „Nunta de argint”, de Cecile Chaminade, o superbă fantezie pentru pian opt mâini. Programul actualei ediții
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
pentru recitator și pian, pentru violoncel și pian, pentru pian la patru, cinci și opt mâini etc. au fost remarcabil interpretate de către soliștii Ana Bondue (pian, recitator), Adina Dumitrescu, Dana Cristina Probst și Adina Sibianu (pian), Maria Magdalena Probst (violoncel, recitator). Un succes deosebit a cunoscut ultima piesă din programul concertului: „Nunta de argint”, de Cecile Chaminade, o superbă fantezie pentru pian opt mâini. Programul actualei ediții a manifestării „Țintea muzicală 2012” s-a încheiat cu o interesantă comunicare referitoare la
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
premieră a avut loc la Opera Română din Cluj, la 25 aprilie 1972; cantatele Tinerii soldați care au murit, Inscripție pe un leagăn, Suita pentru cor de copii, suflători și percuție, pe versuri populare, Oratoriul Un pământ numit România - pentru recitator, soliști, cor de copii, cor mixt, orgă și orchestră, pe versuri de Nichita Stănescu (prima audiție la Ateneul Român, în zilele 20- 21 mai 1977, cu participarea corului și orchestrei Filarmonicii „George Enescu”, corurilor de copii ale liceelor nr. 1
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
Stănescu (prima audiție la Ateneul Român, în zilele 20- 21 mai 1977, cu participarea corului și orchestrei Filarmonicii „George Enescu”, corurilor de copii ale liceelor nr. 1 și 2 din capitală, soliștilor concertiști: Emilia Petrescu, Rodica Mitrică și Gheorghe Crăsnaru, recitator cunoscutul actor George Oancea. Condurea muzicală a aparținut ilustrului șef de orchestră Mircea Cristescu); Concertul pentru orchestră de coarde și percuție, Concertul pentru pian și orchestră, Concertul pentru flaut și orchestră, Poemul simfonic Pintea Viteazul, Sonatele nr. 1și 2 pentru
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
al Facultății de Muzică. Cu schimbări de ultim moment în program, datorate unei suprapuneri de evenimente artistice, am putut asculta lucrări de Laura Manolache - care a și fost prezentă în sală, Ion Bogdan Ștefănescu (Mambolero - lucrare pentru percuție, bandă și recitator - text de N. Stănescu, dedicată lui Doru Roman), Gabriel Mălăncioiu și Doina Rotaru. Pauza dintre ansambluri a fost dedicată lansării volumului Dimensiunea sonoră a existenței în proza literară a lui Mihai Eminescu și în scrierile lui Ion Creangă a muzicologului
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
vacanță: Pățaniile fraților Chiț-Chiț, Foc de tabără, Buni școlari și buni colegi, La scăldat, Paparuda, De legănat, La melc, Din palme, La ploaie, etc. Opera maestrului Mircea Neagu cuprinde și piese în domeniul Muzicii vocal-simfonice: Horia - poem pentru cor mixt, recitator și orchestră, Cantata Independența; Muzică de cameră: Balada pentru violoncel și pian; Elegie pentru violoncel solo, precum și lucrări didactice pentru uzul școlilor de muzică: Manual de solfegii, Armonizări și adaptări corale pentru două și trei voci etc. După 1990
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
esențiale ale artei grecești sunt prefigurate în operele sale. Importanța acestora e demonstrată și prin faptul că, de-a lungul secolelor ce au urmat, ele au rămas baza învățăturii, a creației artistice, a formației culturale și educației morale a grecilor. Recitatorii și comentatorii profesioniști ai poemelor homerice colindau orașele Eladei; pentru elini, Homer reprezenta suma științei și înțelepciunii, iar textele sale aveau autoritatea absolută în toate domeniile. Asupra tragediei și a sculpturii, a poeziei și a picturii a avut o influență
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
comună. La căminul cultural, era și un atelier de țesut și cusut, condus de învățătoarea Aglaia Prescure, care lucra cu fetele și femeile, iar învățătorul Dumitru Cojocaru conducea atelierele de împletituri, tinichigerie, un atelier de croitorie și o cantină. Ca recitatori cunoscuți erau Dumitru Bitter, dirigintele Poștei, și Ionel Caba. Pe scena căminului cultural din Lespezi s-au pus în scenă și piese de teatru. Cele mai importante concursuri și festivaluri cultural artistice intercomunale se desfășurau pe această scenă sau pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
va aluneca - a alunecat deja - într-una sau alta din categoriile penibile. Sunt atât de multe, și nu se vede nici un culoar de fugă: "regret domnișoarelor, domnișorilor, doamnelor, domnilor, profesorilor, profesioniștilor, kritikușilor, universitarilor, poeților, reprezentanților de generații sau simple trene, recitatorilor, juraților, clasificatorilor, uscaților, exterminatorilor, regret/ dar eu am/ altă părere despre poem..." (p. 159). și chiar dacă am scăpa, în primă instanță, autoarea ne-ar urmări cu obstinație și ne-ar lua de guler, într-o imprecație atent rimată: "Yoy, experimentalistule
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]