264 matches
-
constantă până la anulare de identitate, aderența iluzorie a umanului la sfera anostă a materialității (care nu construiește neapărat civilizație, ci doar confort efemer), transferul vizibil de putere de la nivelul inteligenței și virtuților personale la cel al acumulărilor nelegale de capital, reducționismul retardant, ce încearcă din răsputeri să mențină calitatea vieții unei persoane în intervalul închis al satisfacerii exclusive de nevoi primare (dacă ne raportăm la geometria fixă a piramidei lui A. Maslow), suprimându-i acesteia dreptul firesc la cunoaștere pe verticală
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
aceasta este în formulă artistic-muzicală modernă definiția globalizării: „calea meaˮ sau eu și numai eu, nicio religie sau oricare, nicio avere, adică egali în nimicul pe care-l avem (sau care ne are), nicio țară, nimic pentru care să mori... Reducționismul american este un alt pat al lui Procust. Calitatea este redusă la cantitate, creația la comercializare, originalitatea la inventivitate, geniul la socializare, într-un cuvânt, totul este transformat în produs. Acest reducționism înseamnă și o luptă subtilă dar foarte apăsătoare
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
are), nicio țară, nimic pentru care să mori... Reducționismul american este un alt pat al lui Procust. Calitatea este redusă la cantitate, creația la comercializare, originalitatea la inventivitate, geniul la socializare, într-un cuvânt, totul este transformat în produs. Acest reducționism înseamnă și o luptă subtilă dar foarte apăsătoare împotriva elitelor, având câteva efecte grave: nihilismul american, care se manifestă prin respingerea nu doar a societății americane, ci a oricărei societăți (a se vedea biografia mai multor scriitori de pe Tărâmul Făgăduinței
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
de orice alt fel, dar este prin sine însăși un factor ori o forță politică tot atât de periculoasă și devastatoare. (Triumful tehnocrației) Metodele tradiționale de educație morală și reformă socială se dovedesc insuficiente, ineficiente și neadecvate să îmbunătățească comportamentul ființei umane. Reducționism științific: sunt iubirea și morala doar efecte biochimice? Sinergia între om și tehnologie? Cyberdemocrația? Crearea de caractere prin cultivarea virtuților, a inteligenței morale, ori prin inhalarea unei pilule chimice? Realitatea văzută prin ochii unui cyborg? De la homo sapiens la „tehno
TEOLOGUMENA DESPRE ŞTIINŢẰ ŞI TEHNOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1494904465.html [Corola-blog/BlogPost/368868_a_370197]
-
sa construcție babel a căutat să realizeze un colaps lingvistic și cultural, Becket, în dramele și romanele sale a vrut să sape atât de adânc în limbă încât a dus la moartea acesteia. Dar exilul este eminamente prezent și aici. Reducționismul radical al lui Becket deschide cavități severe în text care ne dezvăluie o înstrăinare triplă: nu numai înstrăinarea de patrie și de limbă ci și înstrăinarea de propriile nostre corpuri. În același timp limbajul este în mod constant pe un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/casa-exilatului/ [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
a devenit un focus în operele de maturitate ale lui Searle. Argumentul împotriva a ceea ce el numește " AI puternic" este parte a unei poziții ceva mai largi, ce cuprinde relația dintre minte și corp. Searle se opune deopotrivă dualismului și reducționismului în favorea unei poziții pe care o numește " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
cele sintetice. Teoria verificaționistă a sensului: „sensul unui enunț este constituit de metoda de confirmare sau infirmare empirică a lui. Un enunț analitic este acel caz limită care este confirmat de orice stare de lucruri.” Această teorie ar salva analiticitatea. Reducționismul radical: „Orice enunț cu sens se consideră că este traductibil într-un enunț (adevărat sau fals) asupra experienței imediate.” Locke și Hume: „orice idee trebuie sau să se originize direct în experiența sensibilă sau să fie compusă din idei având
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
experiența sensibilă sau să fie compusă din idei având o astfel de origine.” O formulare mai adecvată (posibilă prin Bentham și Frege) este aceea ca enunțurile în întregul lor, și nu termenii, să fie traductibile în limbajul datelor sensibile. „Dogma reducționismului supravețuiește prin supoziția că fiecare enunț, luat izolat față de partenerii lui, poate admite în general o confirmare sau o infirmare.” „Sugestia mea opusă [...] este că enunțurile noastre asupra lumii esterne înfruntă tribunalul experienței sensibile nu în mod individual, ci numai
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
ca o disciplină autonomă, se dorește astăzi de către filosofi și biologi deopotrivă, ca filosofia biologiei să devină un domeniu de sine stătător asemeni filosofiei limbajului, filosofiei științei, or altor ramuri ale filosofiei. Una dintre problemele filosofiei biologiei este relația dintre reducționismul științific și holism. Putem distinge trei direcții de cercetare în filosofia biologiei. Mai întâi, abordarea tezelor generale din filosofia științei în contextual biologiei. Un exemplu în acest sens ar fi dezbaterea generată de încercarea lui Kenneth F. Schaffner de a
Filozofia biologiei () [Corola-website/Science/314240_a_315569]
-
EI să ÎȘI poată depăși condiția în care i-a dus vârtejul vieții - accentul cade pe responsabilizarea celor care au ajuns în situația asta. Conceptul de „cultură a sărăciei”, apărut în anii 1960 și amplu combătut ulterior, în principal pentru reducționismul psihologic și explicațiile esențialiste (http://bit.ly/2dGVCXK</i></spân><spân style="font-size: medium;">), este menționat efectiv chiar în „Cluj Metropolitan - Strategia Integrată 2014-2020” (p. 127), disponibilă la: </spân><a class="western" href="http://bit.ly/2dg2at3"><spân style="font-size
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
al ales viitorul, pe identitate și aspirații conforme cu structura de înmormântării autorului, a atmosferei create, a prezentării gândire a locuitorilor ei. Ciuntirea sau refuzul țărilor opresoare limbajelor celor care țin discursuri în astfel de împrejurare. a acelor idealuri înseamnă reducționism de toate categoriile. Ori astăzi, în 2010, globalizarea bate la ușă prin Uniunea Europeană și prin finanțele americane - FMI și Banca Mondială. Și atunci, în postumitatea lui Nicolae Iorga, ne-ntrebăm, ca pe vremea lui Cernâșevski, Ce-i de făcut
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
contradicție dintre nou și vechi purtând germenii unui conflict imposibil de rezolvat. „Triada” împotriva „Exploziei” În acel moment am simțit nevoia să intervin în apărarea triadei temporale pe care o iubeam atât de mult. De asemenea, nu îmi plăcea acest reducționism la doar două dimensiuni ce se ciocnesc neîncetat generând tumultoasa traversare a prezentului. Undeva, aveam impresia că se războiesc noțiunile de ordine și haos, dar de data aceasta disputându-și terenul de mijloc al timpului prezent. Eu cred că de
Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]
-
a devenit un focus în operele de maturitate ale lui Searle. Argumentul împotriva a ceea ce el numește " AI puternic" este parte a unei poziții ceva mai largi, ce cuprinde relația dintre minte și corp. Searle se opune deopotrivă dualismului și reducționismului în favorea unei poziții pe care o numește " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
Termenul de reducționism științific a fost folosit pentru a descrie diferite idei reducționiste despre știință care au apărut în filozofia științei. O versiune este aceea conform căreia întregul Univers poate fi explicat științific; că nu există lucruri care prin natura lor să nu
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
filozofia științei. O versiune este aceea conform căreia întregul Univers poate fi explicat științific; că nu există lucruri care prin natura lor să nu poată fi explicate. Uneori este folosit pentru a descrie știința (în special fizica) ca bază pentru reducționismul ontologic—ideea conform căreia tot ce există poate fi explicat ca interacțiunile unui număr mic de lucruri simple care respectă legile fizicii (precum particule fundamentale ca quarkuri și leptoni care interacționează prin intermediul bosonilor). Perspectivele superstițioase au fost abandonate de către știința
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
de lucruri simple care respectă legile fizicii (precum particule fundamentale ca quarkuri și leptoni care interacționează prin intermediul bosonilor). Perspectivele superstițioase au fost abandonate de către știința modernă în schimbul unor abordări naturaliste bazate pe dovezi empirice. Un atac la adresa acestei forme de reducționism, popular în rândul fizicienilor care se ocupă cu starea solidă, afirmă că este incorect ca legile care guvernează componentele structurilor să fie mai fundamentale decât legile care guvernează structurile. De exemplu, s-a afirmat că un ambuteiaj conține un tipar
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
și interacțiuni care nu sunt reductibile la comportamentul unui atom individual din cadrul acelui metal, și s-a afirmat că legile care descriu acest comportament colectiv nu sunt mai puțin fundamentale decât legile care descriu atomii înșiși. Un alt atac împotriva reducționismului provine de la adepții principiului antropic. Unii sunt convinși că legile fizicii pot fi determinate în mod întâmplător și explică faptul că noi observăm anumite legi fizice afirmând că doar un mic subset de legi permite ca observatorii să rămână conștienți
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
doar un mic subset de legi permite ca observatorii să rămână conștienți. Văzută prin această prismă, conștiința nu se bazează pe legile fizicii, ci mai degrabă legile observate ale fizicii există din cauza conștiinței. Daniel Dennett apără acest tip primar de reducționism, pe care îl consideră a fi puțin mai mult decât materialism, făcând distincție între acesta și ceea ce el numește "reducționism lacom": ideea conform căreia orice explicație în orice domeniu al științei ar trebui redus până la fizica particulelor și teoria corzilor
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
pe legile fizicii, ci mai degrabă legile observate ale fizicii există din cauza conștiinței. Daniel Dennett apără acest tip primar de reducționism, pe care îl consideră a fi puțin mai mult decât materialism, făcând distincție între acesta și ceea ce el numește "reducționism lacom": ideea conform căreia orice explicație în orice domeniu al științei ar trebui redus până la fizica particulelor și teoria corzilor. Reducționismul lacom merită critica care i s-a adus deoarece explicația de nivel cel mai jos a unui fenomen, chiar dacă
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
pe care îl consideră a fi puțin mai mult decât materialism, făcând distincție între acesta și ceea ce el numește "reducționism lacom": ideea conform căreia orice explicație în orice domeniu al științei ar trebui redus până la fizica particulelor și teoria corzilor. Reducționismul lacom merită critica care i s-a adus deoarece explicația de nivel cel mai jos a unui fenomen, chiar dacă ar exista, nu este întotdeauna cea mai bună cale de a înțelege sau explica acel fenomen. Richard Dawkins descrie alternativa ca
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
lacom merită critica care i s-a adus deoarece explicația de nivel cel mai jos a unui fenomen, chiar dacă ar exista, nu este întotdeauna cea mai bună cale de a înțelege sau explica acel fenomen. Richard Dawkins descrie alternativa ca reducționism "ierarhic": organismele pot fi descrise în termeni de ADN, ADN-ul în termeni de atomi, atomii în termeni de particule subatomice; dar nu e nevoie să explicăm comportamentul animalelor prin intermediul particulelor subatomice dacă putem oferi explicații și prognoze adecvate la
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
de particule subatomice; dar nu e nevoie să explicăm comportamentul animalelor prin intermediul particulelor subatomice dacă putem oferi explicații și prognoze adecvate la nivele superioare. Dennett și Steven Pinker au arătat că prea mulți oameni care se opun științei utilizează termenii "reducționism" și "reducționist" nu pentru a face afirmații coerente privitoare la știință, ci mai degrabă pentru a afișa un dezgust general pentru știință. Mai mult, acești adversari adesea folosesc aceste cuvinte într-un mod alunecos, pentru a face referire la orice
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
ci mai degrabă pentru a afișa un dezgust general pentru știință. Mai mult, acești adversari adesea folosesc aceste cuvinte într-un mod alunecos, pentru a face referire la orice nu le place din cadrul științei. Dennett sugerează că acești critici ai reducționismului caută un mod de a salva un fel de sens superior al vieții, sub forma unei intervenții supranaturale/nonmateriale. După cum afirmă Pinker, Mai recent, dezvoltarea gândirii sistemice a oferit metode de a aborda problemele de o manieră mai degrabă holistă
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
reversul său, la năzuința de a fi superior, cu consecințe la fel de nocive. A reliefat dinamica puterii pornind de la voința de putere concepută de Nietzsche. Adler a argumentat în favoarea holismului, analizând individul mai degrabă din perspectiva întregului vieții psihice decât reducționist - reducționismul fiind pe atunci felul dominant de a vedea lucrurile. S-a numărat printre primii care au susținut psihologic feminismul, considerând că dinamica puterii între bărbați și femei este crucială pentru înțelegerea psihologiei omului. Adler este considerat, alături de Freud și Jung
Alfred Adler () [Corola-website/Science/308326_a_309655]
-
două nivele nu s-ar putea stabili o legătură strânsă, întru cât fiecare nivel se manifestă în domenii diferite ale realității. Majoritatea filosofilor contemporani se situează pe poziții metafizice moniste și resping ideea existenței a două realități diferite. Ei reduc ("reducționism") problema la o soluție simplă: nivelul personal are o realitate proprie care se explică prin nivelul biologic subpersonal, ambele cu aceeași semnificație valorică, totul depinzând de perspectiva din care este analizată problema. Impresia existenței unui conflict între nivelul moral (personl
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]