31 matches
-
obvious content (and the most damaging of them all) was the vision of art aș a territory of individualism, of a selfish isolation în the land of “sophisticated” ideas (whether these ideas related to religion or to a naïve and reducționist view of art aș an autonomous and fully self-referential territory wherein the brilliant artist discovered the pure form). The collective aș a manner of working which enables you to discover yourself în relation to others was not the trusting ground
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
subatomice; dar nu e nevoie să explicăm comportamentul animalelor prin intermediul particulelor subatomice dacă putem oferi explicații și prognoze adecvate la nivele superioare. Dennett și Steven Pinker au arătat că prea mulți oameni care se opun științei utilizează termenii "reducționism" și "reducționist" nu pentru a face afirmații coerente privitoare la știință, ci mai degrabă pentru a afișa un dezgust general pentru știință. Mai mult, acești adversari adesea folosesc aceste cuvinte într-un mod alunecos, pentru a face referire la orice nu le
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
la reversul său, la năzuința de a fi superior, cu consecințe la fel de nocive. A reliefat dinamica puterii pornind de la voința de putere concepută de Nietzsche. Adler a argumentat în favoarea holismului, analizând individul mai degrabă din perspectiva întregului vieții psihice decât reducționist - reducționismul fiind pe atunci felul dominant de a vedea lucrurile. S-a numărat printre primii care au susținut psihologic feminismul, considerând că dinamica puterii între bărbați și femei este crucială pentru înțelegerea psihologiei omului. Adler este considerat, alături de Freud și
Alfred Adler () [Corola-website/Science/308326_a_309655]
-
Dar piața muncii este unitară? Întrebarea e retorică: piața muncii este divizată încă în funcție de diviziunea de gen, iar familia nucleară, constituită în epoca industrială, moștenește și transmite mai departe relațiile de gen tradiționale. Uneori, se consideră, în mod cu totul reducționist, că teatrul schimbărilor relațiilor de gen ar fi doar familia. Opțiunea este tranșantă: numai din confruntarea bărbaților și cu femeile în cadrul familiei nucleare tradițional constituite și fără schimbarea structurilor instituționale existente ale pieței muncii ar fi posibil să se înlăture
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poetul, gazetarul, autorul unor manuscrise ce mai trebuiesc explorate să renunțăm la conformismul primelor impresii și la conformismul evaluărilor ideologizate, în egală măsură. "Păcatul mare menționează el în treacăt e că și apologeții de ocazie îl exaltă pe Eminescu tot reducționist, ceea ce dă din abundență apă la moara dilematicilor" (p. 387). Theodor Codreanu caută să surprindă într-o formulă consacrată gândirea efectivă a lui Eminescu și ajunge la o soluție pe care o redăm în propriile-i cuvinte: "Kant abandonase antinomiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
introducem aici câteva amănunte despre concepțiile filozofice ale lui Rozanov. (Trebuie să mărturisesc că eu nu sunt filozof și nu pot oferi prea multe comentarii sau detalii.) Pe vremea când era „un tânăr strălucit“, John Robert era un sceptic, un reducționist, un analist lingvistic, adică ceea ce se numește (incorect, pare-se, în acest context) un „pozitivist logic“ de cea mai strictă tendință, antimetafizică. Educația metodistă pe care o primise pare să se fi volastilizat pe nesimțite din structura lui sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pot fi neglijate similitudinile între viețile persoanelor care fac tuberculoză, devin schizofrenici, au tendințe de sinucidere etc. și faptul că locuiesc în cartiere cu probleme, sunt stigmatizate ca vulnerabile, sunt prost văzute, au familii dezorganizate, suferă de stres etc. Este reducționist să vedem boala ca rezultat al unui singur agresor al sănătății și pentru faptul că ea nu este numai rezultatul atacului "agenților patogeni", ci ține și de rezistența persoanelor la aceste atacuri. Sunt nenumărate situațiile în care reacțiile emoționale, comportamentale
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
repetițiile stereotipe, discreditări ale personajului cu care intră În acțiune, aici Cătălina. Această retorică subtilă se Însoțește cu tehnici profunde, corozive la nivelul comportamental, pajul atrăgînd-o pe eroină În categoriile gnostice ale ameleiei, ale delăsării și indiferenței, adiaphoria. Scopul final, reducționist al pajului este să inducă prin metode retorice subtile personajului feminin acea stare completă de nepăsare, amerimnia stare din care nici o ființă nu va mai putea fi abordabilă erotic sau social. El știa asemeni lui Origen că „stînca pe care
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
lor și consecințele rezultate, adaptându-și comportamentele în funcție de ele. O concluzie evidentă din această constatare ar fi aceea că diferitele forme de condiționare (la niveluri mai simple ori mai sofisticate) pot produce efecte similare (spre exemplu, pare reducționist - și este reducționist - să considerăm că o condiționare de tip pavlovian ar oferi la oameni aceleași rezultate ca și la câinii savantului rus; dar o condiționare mai complexă - care să ia în calcul diferențele dintre cei doi subiecți - ar putea avea sorți de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în care am avea în vedere atât sistemele homeostatice, cât și mecanismele cibernetice, adică toate acele cazuri în care putem identifica comportamente și funcții teleologice. Totuși, intuițiile noastre morale sunt contrariate de un asemenea demers care începe să pară unul reducționist, care pierde, în cele din urmă, însăși specificul moralității. Oare altă strategie ar fi mai potrivită? 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă În continuare îmi propun să supun investigației noțiunea de valoare intrinsecă și să încerc astfel găsirea unui
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
confiscată (p. 112). Fără să fie obsedată de vreo teorie anume, demonstrația lui Jean-Marie Le Breton este pertinentă prin nuanțările aduse revoluției din decembrie 1989 în România - mai exact, prin pledoaria pentru caracterul ei inefabil. Tema „teroriștilor” este însă tratată reducționist: dacă aceștia au existat cu adevărat, atunci ei au aparținut unui grup (desigur, minoritar) care primea ordine clare și care respecta o anumită strategie ; dacă nu, atunci poate că au fost inventați - sau ar fi fost inventați oricum. * Amintesc aici
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
elementele structurale (1961). În Gulliver’s Troubles, ele au devenit astfel (de exemplu, pp. 17, 33). Câte o cauz) structural) e inventat) pentru orice efect, aceasta f)cându-se într-un fel care face că abordarea s) fie, în mare parte, reducționist). Întrucât atributele și comportamentul unit)ților se presupune c) sunt elemente structurale, cauzele de la nivel sistemic ajung s) fie încurcate cu cele de la nivelul unit)ților, cele din urm) tinzând s) devin) dominante. Deși Hoffmann nu ajunge la exagerarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care pentru Kaplan este crucial) - dac) sau nu statele îi vor respecta regulile - va depinde în mod covârșitor de ceea ce sunt acele state în realitate! Dac) avem în vedere atributele statelor, ca și interrelațiile lor, abordarea se dovedește a fi reducționist). Întrucât Kaplan se concentreaz) asupra funcțiilor și proceselor, el își direcționeaz) atenția asupra comportamentului și interacțiunii statelor. Enunțurile pe care le ofer) se refer) la unit)țile de luare a deciziilor și la regulile pe care acestea le urmeaz), măi
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
regulile pe care acestea le urmeaz), măi degrab) decât la efectul pe care diferite sisteme internaționale îl au asupra unor astfel de unit)ți (1964, capitolele 5 și 6). Inc) o dat), o abordare sistemic) explicit) se dovedește a fi reducționist). Metodă lui Kaplan este de fapt metodă clasic) de examinare a caracterului și interacțiunilor dintre variabile, iar agregarea interacțiunilor este luat) drept descriere a sistemului. Se poate, atunci, proceda în manier) analitic). Dac) metodă se dovedeste valid), atunci aceia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nicicum maculată. Iuda se Întinează pe sine Însuși, neînțelegând dimensiunea deopotrivă mesianică și mistică a Cinei. El nu Înțelege că moartea sau trădarea nu mai reprezintă piedici În fața mântuirii după ce ai gustat din Împărăția lui Cristos. Iuda Încarnează umanul, preaumanul reducționist al vieții pământești. Ajungem În felul acesta la a doua interogație: motivul pentru care a hotărât să-L predea Sinedriului pe Isus. Nu vom ști niciodată sigur ce s-a petrecut În sufletul ucenicului. Poate s-a simțit trădat el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
dețin puterea. În realitate nu este greu să ne dăm seama că ideea de natură și de natură umană este o idee ce înoată dintr-o parte într-alta în funcție de concepția teoretică în care este aruncată. Natura umană a unui reducționist (al mentalului la ceea ce este fizic) nu este natura unui dualist (spre exemplu a lui Descartes sau, mai aproape de noi, a lui K. Popper și J.C. Eccles); natura umană a filosofilor Areopagului nu este natura umană apărată în fața lor de
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Land of No Choice) 272 4.3. Relațiile economice româno-franceze 276 4.4. Noi, criza și globalizarea 279 4.5. "Economiile" României față cu criza globală 282 4.6. Vocile schimbării 289 4.7. Ambiguitate constructivă 293 4.8. Economism reducționist 297 4.9. De ce există bănci? 300 4.10. Păstrați restul, d-le Președinte! 304 4.11. România muribundă ? 308 4.12. Oameni mici 311 4.13. Capitala culturii trădate 314 4.14. Oraș al inspirației 318 V. SĂMÎNȚA DEVENIRII
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
este o structură complexă de informații, toate activitățile implică procesare de informații (...).” Motto 3: „(...) Emoțiile și conștiința sunt mecanisme care se nasc pornind de la un anumit grad de complexitate a inteligenței.” Motto 4: „(...) Viața se descrie pe două planuri: cel reducționist (atomi, molecule, celule, toată mecanica vieții) și cel semantic (viața ca structură de informații care se află în mișcare cu un scop în care întregul nici măcar nu este conștient de funcționarea părților constituente (...). Este posibilă o analiză semantică a Universului
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]
-
va fi salvat de Armata a nșpea, care oricum nu mai exista demult. S-a spus că filmul îl umanizează pe Hitler. Nu mi se pare, nu mă așteptam să îl văd pe Dr. Evil. În schimb, mi se pare reducționist în sensul că Wehrmachtul are aerul unui spital psihiatric cu nebuni în libertate. Da, și actorii nemți de film ar trebui să înțeleagă o dată pentru totdeauna că, după un anumit interval de timp, expresionismul nu mai e o metodă de
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
odată mare consumator al unor astfel de psihotehnici ale lui cum să... și cum să... și cum să..., behaviorismul îmi rămâne, fie și numai prin referiri tangente, o atitudine străină și întrucâtva nesuferită. Ea îmi pare că dogmatizează miop și reducționist o seamă de idei infinit mai complexe și mai vii. În ceea ce privește cartea de față, sub semnul îndoielii stă tocmai ceea ce va fi anunțat drept principalul ei avantaj: anume posibilitatea algoritmică a unei vieți armonioase și a împăcării cu sine: bucură
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
român, i-a cutreierat traseele labirintice și i-a gustat savoarea culturală. Lectură lui a fost dirijata de mintea și palpitațiile omului de teatru care, citînd, vedea abația și colcăiala ei pe scenă. Orice spectacol după acest român complex este reducționist, volens-nolens, iar șansă atracției lui, a viabilității este țesătura detectivista. Ea nu a putut fi, evident, epurata de erudiția dialogului, de conținutul filosofic și de o filosofie a limbajului care are alte ritmuri și degajă altfel de tensiuni decît cele
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
prin deceniile inaugurale ale secolului XX, toate bătăliile. Dl Nemoianu crede, în pofida unei defensive permanente, că formalismul ar putea cîștiga războiul. Fără a vedea în arta formalistă, în estetic vreo primejdie și nici, mai cu seamă, o epură a realității, reducționist înfățișată fără viscerele sociale, morale, politice sau religioase, dl Nemoianu îl justifică tocmai ca pe o zonă a complexității, pluralismului și democrației. Frumosul e o astfel de zonă crepusculară și misterioasă, combătută cu artileria cea mai grea a scientismului și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea s-a modificat, în uzul colocvial, prin falsă etimologie, prin apropiere de alte cuvinte (de exemplu, de tașcă). Interpretarea modernă a pasajului din Caragiale mi se pare una reducționist mercantilă, în care se presupune că aranjamentele politice trebuie să conducă neapărat la avantaje materiale. E mai probabil ca la sfârșitul secolului al XIX-lea să fi fost vorba de actul sau acordul care să-i asigure unui personaj ascensiunea
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
și când îi scrie lui Kraus. Se simt, așadar, compatrioți. Cu atât mai mult, cu cât, poate dintr-o complezență ce frizează uneori flateria, Cioran introduce în dialogul lor epistolar abundente referiri măgulitoare la Austria, mergând până la a o substitui reducționist înseși Mitteleuropei: "M-a bucurat foarte mult faptul că socotiți eseurile mele Ťaustrieceť. Un lucru e sigur: nu pot uita că m-am născut la periferia Austriei." Sau: "Păcat doar că nu puteți merge și la Sibiu, pentru a cunoaște
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
pe relaționarea componentelor sistemice, în special între instituțiile sociale și mass-media, perspectiva interacționistă, cu accent pe simbolistică și pragmatică în comunicare, abordarea dialogica, în care comunicarea și strategia acțiunii se ghidează după jaloanele clasice de cercetare filosofica și sociologică.11 Reducționist, dar, în același timp, uniformizând teoriile privind comunicarea politică putem spune că, în linii generale, comunicarea politică reprezintă procesul discursiv prin intermediul căruia este distribuită informația politică și care promovează conștientizarea, ignoranța, manipularea, consensul, dezacordul, acțiunea sau pasivitatea 12 sau interacțiunea
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]