4,550 matches
-
păduri în dreapta și în stingă sau de la cel care taie fier-beton cu flexul la 2 cm de urechea ta? cred că ecologia ține de educație, cei 7 ani, școala, viața în sine și respect. de ce există oare atâtea campanii de reeducare a oamenilor? Unii se pretind ecologiști peste noapte doar din dorința de a fi în trend sau de a epata. Gândește-te că doar aproximativ 250.000 de români au stins lumină anul acesta (după cunoștințele mele). E și asta
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
Dragoș Bucurenci Bătrîne Marx tu pe aceste meleaguri vei fi degrabă bărbierit și trimis la reeducare. Pînă și faptul că vacile estice care au păscut pe langă linia ferată se cred vagoane de locomotivă și nu mai dau lapte, ți se pune tot ție în cîrcă. Bine-ar fi să cadă orașul pe mana negustorilor, să
O betie cu Marx by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83004_a_84329]
-
politic, despre Supraveghere și disciplină în statul modern: Iar faptul că sistemul penitenciar există în continuare fără a-și fi dovedit vreodată, de două sute de ani încoace, eficiența nu mai miră pe nimeni. Dacă scopul sistemului penitenciar este prevenirea și reeducarea, si nu pedeapsă așa cum se întâmplă în Evul Mediu, atunci de ce nu asistăm la o descrestere a criminalității? De ce delincventa, sub toate formele ei, continuă să planeze amenințător asupra noastra, astăzi că și acum două sute de ani? (...) Teamă de delincventa
Grupul petru monolog social by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82965_a_84290]
-
Eminescu omul mileniului (care mileniu?), sau prin colaborări de tipul Iosif Constantin Drăgan și altele ejusdem farinae. l În VREMEA DREPTEI NAȚIONAL-CREȘTINE (nr. 56, martie-aprilie), se reproduce după Aldinele ziarului România liberă o înspăimîntătoare mărturie a lui Gh. Boldur-Lățescu despre "reeducarea" de la închisoarea din Pitești, începută în 1949. Rareori am citit un text mai teribil despre oroarea comunistă. Ar trebui să devină material de studiu obligatoriu pentru dnii Onișoru, Predescu et. comp. de la CNSAS (dl Predescu, doar colaborator extern!) l În
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
scrie „Înainte de a ajunge la închisoare, Alexandru Ivasiuc a fost timp de doi ani student la Facultatea de Filosofie din București, de unde a fost dat afară pentru «ploconire în fața filosofiei idealiste și origine nesănătoasă» și trimis să lucreze, în scopul reeducării sale, ca ajutor de instalator pe un șantier”... Or Sașa (A. I.) a fost coleg de an cu soția mea la Facultatea de Psihologie între 1951 și primăvara 1953 când amândoi au fost dați afară pentru „origine socială nesănătoasă”. Numai că
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
în străinătate, fiind tradus în mai mult de treizeci de limbi. S-a născut la Stockholm, la 15 aprilie 1931. A studiat psihologia la Universitatea din orașul natal și a lucrat ca psiholog în diferite școli, precum și în centre de reeducare a handicapaților sau a delincvenților. Pentru poet, munca de psiholog în una din închisorile din sudul Suediei a însemnat, fără îndoială, o experiență interesantă. Unul din motivele popularității versurilor lui Tomas Tranströmer este claritatea imaginilor, dinamizată prin surprinzătoare fluctuații de
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
producere a suferințelor și schimbării personalității claustraților în sensul politic dorit. La Salcia și-n oricare penitenciar sau colonie, nu era loc pentru morală. Întipărit în "conștiința josniciilor noastre" a rămas traiul din coloniile de muncă, se confesează autorul. Sistemul reeducării prin muncă, experimentat în diverse forme în lagărul socialist, ce conținea și "principiul autoconducerii", a avut ca efect imediat crearea unor mecanisme de constrângere mai eficiente decât cele produse de niște inculți și lipsiți de entuziasm gardieni oarecare. Cu asemenea
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
creează) vor produce dovada cum apriga întrecere de muncă între brigăzi și avantajele slujbei de brigadier (ori "polonicar") îi transformă în "bestii în toată puterea cuvântului" printre semenii lor. Datorită acestui sistem - altă "crimă de propagandă" (a autoconducerii deținuților în reeducarea prin muncă) - nu regimul comunist și devotații declarați ai acestuia vor fi percepuți de deținuți drept cauză directă a istovirii și umilințelor lor. Ei, foștii camarazi de suferință ce impun "munca, ordinea și norma" sunt reprezentați ca torționari. Temperându-le
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
Insolita moștenire a fost preluată apoi, cu consecvență și devotament, întru totul lăudabile, de Editura Vremea, făcând să apară următoarele volume, după cum le-a organizat d-na Nadia Marcu-Pandrea dintr-o masă enormă de dosare, file răzlețe și manuscrise învălmășite: Reeducarea de la Aiud. Jurnal penitenciar 1961-1964 (2000), Garda de Fier. Jurnal de filosofie politică (2001), Helvetizarea României (tot 2001) și Crugul Mandarinului. Jurnal intim 1952-1958 (2002). Editura Vremea anunță și un al șaptelea volum: Turnul de ivoriu. În anexele volumului Călugărul
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
cîntecul, că nimeni nu mă prevenise, că poezia făcută împreună cu Tornea a fost anunțată ca fiind numai a lui - mi-au creat un moment de depresiune...” (p. 163) În vremea acestor cumplite suferințe alții, mai fericiți, beneficiau gratuit de binefacerile reeducării sau respirau (dacă mai puteau) aerul tare de la Sighet. Stiau mandarinii regimului de ororile sistemului concentraționar? Auzise Nina Cassian de Adriana Georgescu sau de Elisabeta Rizea? Întrebări la care, spre cinstea ei, Nina Cassian are curajul să răspundă cinstit, din
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
povestește totul: cum a făcut Dumnezeu lumea, cum a înecat-o în potop, cum autorul ei s-a înrolat voluntar în armată și a ajuns pînă în Caucaz, cum s-a căsătorit apoi și cum a ajuns în centrul de reeducare de la Pitești, cum, în plin comunism, a înființat un muzeu particular pe care l-a deschis publicului larg. Apoi poezii, o istorie a satului, o istorie a țiganilor robi. În fine, povești, snoave și o Mioriță interbelică a Partidului Țărănesc
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
sînteți și ați fost nebun? B.N.: Cum să nu fii nebun cînd vrei să debutezi cu un roman (Ultimii) cînd nimeni nu-ți spune cum se scrie un roman și cînd timp de 12 ani am lucrat - la munca de reeducare - ca încărcător de materiale pe diverse șantiere? Cum să-ți iei riscul de a fi scriitor, cînd poate a doua zi nu ai ce mînca? Cum să nu fii nebun dacă nu te integrezi "în spiritul epocii", vrei să-l
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
la aparatele de radio și cu ochii pe cer, ca și perplexitatea lor după fiecare zi încheiată fără ca mult așteptatele avioane americane să tulbure liniștea văzduhului. Cum să te gîndești la fuga din țară sau să-ți imaginezi metodele de reeducare de la Pitești sau Sighet cîtă vreme - o spune Gabriel Dimisianu pe urmele lui Dinu Pillat - pe Calea Victoriei lumea ieșea la plimbare purtînd "cocarda zîmbetului pe buze". În studiile sale de critică literară propriu-zisă, Gabriel Dimisianu este ceea ce s-ar putea
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
cum ar interpreta respectiva doamnă felul în care erau puse în practică ideile " progresiste" ale soțului ei (reamintesc, ne aflăm la începutul anilor '50) în Uniunea Sovietică și în țările satelite ale acesteia, inclusiv România? Firește, închisorile și metodele de reeducare ale comuniștilor, ajunse la apogeu în anii '50, nu intră în discuție în emisiunile de morală a istoriei difuzate de posturile de televiziune din Franța. Mai mult, unul dintre cei care a depus atunci mărturie în fața comisiei, regizorul Elia Kazan
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
anilor '70 și reinterpretate după stabilirea autoarei în Statele Unite, în anul 1985. Celor cinci ani de "însemnări la zi" din primul volum le corespunde în volumul al doilea o perioadă de 31 de ani. Și ce ani! 1954-1985. Sînt anii "reeducării" în care pușcăriile din România sunt ticsite de scriitori și de tot ce a însemnat elita intelectuală și politică interbelică. Începe micul dezgheț de după Raportul Hrusciov, are loc revoluția din Ungaria și, imediat după înăbușirea acesteia, noua strîngere a șurubului
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
a o rupe cu trecutul" (p. 141). Este inutil de spus că și fără ca echipa de fotbal a României să devină campioană mondială, mulți dintre noi am dat dovadă de aceeași ignoranță în privința crimelor făcute de comuniști (de la activitățile de reeducare din anii' 50 pînă la asasinarea lui Gheorghe Ursu) și rămase nepedepsite pînă în ziua de azi. Inteligența narativă, stilul artist, îndelung șlefuit, problematica foarte complexă abordată și, dincolo de toate, siguranța așezată a scriiturii, fac din Filip Florian un autor
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
fruntași și despre plan,/ Cu foc nestins și eu să scriu...ť Scrieți!" Scriitorii consacrați înainte de instaurarea comunismului, pe care regimul comunist i-a acceptat, dintr-un motiv sau altul, asigurându-se de colaborarea lor, sunt supuși unui proces de reeducare (la fel de atroce, în plan spiritual, ca acela bazat pe tortură fizică și psihică din închisoarea de la Pitești). S-a păstrat transcrierea dactilografiată a stenogramei unei ,ședințe de analiză" organizate în ziua de 30 iunie 1952 în redacția revistei Viața Românească
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
Obiectivul general al acestui proiect este”Facilitarea accesului la o formă de calificare și reintegrarea socioprofesionala a persoanelor care au execută pedepse privative de libertate.” Este foarte importantă reintegrarea pe piața muncii a persoanelor care părăsesc penitenciarele și centrele de reeducare,deoarece reintegrarea și participarea în societate oferă acestui grup vulnerabil, mijloace financiare de trai și șansa de ași reface viata.Reinterarea în societate înseamnă un nou statut de respect din partea familiei și comunității în care trăiesc. Un studiu realizat de către
Conferinţa finală a proiectului VIAŢA DUPĂ GRATII [Corola-blog/BlogPost/93829_a_95121]
-
nivel național 73% dintre societățile care au răspuns ar fi dispuse să angajeze persoane cu dizabilități,40% ar angaja persoane cu cazier,50% ar angaja homosexuali, 64% personae de etnie romă,iar 67% ar angaja tineri proveniți din centre de reeducare. Au fost prezentate modele de succes în integrarea socioprofesionala a persoanelor private de libertate,de către asociația Serviciul Umanitar pentru Penitenciare, iar în închiderea Conferinței,persoane liberate au vorbit despre viața de dincolo de gratii. Ion IOFCIU
Conferinţa finală a proiectului VIAŢA DUPĂ GRATII [Corola-blog/BlogPost/93829_a_95121]
-
grandios, că stăpânesc o tehnică narativă superioară. Subit, însă, calitățile s-au volatilizat și luând parte la competiția mediocrităților în serviciul ideologiei nu se mai diferențiau de grămadă. În scrierile lor comandate, se căzneau să ilustreze teze din acțiunea de reeducare a maselor: alungarea moșierilor, naționalizarea, colectivizarea agriculturii, deșteptarea conștiinței de clasă la muncitori și țărani. Se instituise un jargon, o limbă de lemn, obligatorie și inevitabilă. În afară de asta se dorea respectarea unei liste de subiecte, numai ele puteau pătrunde în
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
care îi tulbură, prin simpla lor existență, liniștea: "Izbea sec și precis, fără patimă, dar cu o deosebită eleganță" (în Rebarbor, București, Ileana, 1997, p. 22). Undeva la intersecția epocilor Dej și Ceaușescu (după 1964, cum se spune în text), reeducarea tovărășească a tinerilor recalcitranți urmează stilistica pumnului; în buna tradiție sovietică a pedagogiei coercitive (tip Makarenko), întîi se lovește, apoi se pun întrebările: "Greu ca un drug, pumnul lui mă izbi peste gură.", observă, în Vals, elevul Ursescu, suspectat de
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
muncă. Să-i pun la treabă pînă le ies ochii din cap, să-i văd rupți, căzînd de oboseală, să le zăresc în ochi licărirea aceea duioasă care apare de obicei în clipa sfîrșelii și a resemnării." (ibid.) Abrutizat de reeducarea la care, mai mult ca sigur, fusese el însuși supus, campionul metaforei pugilistice încearcă, fără succes, să instaureze armonia socialistă a travaliului forțat. În consecință, în loc să dispară, problemele se înmulțesc: elevii chiulesc din greu la lopată, Ursescu, bătut măr, devine
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
dintr-o generație mai matură, mai discretă, și să zicem, mai valoroasă. Horia Gane are o biografie neobișnuită, cu o copilărie urmărită de spectrul pogromului, se refugiază în nordul Moldovei și apoi la Bacău, lucrează ca muncitor în cadrul procesului de reeducare operat de comuniști, iar acum e pensionar la București, aproape împăcat cu lumea, și aproape senin. Cel puțin așa apare din rândurile sale confesive. Horia Gane are și vreo 12 cărți manuscris dar și o frumoasă epopee în nouă cânturi
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
o bibliotecă de plăceri pe doar o pungă de prune uscate: Doamne, primăvara lentilelor ei de contact pare fără sfîrșit/ iarba înaltă a fiorului mai adie încă în liniștea lîncezelii de-acum. * * * aceasta e viața! - înfiorătoare ca urletul celulelor de reeducare/ frumoasă ca dimineața de vară în care bărbații bat coasele îngenuncheați într-un lan de lucernă ca pe o toacă la capătul lumii/ ...coală de indigo prinsă între două buze de înger, treceri hăituite de treceri! (înghițind aerul cu greutate
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
nestingherită, în 1956, adică în plină apoteoză a capitalismului românesc, scârbit de traiul bun, sastisit de glorie, femei, șampanie și icre negre, Adonisul pândit de colesterol nu și-ar fi dat obștescul sfârșit înainte de termen. Așa însă, cu ajutorul neprecupețit al reeducării comuniste, cu rețetele ecologiste avant la lettre ale profesorului Mincu, adică 100 grame arpacaș dimineața, 2 kile vergi pe spinare la prânz și 50 grame terci seara, iacătă, supergreul de odinioară reuși să prindă și capitalismul implementat de Ion Iliescu
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]