3,182 matches
-
multă stimă și respect vă salut" (rdt.dordetara.ro), ,Respectele mele tuturor. Să trăiți 5.000 de ani fără reparații capitale !!!!!" (daciaclub.ro). Pentru o interpretare non-ironică a termenului și a conceptului pledează și frecvența, și sensul special al construcției reflexive a verbului a se respecta. Aceasta este glosată în DEX ca ,a-și păstra demnitatea"; dar sensul său curent e destul de departe de o asemenea definiție. A se respecta înseamnă în limbajul popular-familiar ,a-și oferi comodități, a beneficia de
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
una în care Heidegger încearcă să regândească, alături de poeți, un nou sens al sacrului, dincolo de orice onto-teologie și de orice teologie metafizic-conceptuală. Este vorba de o căutare poetico-meditativă a divinului, ce pornește de la diagnosticul absenței lui și caută o pregătire reflexivă a posibilei sale (re)veniri. Poetul este recunoscut de către gânditor în dimensiunea sa profund reflexivă și ca atare el îi este partener pe această cale a pregătirii unei reaproprieri a esenței umanului. Noica și ilustrările literare ale modelului ontologic Să
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
orice onto-teologie și de orice teologie metafizic-conceptuală. Este vorba de o căutare poetico-meditativă a divinului, ce pornește de la diagnosticul absenței lui și caută o pregătire reflexivă a posibilei sale (re)veniri. Poetul este recunoscut de către gânditor în dimensiunea sa profund reflexivă și ca atare el îi este partener pe această cale a pregătirii unei reaproprieri a esenței umanului. Noica și ilustrările literare ale modelului ontologic Să trecem acum la Noica, la care vom găsi similitudini mai degrabă cu primul Heidegger decât
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
third party other than or în addition to a close relative despre voluntariat numai de bine! dar e evident că pruteanu nu avea cum să ia în seamă o asemenea gogomănie “a TE voluntaria”. în cel mai rău caz verbul reflexiv ar fi fost “a SE voluntaria” . sau mihaela chiar nu stie infinitivul verbelor reflexive ?!?! SUNT ȘI EU INTERESATĂ SĂ INTRU ÎNTR-UN PROGRAM DE VOLUNTARIAT PENTRU COPII.NU AM GASIT MOMENTAN NIMIC CONCRET AȘA CĂ V-AȘ FI RECUNOSCĂTOARE DACĂ M-
Spirala voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82868_a_84193]
-
de bine! dar e evident că pruteanu nu avea cum să ia în seamă o asemenea gogomănie “a TE voluntaria”. în cel mai rău caz verbul reflexiv ar fi fost “a SE voluntaria” . sau mihaela chiar nu stie infinitivul verbelor reflexive ?!?! SUNT ȘI EU INTERESATĂ SĂ INTRU ÎNTR-UN PROGRAM DE VOLUNTARIAT PENTRU COPII.NU AM GASIT MOMENTAN NIMIC CONCRET AȘA CĂ V-AȘ FI RECUNOSCĂTOARE DACĂ M-AȚI AJUTA CU O SUGESTIE .( PT. BUCUREȘTI) MULȚUMESC. Bună, Am un mesaj pentru Miha
Spirala voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82868_a_84193]
-
impresioniștii mai vechi sau mai noi, în vreme ce în descendența lui Andreescu se aliniază caracterele severe, sensibilitățile sobre și temperamentele melancolico-meditative, de la Pătrașcu pînă la Ghiață și la Bernea. Undeva la mijloc, cu disponibilități egale pentru expresia exuberantă și pentru recluziunea reflexivă se situează Ștefan Luchian, a cărui capacitate de a acoperi zone de expresie și de sensibilitate diferite este aproape nelimitată. Dar această schemă, deși lesne de urmărit atît ca principiu, cît și prin manifestările concrete, nu acoperă pînă la capăt
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
român (1997), IV Publicistica (2001). Mă familiarizasem de mult cu scrisul lui Ion Vinea, tot parcurgând revistele și ziarele Bibliotecii Academiei și unde, nu de puține ori, dezlegarea șaradei pseudonimelor era o provocare petrecută imediat dar cu răspuns mai totdeauna reflexiv. De aceea, acest întreg editorial actual și altul promis în câteva volume în perspectiva desfășurării publicisticii, oglindă a replicilor unui om care nu înțelege convenționalismul și interferențele dezinvolt hazardate printre luxuriantele evenimentelor, l-am privit drept reconstituire monografica a unei
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
reamintite cauzele și efectele. Scriitorul revine la acel timp și o face pe scena unui teatru mic, localitatea Cireși, un spațiu al dialogului aparent, purtat de surzi, un spațiu efervescent, un spațiu al reacțiilor rapide și nicidecum unul calm și reflexiv. De aceea Anatolie Paniș apelează la o tehnică a gradării, a precipitării evenimentelor și cuvintelor în spațiul și în timpul de după 1989. Tocmai de aceea personajele sale sunt tipuri literare, nu au un profil interior suficient de convingător încât să se
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
semnul jertfei, al sacrificiului, perspectivă care, în mod normal, ar fi trebuit să introducă la nivelul lecturii o notă ușor epică, dacă nu cumva una de-a dreptul discursivă, expoziția are, în mod paradoxal, mai curînd o dominantă melancolică și reflexivă. Compatibilitatea profundă a celor trei expozanți, fie în planul imediat al expresiei, fie în acela, mai îndepărtat, al atitudinii, este atît de puternică încît zonele de articulație dispar cu desăvîrșire, iar granițele dintre expresii intră și ele într-un proces
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
obosiți de ecran, o întremare a fanteziei noastre ca o consecință a suprasolicitării prin stimuli vizuali? După ce atâta timp lectura în tăcere a fost calificată ca singurul mod adecvat de abordare a cărții, ca rezultat al unui proces critic și reflexiv, calea auditivă nu se dovedește a fi nicidecum o simplă formă ce a supraviețuit, ci mai degrabă o formă viabilă de receptare, nu numai a textelor clasice literare, ci și a celor documentate istoric sau a literaturii pentru copii. Acest
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
punct de vedere calitativ. Trecând de acest subiect delicat, mă voi concentra asupra stilului compozitorului și voi încerca o succintă caracterizare a acestuia. Zona afectivă proprie stilului muzicii lui Dan Constantinescu circumscrie un spațiu triunghiular, ale cărui laturi sunt seninătatea reflexivă ori voioasă (Heiterheit, la Nietzsche), intimitatea prietenoasă și noblețea nostalgică. Asperitățile ori violența, "masacrul determinațiilor ce renasc fără încetare", cum spune Jankélévitch, nu-și găsesc aici locul. Chiar și atunci când lucrează strict serial, uzând de agregate sonore extrem de disonante, de
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
personajele trăiesc într-o Transilvanie multietnică și oricît de felix ni s-ar părea astăzi această Transilvanie interbelică, interacțiunea dintre etnii nu a fost și nu este o realitate cu totul idilică. Fără ca autorul să cadă vreodată în păcatul naratorului reflexiv mai peste marginile iertate și fără a putea delimita vreodată o poziție apăsat pro sau anti-nazistă, totuși lumea reconstruită în roman se ordonează de la sine în funcție de cei doi poli ideologici pe care politica mondială a anilor '40 îi impusese și
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
a comunității în vastul flux al devenirii". Rutina și repetiția timpului ciclic, caracteristice cotidianității, nu sînt concepte negative, ele anihilînd efectele devastatoare ale timpului ireversibil: prin rutină anihilăm noutatea destabilizatoare, repetiția "este șansa memoriei și a diferenței", ea "impune momentul reflexiv". Analiza evenimentului și a sensului în legătura lor cu timpul cotidian reașează sensul în lume: "nici sens exterior lumii, ca finalitate a ei, nici eveniment exterior sensului, ca factor de destabilizare și deturnare de la finalitatea lumii. Ci felul imanent de
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
explicite - persoana I singular - afirmarea unor ipostaze ontice fundamentale. Caracterul retoric al titlului nu ar trebui să ne înșele: asistăm la o imaginară și frumoasă, în sensul gratuității, confruntare între figura reprezentativă a Biancăi, misterioasă simbioză a fragilității și forței reflexive, pe de o parte, și evanescența, ereditată unilateral, a mitului donjuanesc, pe de altă parte. O prejudecată sexistă, întemeiată însă psihanalitic ar putea invoca refularea, frustrarea drept motivații ascunse ale nevoii irepresibile de a scrie, resimțită și conștientizată ca atare
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
Capitalei în cinstea generalului Joffre ori ordinul guvernului de a restrânge cu totul comerțul cu devize. Eliminând orice ambiguitate în cunoaștere, Niculae Gheran înglobează în notele sale, cantitativul și Babelul de voci în stare să le facă fabulos imaginate ori reflexiv trăite. El știe să dea tot, dar să și aleagă fantezia momentului. Pentru cât a însemnat în viața actriței Fanny Rebreanu și a fiicei sale, Puia, personalitatea Elvirei Popescu, el reține într-una din note, următorul moment: "La unul din
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
primul rînd, exemplele arată că poate, ca formă de indicativ prezent, persoana a III-a, a verbului a putea, are particularitatea de a apărea în forma trunchiată chiar și în afara combinației cu conjuncția să: atunci cînd e însoțit de pronumele reflexiv - "Păi zău așa, se poa'?" (EZ 22.02.2000); cu aceeași formă abreviată e folosit - ba chiar mai des - și adverbul provenit din verb: "poa' vin cu o idee" (gameszone.ro); "poa' se cară" (colegi.ro); "poa' facem ceva" (misu
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
în unele texte din care rezultă un amestec de umilință și afectare, de durere și teatralitate. Firul lucidității trece prin aceste ipostaze eterogene, structurîndu-le, sudîndu-le. Căci atît umilința (stare dureros-voluptuoasă), cît și afectarea (înscenarea despovărătoare, neutralizantă) constituie repere ale sensibilității reflexive, ale trăirii responsabile de sine. Conștiința lirică (factor liric în sine, avînd un numitor comun cu emoția) catalizează pornirile morale, dă o formă umorilor, care e însuși sensul lor decantat. Sensul creează cîmpul în care contrariile se reazimă unul de
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
se poate spune așa, a surpării și, în consecință, dublează mesajul plastic cu unul narativ, un gen de meditație-exegeză asupra existenței și asupra condiției umane. Fără a fi un text teoretic propriu-zis, pentru că în el se amestecă natural un plan reflexiv cu unul incantatoriu, preambulul narativ al lui Ciprian Paleologu, așa cum a fost el publicat în catalogul expoziției, măsoară exact starea, angoasa și revolta artistului în fața incoerenței și disfuncției umanului. Carcasa umană, scrie pictorul, este așezată central, într-o zonă rîncedă
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
propune două clasificări: o primă direcție, “caracterizată prin stilul abstract, cerebral, prin satira ascuțită și umorul suculent, rabelaisian”, a doua identificabilă în “proza lirică, meditativă, uneori patetică și sentimentală, alteori nostalgică și evocatoare, cât și în dramele parabolice ale autorului reflexiv și atent la țesătura simbolică a lumii”; o altă posibilă clasificare se poate realiza uzând de criteriul stilistico-tipologic și configurațiile structural-semantice: proză experimentală, antiutopică, subversivă, liric evocatoare, demonstrativă și tezistă etc. Materia epică fiind amplă - în cazul prozei scurte -, Antonio
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
fără a fi trufașă, poezia meivănescului nu ține să placă - este ultima preocupare a autorului în grandioasa lui rostire de sine, cu excepția fermecătoare a acestui Cântec de adormit elefantul. Care, în rest, nu scade cu o iotă sub înaltul nivel reflexiv al creației în sânul căreia ne aflăm, la nivelul acestui magnific catren, nespus de abstract și totuși tulburător în pregnanța sa: „jocul apelor lângă tine/ ale somnului, așteptând/ destrămarea celor mai fine/ cearcăne ale celui din urmă gând”. Forța lui
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
săi actori la noi și aiurea, care este rolul jucat de liberali în istoria României și, deloc în ultimul rînd, care sînt soluțiile liberale pentru problemele cu care se confruntă societatea românească în nesfîrșita perioadă de tranziție. O carte gravă, reflexivă, scrisă de doi oameni inteligenți, care demonstrează că politica românească poate oferi și altceva decît grobianism, trivialitate și glumițe grosiere rostite cu afectare din vîrful buzelor. Valeriu Stoica, Dragoș Paul Aligică, Provocări liberale. Dialoguri despre gîndirea, istoria și practica liberalismului
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
Poeme în doi este un poem de dragoste secvențial, fragmentat în mici episoade vizuale („te privesc ca să te învăț”), căci ochiul înregistrează neobosit detaliile simple dar semnificative din care extrage o stare sau dimpotrivă pe care le pune în relație reflexivă cu un sentiment. Poemele sunt, din această cauză, cumva statice, căci privirii obsedată de atingere (uneori mediată de oglindă) nu pare să-i scape aproape nimic din ce ar putea fi un posibil argument al intensității percepției. O sensibilitate neoromantică
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
avea nevoie de o dietă, de o igienă care se apropie, la urma urmei, de ceea ce s-a numit iconoclasm, adică o dispariție, o distrugere de imagini, fiindcă acesta va fi singurul mod, mai întîi de a restaura o temporalitate reflexivă, o temporalitate a vieții interioare care acum o duce greu din cauza acestei omniprezențe de imagini și apoi, va fi poate singurul mijloc de a redescoperi adevăratul raport cu imaginea, un raport care necesită condiții de receptare, ca și condiții de
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Trei Avenue frecventat de scriitori și ziariști, se așează la o masă și își zice în sinea lui așa: "Ficțiunea, că arta a creării de narațiuni estetice fără vreo legătură cu evenimentele realității nu era o minciună, ci un joc reflexiv al imaginației creatoare despre ceea ce este realitatea și ce nu este însă poată să fie. În narațiunea estetică a Mirelei Roznoveanu apare Toni, un tip deștept care vinde ziariștilor idei de rubrici atractive. Paul și Toni se uită la o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
este legat profund de spațiul artistic clujean, el nu se înscrie, la o privire mai atentă, în nici unul dintre stereotipurile picturii ardelenești. Departe și de paroxismele cromatice, reflexe tîrzii ale expresionismului nordic sau, mai exact, germano-maghiar, și de acea componentă reflexivă, conceptualizată și ideologizată a celor care s-au apropiat în ultimul deceniu de expresiile alternative și de mediile neconvenționale, Mihai Percă este mai aproape, în mod paradoxal, de reflexele și de sensibilitatea sudului. Ca vecinătate imediată a picturii sale este
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]