684 matches
-
evident căruia i-a căzut victimă mama sa, dă o idee despre relativismul sistemului juridic românesc și, în fond, despre fragilitatea democrației instaurate după căderea regimului Ceaușescu. Deși beneficiază de serviciile unuia dintre cei mai importanți avocați ai momentului respectiv - regretatul, astăzi, Doru Cosma - Monica Lovinescu trăiește un coșmar kafkian legat de această casă. Ignorînd cu cinism legea și bunul simț, fostul procuror stalinist Ion Nistor s-a instalat confortabil în casa victimei sale și pare de neurnit. Încrederea Monicăi Lovinescu
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
cât că literatura însăși ar trebui înnoită, dar susținută și de strategii de promovare (cei mai puțini) și cei care n-au opinii foarte clare și care găsesc vina te miri unde. Printre puținele capetele limpezi de la întâlniri au fost regretatul Laurențiu Ulici, Gabriela Adameșteanu și Al. George (poate chiar Adrian Dinu Rachieru, la a cărui intervenție se referă unii vorbitori, intervenție care lipsește însă din carte - de ce?). Să luăm câteva exemple de remarci juste: conceptul de roman, ideea însăși de
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
indicațiile academice post-decembriste - ne găsim, inobedienți, sub incidența legilor parlamentare. Iată de ce, în concluzie, revenim la editorialul Cum scriem al directorului României literare. Într-adevăr, "toată chestiunea latinității e oțioasă" - așa cum afirmă D-sa. Mai mult, conform celor scrise de regretatul Alf Lombard, nu (prea) era nevoie de schimbare în ortografia românească. Ortografia fiind o convenție, originile și structura latino-romanică a limbii române nu pot fi puse în discuție prin aceasta. Există limbi slave scrise cu alfabet și norme grafice latinești
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
SandaTomescu Baciu Coautor al Dicționarului Danez-Român, (1984), traducător a peste 20 de volume din literaturile scandinave, fondator al cursurilor de limbă daneză și suedeză la Universitatea București, deținător a numeroase premii și distincții pentru activitatea sa în domeniul scandinavisticii, regretatul Valeriu Munteanu oferă publicului românesc o nouă lucrare lexicografica pe care, din păcate, nu a putut să o vadă în forma sa finală: Dicționar suedez-român. / Svensk-rumänsk ordbok, Polirom, 2002, lucrare publicată cu sprijinul Fundației Konung Gustaf VI Adolfs Fond FOr
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
nr. 2 din 2003 al revistei CUVÎNTUL aflată într-o nouă serie. Seria Buduca. Dar a citit în ZIUA LITERARĂ din 3 martie o notă semnată A. Gh. care semnalează deraierea artistică, morală și lexicală a publicației conduse cîndva de regretatul G. Țeposu și mai apoi de dl Tudor Urian. Editorialul dlui Buduca, la preluarea, probabil, a conducerii se intitulează (să ne ierte cititorii noștri!) Muie sponsorilor noștri. În text dl Buduca susține despre cultură că "este o afacere de stat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
să devină un specialist în ea. Dar cunosc medici mai competenți în chestiuni de literatură decât "literați" cu toate diplomele luate, prozatori buni care sunt și matematicieni străluciți, ba chiar istorici literari eminenți care nu au făcut studii de filologie. Regretatul Ovid S. Crohmălniceanu, de pildă, avea diploma de... inginer constructor. Îmi place așadar să purtăm un dialog cu feed-back, să te am ca partener de discuție. Și lasă, că nici tu nu m-ai luat foarte "moale". Acum, când spui
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
că ia porția altuia"). Cartea este tradusă alert, într-un ritm potrivit cu un autor care are uneori capitole de numai câteva rânduri, și este în mod cert demnă de colecția "Literaturile lumii" a Editurii Echinox, colecție inițiată și coordonată de regretatul Marian Papahagi. Patrick Deville, Femeia perfectă. Roman. în românește de Ștefana Pop și Ioan Curșeu. Cu un cuvânt înainte de Ion Pop. Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002. Soljenițîn perfect Amintirile autobiografice, cu documente, declarații, interviuri, interogatorii, mărturii �colaterale" ale celor implicați într-
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
cu pricina în romane, piese de teatru etc. din literatura europeană și americană a secolului XX. Epurări În numărul 3-4, adică ultimul pe 2001, frumoasa revistă ARHIPELAG de la Deva publică două texte inedite (și o mulțime de fotografii) din arhiva regretaților Liviu Petrescu și Ioana Em. Petrescu. Cel dintîi scrie despre romanele lui Ivasiuc. Dl Mircea Borcilă l-a descoperit într-un fond de manuscrise universitare. E cel de al cincilea inedit, după cele patru publicate în Echinox acum trei ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
anii din urmă se numără foști și actuali președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu, foștii premieri Petre Roman, Nicolae Văcăroiu și Radu Vasile, actualul premier Adrian Năstase, fostul purtător de cuvînt al Guvernului și al președintelui Emil Constantinescu, Răsvan Popescu, regretatul Ion Rațiu, dar și parlamentari mai puțin vizibili, precum Ion Coja, Ilie Neacșu, Radu F. Alexandru sau Nini Săpunaru. Cota de interes a acestor cărți stă, de cele mai multe ori, în partea de dezvăluire pe care o conțin. Cititorul poate (teoretic
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
avut loc o manifestație pro-Brașov reprimată în forță de poliție ?(vezi p. 272) Istoria anilor ’80 nu a dus lipsă de gesturi sublime, multe dintre ele rămase pînă astăzi sub o inexplicabilă tăcere. Puțină lume își mai amintește astăzi că regretatul Mihai Botez care suferise bătăi crunte în beciurile Securității și care știa că a fost iradiat a refuzat să se facă publicitate cazului său pentru a nu inhiba acțiunea altor virtuali protestatari. Sau că pe lîngă dizidenții consacrați existau scriitori
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
pentru dezmembrarea României? De ce nu spune nimic despre foarte bunele relații pe care personal le-a întreținut cu Mareșalul Antonescu? În casa lui Gheorghe Barbul, Petru Groza s-a lăudat că el îl va salva pe Antonescu Dețin informația de la regretatul Camil Demetrescu. Și ce părere avea Petru Groza despre arestarea și asasinarea lui Lucrețiu Pătrașcanu care a fost ministrul Justiției în guvernul pe care l-a condus? În timp ce Petru Groza se complăcea în postura de marionetă, elita românească era distrusă
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
tot, în anii studenției, de care habar nu aveam, o discreție desăvârșită împiedicându-l să-și trădeze talentul, - când poeții, se știe, fac mult tapaj pe chestia asta, și dacă nu au - talent, vreau să zic. Nici criticul Mircea Scarlat, regretatul, amicul său cel mai bun din junețe, fiindu-i ca un frate, nu-i dezvăluise taina... La vârsta aceea tânără, în studenție, Valeriu admirator al lui Ștefan Augustin Doinaș, decide cu luciditatea viitorului liberal,... mai liberal și decât Tăriceanu și
Un ministru poet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10516_a_11841]
-
Austriei se numără și Oskar Pastior, scriitor originar din România, membru al grupului OULIPO, din care a făcut parte și Raymond Queneau. Pastior ale cărui scrieri sunt publicate în ediție completă în Germania în acest an este și laureatul, împreună cu regretatul său bun prieten Gellu Naum, al Premiului European de Poezie. Și în sfîrșit dar nu în ultimă instanță, printre laureații acestei toamne îl întîlnim pe Cătălin Dorian Florescu, scriitorul originar din România, stabilit în Elveția, care cu primul său roman
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
secol. Multe alte jumătăți îi dorim și noi poetului cu acest prilej! l În publicația ieșeană, dl Victor Durnea examinează retipărirea operei lui C. Fîntîneru, scriitor interbelic interesant și aproape uitat, în pofida unei concise ediții din colecția „Restituiri”, coordonată de regretatul M. Zaciu la Dacia din Cluj și a unei bogate ediții datorate dlui Aurel Sasu, în două părți, în 1999 și respectiv 2001. „Cele ce urmează, scrie dl Durnea, încearcă să lumineze părți mai întunecate din viața și activitatea lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
se resimt de pe urma caracterului lor cît se poate de public. Sînt însă altele - cu Lena Constante și Ioan Comșa (ultimii supraviețuitori dintre eroii Jurnalului lui Mihail Sebastian), cu gîndiristul Pan M. Vizirescu, dirijorul și compozitorul Emanuel Elenescu, dar și cu regretatul istoric al teatrului Ion Zamfirescu - mai mult decît interesante, dacă nu chiar savuroase. Ba chiar există în discuția cu Lena Constante povestea unui episod de pe vremea monografiilor gustiene (episod în care monografiștii fuseseră luați drept evrei, deși numai Harry Brauner
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
cunosc, în totul autorii Dicționarului urmărind să dea o imagine "suficient de exactă a circulației și receptării romanului în cultura română". Au reușit cu prisosință, după părerea noastră, și firesc este măcar să le amintim aici numele. Mai întâi pe ale regretaților Augustin Pop și Elena Stan. Apoi pe ale lui Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Mariana Vartic. Cercetarea literară românească le este îndatorată. Transfer de mentalitate De urmărit editorialele lui Mircea Martin din noua
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
întrebam cum a devenit PDSR un partid cu o istorie de peste un secol de social-democrație, doar pentru că fuzionează cu un PSD istoric, din care mai rămăseseră doar numele și apartenența la Internaționala Socialistă. La o săptămînă după apariția acelui articol, regretatul Sergiu Cunescu a dezavuat public operațuinea realizată de Alexandru Athanasiu. Mi s-a mai întîmplat să fiu turnat la directorul revistei, care n-a dat curs mesajelor prin care i se aduceau la cunoștință tot soiul de grave deformări sau
Băsescu știe? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11734_a_13059]
-
Al. Săndulescu In introducerea la volumul său Spațiul în literatură (1979), recent reeditat, regretatul Valeriu Cristea făcea următoarea mărturisire: "La temelia acestei cărți se află "spațiile" în care m-am transpus, cine știe cum și cine știe când, în care am respirat, am locuit, am visat. În cele mai familiare, mai secrete dintre ele trăiesc aș
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
colectivului de redactori din instituția nou creată în 2001. - Stimate domnule Tiberiu Avramescu, ne-am întâlnit prima dată cu mulți ani în urmă, nici nu mai știu cât e de atunci, într-unul din birourile Editurii Minerva, unde erați alături de regretatul Z. Ornea. Datorită unei privatizări neinspirate, Editura Minerva a fost pur și simplu pulverizată, pierzându-și menirea principală: aceea de editare a clasicilor. Cât de mare vi se pare dezastrul? - Privatizarea pripită a Editurii Minerva, de către regretabilul Fond al Proprietății
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
Național s-au aflat ilustre personalități: Manfredi Porena, 1937-1941; Ettore Leopardi, 1941-1945; Biagio Biagetti, 1945-1948; Romeo Vuoli, 1948-1959; Umberto Bosco, 1959-1987; Franco Foschi, 1987 2007, anul decesului. Acestuia i se datorează și crearea Centrului Mondial. Personalitate marcantă a Italiei contemporane, regretatul prof. univ. dr. Franco Foschi, pe care am avut cinstea să-l cunosc, a fost deputat vreme de sapte legislaturi În parlamentul italian (1969-1994), ministru (În guvernele Cossiga și Forlani), primar al orașului Recanati (1960-1970), fiind apelat, În semn de
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
sprijin a fost de neprețuit, și bunului meu prieten Manole Ionică, director al firmei... pe care l-am solicitat în ultimul moment. Mulțumim, de asemenea, membrilor conducerii din acea perioadă a Spitalului Universitar de Urgență Elias, care ne-au susținut: regretatul profesor Șerban Marinescu - pe atunci manager, doamna Profesor doctor Doina Dimulescu, pe atunci director științific și domnul director administrativ Alexandru Dinu. Acest număr al Revistei Spitalului Elias este consacrat în întregime lucrărilor simpozionului.
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
pe care am considerat-o și deasupra Monarhiei și deasupra partidelor politice! [...]”. După astfel de principii a trăit și Mareșalul Istoriei Contemporane a Românilor, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu, asupra celor trei cuvinte vii având depline drepturi. Asemenea Mareșalului-ostaș, și regretatul istoric Gheorghe Buzatu, știa că patriotismul reprezintă puterea unui popor și s-a manifestat în viață, în opera sa, pe târâmul cercetării și al științelor istorice ca un Om al Țării, slujind ca nimeni altul sub Tricolor Țara și Neamul
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
dușmanii l-au obligat să-și respecte principiile și dragostea de glie, ajutându-l deseori, să-i combată cu propriile arme. Tot ei au avut grijă să baricadeze ușa Academiei Române pentru ca omul de știință, „istoricul total” cum l-a numit regretatul Florin Constantiniu, să nu-și primească locul ce i se cuvenea de drept. Gheorghe Buzatu a ieșit în fața furtunii, iar așa-zisele „îngenuncheri” l-au înălțat Profesorul Buzatu nu a acceptat ca un inamic, oricât de puternic ar fi fost
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
în luna mai și rămasă deschisă de-a lungul verii (se va închide pe 12 septembrie), expoziția reunește, la fel ca în prima sa etapă(Structure & Energy - The Need for Abstraction, iunie-septembrie 2013), lucrări semnate de trei importanți „abstracționiști” autohtoni: regretații Vincențiu Grigorescu și Romul Nuțiu, precum și Diet Sayler (doi dintre ei, Grigorescu și Sayler, avînd și remarcabile cariere internaționale, după stabilirealor în străinătate, în Italia, respectiv în Germania). Curatoare: Marzia Ratti și Joana Grevers (directoarea Galeriei 418). Născut în 1939
Întîlnire cu artistul româno-german Diet Sayler [Corola-blog/BlogPost/93971_a_95263]
-
alți oameni de bună credință, printre care nu puțini filologi, profesori universitari sau școlari ș.a. Într-un editorial e imposibil de cuprins toate numele și lucrurile realizate întru readucerea grafiei latine acasă, în R. Moldova. Așadar, amintim aici doar de regretații Valentin Mândâcanu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. Înaintea Legii privind trecerea scrisului nostru la alfabetul latin, la Riga Leons Briedis și Maria Macovei tipăresc în grafie latină, în martie 1989, primul număr al ziarului Glasul, iar începînd cu 15 iunie 1989
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]