262,164 matches
-
bune. Cei doi tineri nu s-au mai văzut până în vară când aveau să se întâlnească la Cluj, la cursul anual cu toți propagandiștii din regiunea Cluj. Bucuria avea să fie totuși umbrită cumva, căci fata voia să lege o relație de căsătorie cu directorul școlii din Ocoliș unde preda. Tipul era cu ceva ani mai în vârstă decât Zmeurica și era absolvent a unei facultăți din Cluj, dar solicitase să vină la Ocoliș fiindcă era localnic. Cererea i-a fost
18 ZMEURICA; PLANUL VALEV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422310065.html [Corola-blog/BlogPost/359103_a_360432]
-
această libertate Matei și Zmeurica au hotărât într-o după amiază să viziteze Grădina Botanică, prilej pentru a discuta în liniște problemele lor. Astfel că fata îi povestea cu lux de amănunte viața ei didactică de la Ocoliș, cât și despre relația ei cu profesorul. Trebuia să ia o hotărâre până în toamnă. Ori merge din nou în învățământ, ori să dea admiterea la facultate. Decizia însă o va lua împreună cu părinții acasă după acest curs. Pentru moment cei doi tineri se bucurau
18 ZMEURICA; PLANUL VALEV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422310065.html [Corola-blog/BlogPost/359103_a_360432]
-
tăria de a se abține să riposteze verbal ori fizic la vorbele grele ce ieșeau din gura femeii nervoase, plină de supărare, de mânie și ură.S‑a ridicat încet, parcă îmbătrânit de această discu-ție, ce părea să pună capăt relației de cuplu cu Amalia, și a mers la ușă pentru a o încuia. A cules de pe jos câteva bucăți de tencuială căzută în momentul acelei izbituri de pe lângă tocul de lemn vechi. A rămas în fața ferestrei, cu mâinile înfipte adânc în
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
destul de apropiată între ei. Ar fi fost o idilă frumoasă, dacă nu veneau amândoi în întâmpinarea dragostei, după gustul amar al divorțului. Încă erau sub impresia momentelor de disperare prin care au trecut amândoi, fiecare din alt motiv. Pe parcurs, relația lor s-a maturizat. Se obișnuiseră împreună și au descoperit că au în comun felul de a fi și de a gândi, chiar facă statutul lor social era puțin diferit. Femeia se gândea serios la căsătorie. Chiar spera să fie
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
După altele două, când a fost sigură că este însănătoșită complet, a introdus actele pentru divorț. S‑au despărțit după o ceartă cumplită cu individul, dar și cu familia ei. Își bănuia mama și cealaltă soră că au știut de relația existentă între cel ce‑i fusese soț și sora ei cea mică, dar au tăcut cu bună știință, orbite de situația materială foarte bună a individului. A plecat în București să‑și croiască un alt viitor, departe de familie, de
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
să se mute la el. Suportau în comun toate cheltuielile, potrivit înțelegerii făcute, mai puțin chiria. În schimb, ea se ocupa de menaj și Gabriel era mulțumit de spiritul ei gospodăresc. După ceva timp, vorbeau despre căsătorie. Nu existau inconveniente. Relația intimă îi apropia cel mai mult. Se simțeau foarte bine împreună. Amândoi se aflau, întâmplător, doar la a doua experiență sexuală. Nu cu-noscu----seră alți parteneri în afara celor din căsătorie și descopereau împreună ceea ce nu obținuseră la prima experiență, chiar dacă nu
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
Tobias, la club. Un necunoscut. Îi spuse doar atât: "Cred că soția dumitale a înnebunit" și închise aparatul. Lui Tobias îi venea greu să înțeleagă despre ce este vorba. „Cum adică, a înebunit? De la ce? Și de ce tocmai astăzi, joi?” Relația lui cu nevastă-sa era departe de a fi ideală. Își vorbeau doar cele strict necesare. „Cum te simți?", „Ți-ai luat tensiunea?" „N-ai uitat medicamentele?" Și ea îi punea cam aceleași întrebări. Păreau precum două umbre care-și
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
Dumnezeu ca fiind Stăpânul și Domnul, cum am spus la început, singurul care are putere asupra vieții și asupra morții și care ne pune într-un dialog nemijlocit cu Dumnezeu, înnoind sensul apartenenței noastre originare, autentice și redirecționându-l, spre adevărata relație. Când Dumnezeu vorbește în porunca întâia a Decalogului zicând:”Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți Dumnezei în afară de Mine” (Ieșire 20, 2-3), cuvântul “tău” indică adresare directă și apartenență clară. Noi suntem ai Domnului, Dumnezeu este al nostru
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
apreciată pe atunci) sau chiar în industria cânepii bine prelucrate, un domeniu nou și cu uriașe perspective. Așadar, dând dreptul profesorilor, a ajuns titrat apoi, pe aceleași baze, a făcut un masterat dar și un doctorat a cărui teză intitulată: Relații diplomatice ale Țărilor Române cu Franța secolului al XVI-lea și al XVII-lea, a fost foarte bine apreciată fiindcă nimeni nu știa despre ce este vorba. Nici cu locul de muncă, o catedră de istorie al un liceu profesional
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
dar se remontă repede și-și spuse în sinea ei: nu știu dacă a făcut-o cu intenție sau nu, nu știu dacă a fost ideea ei , sau a Dianei să facă în așa fel ca eu să aflu despre relația ei cu Victor, nu știu dacă ar fi fost mai bine să nu fi știut, și din moment ce nu știu răspunsul la multe întrebări, nu cred că are rost să mă complic în detalii. Așadar, își luă suplimentar, un aer de
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
au cutreierat tot nordul și vestul Europei în preistorie. Și au lăsat urme. Să fie oare o întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din iraniană? E probabil ca regula latină să fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu „a săpa, a scobi“ și deci
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
arat) în toate vechile mitologii. Ar fi multe de scris despre magh. arok - se vede legătura cu arik, arâk, arig -, cu sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
irigare al pământului agricol practicat în Iranul antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din râuri până la ogoare, este în mod evident preluat de la sumerieni“ (C. Daniel, Civil. sumer., p. 252). Și acum relația canal - trestie: „Regii sumerieni... au plantat trestia de-a lungul canalelor “ ( C. Daniel, op. cit., p. 134 și din același autor Civil. asiro-bab., p. 202: „Trestia era atât de utilă încât uneori se planta de-a lungul canalelor“). Trestia se știe
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
contră. Nimic în tezaur înseamnă că nu sunt suficienți bani spre a plăti datoria devenită scadentă deși din suma de milioane lipsește numai un ban. -Vorbești despre milioane și firfirici de un ban. Este , din punctul tău de vedere, o relație între ele? -Da. Relația de inversare. Cel mai mare număr pe care mi-l pot închipui se notează cu ∞, infinit sau nemărginire. Cel mai mic număr pe care mi-l pot închipui este 1/∞, numit impropriu 0 sau nimic. Inversul
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
înseamnă că nu sunt suficienți bani spre a plăti datoria devenită scadentă deși din suma de milioane lipsește numai un ban. -Vorbești despre milioane și firfirici de un ban. Este , din punctul tău de vedere, o relație între ele? -Da. Relația de inversare. Cel mai mare număr pe care mi-l pot închipui se notează cu ∞, infinit sau nemărginire. Cel mai mic număr pe care mi-l pot închipui este 1/∞, numit impropriu 0 sau nimic. Inversul unui număr foarte mare
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
0 sau nimic. Inversul unui număr foarte mare este un număr foarte mic. Dar și inversul unui număr foarte mic devine foarte mare. Este o corelație între ele. Dacă numim cel mai mic număr dx cum am mai amintit există relațiile: dx = 1/∞ și ∞ = 1/dx. Matematicienii au o expresie: Te poți apropia de 0 sau ∞ cât vrei dar nu le atingi niciodată -Înțeleg. Dar cum putem interpreta aceste valori foarte mari respectiv foarte mici? -Pentru o valoare mare ea este
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
date de la natură, nu au istorie și nu pot fi explicate prin faptul că membrii lor au aceeași origine etnică și împărtășesc aceeași cultură, ci mai important ar fi atașamentul pe care ei îl dovedesc. Autorul explică, simplist, totul prin relația cauză-efect: “Comunicarea creează comunitatea. Comunicațiile și mass-media facilitează nașterea națiunilor, [care sunt] comunități virtuale/imaginate/proiectate vizual. Numai contactul fizic, față în față, este în măsură să asigure existența comunităților; națiunile sunt, întrucâtva, o iluzie!” (sic!). Același cercetător, total rupt
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
da, așa i se zicea... în mintea mea se încurcau vântul și roua... Dar tu nu ai putut să reziști aroganței mele, deși nu meritai, eu mă credeam un mărgăritar, iar barbatii erau la pachet toți porci, de aceea, toată relația noastră a durat 18 zile, acum mă plimb prin oraș și găsesc în centrul vechi strada Dianei, e preț de 4-5 clădiri, de la restaurantul in ruine Casa cu Lei, la ...’’ aici se întrerupea iar jurnalul pe care îl răsfoia Ana
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1456635783.html [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
Italia, Portugalia, Turcia, Franța sau Polonia. Mai mult, austeritatea a dat naștere la euroscepticism. Încrederea publică în proiectul Uniunii Europene a scăzut la un nivel record, după cum arată un studiu recent Eurobarometru și publicat săptămâna aceasta de Consiliul European al Relațiilor Externe, în contextul crizei financiare dar și a problemei migrației. În Spania, 72% dintre cei chestionați spun că au tendința de a nu avea încredere - diferență enormă față de 23% în 2007, anul dinaintea crizei financiare. Lipsa de încredere a crescut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/9-mai-ziua-europei/ [Corola-blog/BlogPost/92647_a_93939]
-
dată, ci mereu, deci pe de o parte trebuie să fie în noi, pe de alta să rămână deosebit de noi și mai presus de noi, ca să poată veni mereu într-un mai mare grad în noi, spre sporirea continuă a relației de iubire, spre alimentarea iubirii, care se arată și prin unirea trupului nostru cu Trupul și Sângele Său preacurat. Un prieten, deși ți-a devenit interior prin faptul că ți s-a dăruit o dată, ți se dăruiește mereu, sporind interioritatea
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_0.html [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
Dimensiunea euharistică a creației în raport cu problemele ecologiei și cu misiunea Bisericii. Autorul subliniază faptul că Logosul divin, Mântuitorul Iisus Hristos, s-a întrupat pentru a-l restaura pe om în ființa Sa, dar și pentru a-l repune în acea relație dintru început cu natura care-l înconjoară. Lumea este darul sau expresia iubirii Lui Dumnezeu pentru om. Lumea creată este calea iubirii prin care Dumnezeu se oferă omului, dar prin care și omul are posibilitatea să se dăruiască lui Dumnezeu
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_0.html [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
gamă de cerințe de parbrize de la autovehicule personale, autovehicule de transport mărfuri și călători până la autoutilitare. Programul nostru este unul flexibil permițând astfel să satifacem orice fel de cerințe de timp și preț, acest lucru nu face decât să îmbunătățească relațiile cu clienții noștrii și să îmbogățească portofoliul nostru de clienți mulțumiți.
Euro Parbrize by http://www.zilesinopti.ro/articole/1805/euro-parbrize [Corola-blog/BlogPost/99662_a_100954]
-
Jilava de la data de 13.I.1951. Față de cele arătate mai sus vă rugăm să binevoiți a ne comunica avizul dumneavoastră asupra internării susnumitului deținut la Spitalul Penitenciarului Văcărești pentru tratament". Răspunsul, evaziv, va grăbi moartea lui Mircea Vulcănescu: ,Raportați relații complete și avizul dumneavoastră cu privire la transferarea de la Penitenciarul Jilava la Spitalul Penitenciarului Văcărești a deținutului Vulcănescu Mircea Aurel, funcționar, fiul lui Mihai și al Mariei, bolnav de pleurezie". Adresa din 26 mai 1951 a Direcțiunii Generale a Securității - regiunea București
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
cu măiestria de care a dat dovadă, a încercat să unifice și să armonizeze pământul cu cerul. El ne-a lăsat un adevărat tezaur spiritual, materializat în lucrurile create. Fiecare regiune etnografică are bogăția sa simbolică, dar între ele există relații de similitudini și interdependență. Plecând de la elemente simple, geometrice, precum cercul, pătratul, rombul, triunghi și ajungând la cele fitomorfe și zoomorfe ne-a redat o ,,lume”. Acești făuritori, meșterii populari, au știut cu măiestrie să îmbine semnul și culoarea, din
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
sale creații, organizându-le spațial, încercând astfel să-și construiască un alt mod de comunicare. Lucrările sunt vizibil geometrizate, ritmate, având o atmosferă fantastică. Foarte bun colorist oferă privitorului, prin creațiile sale, dovezi indubitabile de mare forță interioară. Impresionantă este relația dintre formă și culoare, cu acorduri grave și contraste puternice. Printre lucrările selectate, în care se regăsesc semne decorative stilizate, este cea în care îl omagia pe bunicul său. ,,Portetul bunicului” este un tablou în care fiorul de admirație al
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]