96 matches
-
o carte apărută în 19295 (deci nouă ani înaintea cărții lui Voegelin, fără ca acest lucru să însemne cu necesitate că Voegelin avea cunoștință de cartea lui Guénon), la o ierarhizare valorica ce anexează politică la religios (și în felul acesta relega cartea într-un soi de proiect pre-modernist dacă nu chiar anti-modernist). Voegelin sesizează faptul că, dacă în proiectul lui Aquino "temporalul era de rang mai mic decât ordinea spirituală și distinct din punct de vedere organizațional" (p. 126), proiectul lui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci Sunt frumoșii nebuni care s-au plictisit să urască marile orașe, sunt cei care nu se mai simt relegați în contextul urban, sunt prima generație de țărani încălțați cu Converși chinezești cumpărați de la Europa, sunt tot mai mulți și se simt din ce in ce mai bine bine, mulțumesc de întrebare. Urbanii citesc reviste glossy și semi-glossy că Re:publik, Omagiu, www.oricum
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
endorfine în creier, urmare a postului negru - fiziologic și-atât.) Toată dizertația psihanalitică a Iuliei Kristeva este, poate, un eseu splendid, dar nu o nouă teologie, și, cu siguranță, nu o nouă "teologhisire" (sensul superior). Ca o paranteză, teologia nu relegă discursul psihanalizei: Evdokimov scria undeva, despre asceza pustiei, că este o "imensă psihanaliză urmată de o imensă psihosinteză a sufletului uman universal." Dincolo de Fecioara Maria se întinde imensul teritoriu al sacralității feminine din toate spațiile culturale: Coranul sau supunerea absolută
Despre psihanaliză și sfinți by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15492_a_16817]
-
matematicianului Octav Onicescu. Și când spun barbian, mă gândesc la acea butadă celebră potrivit căreia poezia și geometria se întâlnesc în cele din urmă undeva sus, într-un punct înalt. Onicescu pare însă mai înclinat către uman decât predecesorul său, relegând, la modul teribilist, matematica unei sfere abstracte ce pare să pălească în comparație cu viața organică de zi cu zi. „Matematicile, spune el, le-am trădat mereu, pentru toate cunoștințele vieții”. “E un paradox”, intervine interlocutorul său, „pentru că matematica v-a fost
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
un subiect intens utilizat la Hollywood. Asupra ei părea să planeze speranța revenirii amintirilor, a cărei împlinire (declanșată de vreo traumă sau de vreun indiciu atotrevelator) reprezenta adeseori climaxul filmului. Dar amnezia a devenit desuetă destul de rapid, și a fost relegată sferei celei mai comerciale: filmul de consum și soap opera. Mai mult, la o dată recentă, tratarea amneziei de către filme a devenit incorectă politic, fiind privită ca exploatarea unei boli sau a unui handicap. Dar cum tradiția nu piere atât de
Amnezii și anamneze by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12361_a_13686]
-
ale altor martori ai evenimentelor. Constantin Bostan avea, prin urmare, alternativa de a ne furniza o ediție stufoasă și greu de parcurs, în care scrierile confesive să fie grupate pe genuri (jurnal, memorialistică, epistole), iar adăugirile și documentele să fie relegate în note, sau de a asambla toate aceste fragmente, printr-o muncă laborioasă și devotată de cunoaștere a personalității lui G. T. Kirileanu, într-o narațiune ordonată cronologic și escortată oportun de documente. Din fericire pentru lector și pentru receptarea
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
manual și cel intelectual, ambii stigmatizați de mizerie: "Afară de rări cazuri, cărturarul a fost un declasat, un muncitor ducîndu-si viața de azi pe mîine. Soarta marelui cărturar de pretutindeni nu s-a deosebit în general de aceea a lui Eminescu, relegat într-o odaie goală, în fața unei mese de brad". În acest punct, Emil Iordache recurge la o apreciere a unui cercetător rus, I. Mineralov, care, într-un eseu publicat în 1991, relevă în acest tip de judecați un caracteristic procedeu
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
sînt consubstanțiale pastei lirice îmbelșugate ce ia mulajul fenomenalității în diversitatea sa uluitoare și-n inepuizabilul său dinamism, dar neîndurîndu-se a se închega în vreun tipar, păstrîndu-și mereu fluiditatea. Nu rațiunea geometrizantă a poeticii moderne, ci inima arhaică, acea inimă relegată de Poe sau Valéry, prezidează somptuosul spectacol al lumii interpretate în fața lumii, "naiv uimită de ea însăși": "Cuprinde-mi inima regină/ A tuturor, a cărnii de pe stele./ Spre tine, abisal, centrul suspină,/ Prăpastia din fragilul stelei mele./ De dincolo de păduri
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
la inventarierea cirezilor de bouri și zimbri matusalemici, ci, cu laserul diafan al unei des-tâlcuiri de mare finețe, pune în operă o maieutică proprie, desfăcând vălurile Mayei, arătându-ne, pentru o clipită, fermecatele-i secrete, pentru ca, imediat, să lege, să relege și mai tainic vălurile, valurile... Analizând în profunzime povestirile lui Fănuș Neagu, practicând o hermeneutică integratoare, a adâncurilor, a esențelor tari și a seraficelor alcooluri -, Viorel Coman ucide, în aparență, capodoperele fănușiene, pentru a le moși instantaneu nașterea într-o
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
mort ca și Dumnezeul lui Nietzsche". Îmi e jenă să-mi imaginez gestul obscen la care s-a pretat pe stradă Baconsky, la întîlnirea cu Blaga, relatat de I.D. Sîrbu, dar nu pot a nu vedea altfel raporturile marelui creator relegat cu Steaua decît la modul echivoc al unei "deschideri" a revistei însoțite de o (in)dispoziție concurențială a conducătorului său. Interesul autorului Cadavrelor în vid, culegere ce avea să urmeze, se îndrepta pe atunci spre Arghezi, de curînd reoficializat, a
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
magistrul său, a marcat el însuși o considerabilă "despărțire" de acesta: "Eul meu, mărturisește autorul Ușii interzise, asemenea eului oricărui individ de pe lumea asta, cu gîndurile, căderile, exaltările și obsesiile lui, nu interesa filosofia. El era pus în paranteză, era relegat în regiunea precară a "suflețelului" lui Noica, era hulit ca purtător de spaime, remușcări, regrete, culpe imaginare și reale. Pînă și visele lui erau vinovate și impure pentru că te trăgeau "în jos", către tine (...). "Care vă este ideea?" Era întrebarea
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
de la Păltiniș: id est o despărțire iremediabilă între gîndire și viață. Ipostaza existențială a învățăcelului, eul d-sale doldora de gînduri, căderi, obsesii, anxietăți, exaltări, în optica lui Noica, nu prezenta interes pentru filosofie: "El era pus în paranteză, era relegat în regiunea precară a Ťsuflețeluluiť lui Noica, era hulit ca purtător de spaime, remușcări, regrete, culpe imaginare și reale. Pînă și visele lui erau vinovate și impure, pentru că te trăgeau Ťîn josť către tine, în loc să te trimită la Ťuitare bunăť
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
nu a trupului, ci aceea a sufletului. Regizorul a exclus examenul moral, redînd personajelor forța propriilor lor instincte, dintre care cel matern iese învingător. Izgnanie (Exilul, Rusia, 2006) de Andrei Zvyagnitsev proiectează drama într-un peisaj de o frumusețe melancolică, relegînd cu tradiția tarkovskiană a tăcerilor prelungite și a spațiului care vorbește în locul personajelor aflate într-o relație aproape simbiotică cu acesta. Fiecare act dobîndește greutatea aproape mistică a unei irecuperabile fericiri, a unei perpetue damnări. Frumusețea locurilor și inocența copilăriei
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
cap toate mărimile. Bună cafeaua!? Bună! Face fetișoara asta o cafea!... spuse directorul pentru a colora atmosfera și râzând privi spre ușa prin care intrase și ieșise acel zâmbet tineresc. Într-adevăr cafeaua avea o savoare deosebită. Teo încercă să relege discuția, care nu se cerea a fi prelungită peste limitele bunei-cuviințe: Geo, eu am venit la tine la invitația ta, cum bine știi. Ți-am mărturisit că intenționam să te abordez de mai mult timp. E bine că astăzi ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o jumătate pentru fiecare copil, începând cu al doilea 520 000 Jumătate suplimentară acordată părinților singuri 280 000 Jumătate suplimentară pentru copil major care a cerut atașarea la căminul familial fiscal 1 740 000 Jumătate suplimentară pentru contribuabilii invalizi (parțial relegați de familie) 320 000 Reducerea impozitului pentru cheltuielile de întreținere a copiilor de cel puțin 6 ani înscriși în afara domiciliului 183 000 Reducerea impozitului pentru cheltuielile de angajare a unui salariat la domiciliu (o parte privind întreținerea copilului) 1 350
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
opresc asupra unuia emblematic. Mulți amatori de poezie vor fi fost consternați de statutul valoric ambiguu pe care-l are aici Ion Mureșan. Despre el, Manolescu notează, exact dar parcimonios: "Cartea lui de debut are o addenda în care autorul relegă Izgonirea din poezie, creația lui cea mai remarcabilă. Poemul este documentul liric extraordinar al neputinței de a scrie. Cineva sau ceva îl izgonește pe Mureșan din poezie, care trăiește, ca altădată Rimbaud, un sentiment de teribilă inutilitate ș...ț Izgonirea
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
unor volume care nu se mai găsesc demult decât în biblioteci. Voga romanului, la care întreaga generație (mai puțin Velea) trece, în a doua jumătate a deceniului al șaptelea, a făcut ca aceste povestiri și nuvele să fie aproape uitate, relegate pe raftul „încercărilor de tinerețe", care au pregătit „marele salt" către romanesc. Persistă, mai ales, în legătură cu ele, o serie întreagă de clișee, favorabile și defavorabile, pe care nu se poate sprijini o relectură onestă. O dezambiguizare a contextului a operat
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
ecouri depărtate/Al 'altor suferințe și bucurii - cuvinte, / Cu voi trăiesc trecutul și clipa care bate, / Și viața care-ncepe dincolo de morminte". Hipersensibilitatea sa lexicală îl duce pe poet la explorarea dubletului etimologic slove - cuvinte, cel dintîi, de origine slavă, relegat la rangul de semn grafic, în timp ce adevăratul termen pentru a numi rostirea, latinescul cuvînt (din conventum), devine depozitarul celui mai înalt mod de rostire, rostirea literară. Varietatea prozodică și tematică a Fantasiilor nu joacă întotdeauna în avantajul poetului; întîlnim aici
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
jumătate mai vârstnic decât Conachi, acesta și-a conceput Țiganiada chiar în anii în care boierul de la Țigănești (sic !) îi scria mișcătoare declarații Zulniei sale. Dat fiind acest prag, realmente volatil, nu e cumva nedrept ca ardeleanul Budai-Deleanu să fie relegat? (Cu atât mai mult cu cât, atunci când îi aduce numele în discuție, Mihai Zamfir îi recunoaște acestuia talentul ieșit din comun.) Sigur că epopeea lui Budai-Deleanu nu punea numaidecât în pagină o individualitate, așa încât postura de părinte găsit al poeziei
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
ci și datorită procesului de mondializare. De fapt, publicistica lui Nae Ionescu, spre deosebire de cea eminesciană - cu care e adesea, abuziv, asemănată de zelatori -, nu rezistă ca proză de idei, ceea ce face ca și aserțiunile ei să fie și să rămână relegate în trecut. De pildă, în cele trei articole despre sistemul de alianțe al României (pp. 103-114 ale ediției de față), filosoful predică renunțarea la tradiționala orientare către Occident a politicii noastre și configurarea unui sistem culturalpolitic de tip sud-est european
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
distingem interesul poetului pentru literatura care, fără să coboare ștacheta valorii estetice, începea să spună adevărul despre catastrofa ceaușismului și pentru scriitorii care, periclitându- și confortul, începeau să se simtă responsabili nu numai față de Frumos, ci și față de Etic. Deși relegat într-o îndepărtată comună nemțeană, departe de nucleele culturale ale României - și, în primul rând, de Bucureștii pe care îi iubea nespus -, Aurel Dumitrașcu nu a fost niciodată dispus să facă vreun compromis pentru a-și îmbunătăți poziția socială. El
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
Recuperarea manifestărilor literare și culturale românești din Transilvania sfârșitului de secol al XIX-lea a fost mult îngreunată în perioada regimului comunist. În prima lui fază, cea stalinistă, ideologia „internaționalismului proletar” taxa aceste manifestări drept „naționaliste”, motiv pentru care erau relegate la faimosul „coș de gunoi al istoriei”. În perioada ceaușistă, în ciuda puternicei ei armături ultranaționaliste, aceste manifestări literare și culturale au fost „filtrate” ideologic de necesitatea regimului de a nu menționa în nici un fel Biserica Română Unită cu Roma, aflată
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
Să fie vorba de simplă remanentă critică, preluată din inerție și din politețe față de un prozator apreciat cîndva superlativ în cercul „Vieții Românești“? De un reflex al ciudățeniei personajului Hogaș, autor al unei singure cărți, „scriitor de duminică” prin definiție, relegat în galeria amatorilor fără pretenții și prin aceasta instinctiv simpatic? Valoarea reală a prozei scrise de el justifică cu greu includerea întro selecție riguroasă și prefigurează încă o enigmă a canonului literar românesc. Istoria unicei sale opere importante, Pe drumuri
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
și care-i încunună strădania, reflexul Proniei? Creația literară nu imită, grație impulsului său cosmogonic, Creația lumii? Pe de altă parte, arta, ca și religia, nu operează oare cu materia cea mai sensibilă a ființei noastre care este emoția? Disprețuită, relegată de excesul pozitivist al prezentului, această piatră unghiulară a spiritului e repusă de artist, ca și de credincios, în drepturile sale imprescriptibile. Mai mult decît sigur: România are acum nevoie de un proces de spiritualizare. O societate lipsită de religie
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
din Avignon” și nici expresionismul german. Amplasarea picturii lui Matisse într- o poziție „umilă” este departe de a fi singura ciudățenie ce caracteriza instalarea colecției la Merion... Nu puține lucrări majore au fost și încă sunt acum, în noua clădire, relegate în locuri mai puțin vizibile, în timp ce altele, mai puțin interesante, tronează în prim plan. Barnes a avut tendința de a așeza picturi de mari dimensiuni la nivelul ochiului privitorului și pe cele mici aproape de tavan, încercuind grupuri de lucrări cu
Reconsiderarea unei „crime estetice“ by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4122_a_5447]