601 matches
-
măsură de accesibilitatea crescută a testelor necesare evaluării funcției tiroidiene comparativ cu celelalte boli endocrine. Este, de asemenea, de remarcat prevalența mult mai scăzută a hiperaldosteronismului primar în lotul studiat, fapt explicat atât de accesibilitatea scăzută a dozării aldosteronului și reninei (disponibile de scurt timp în România) cât și de dificultatea testării condiționată de eliminarea prealabilă a majorității medicamentelor antihipertensive din schema terapeutică a pacienților și efectuarea unei încărcări cu sare în scop diagnostic. Feocromocitomul este o boală extrem de rară, dar
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
primar poate apărea până la 15% din pacienții hipertensivi. Hipokalemia, slăbiciunea sau crampele musculare, paralizii periodice, hiperanatremia și alcaloza metabolică sunt manifestări clasice, dar mulți pacienți pot să nu prezinte aceste simptome, mai ales cei cu hiperplazie adrenală. Folosirea raportului aldosteron / renină plasmatică, ca și test de screening, cu o valoare a cutoffului sensibilă a facilitat diagnosticul acestei boli cu un risc și un cost acceptabil, deoarece la aproximativ 25% din pacienții cu hiperaldosteronism primar se întâlnesc valori plasmatice normale de aldosteron
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
boli cu un risc și un cost acceptabil, deoarece la aproximativ 25% din pacienții cu hiperaldosteronism primar se întâlnesc valori plasmatice normale de aldosteron. Diagnosticul de hiperaldosteronism se pune prin demonstrarea asocierii dintre creșterea valorilor tensionale, cu un raport aldosteron renină plasmatică crescut și o valoare crescută a concentrației serice sau urinare de aldosteron. Ideal măsurarea aldosteronului și a reninei plasmatice se efectuează dimineața, în ortostatism, la cel puțin două ore de repaus. Dozarea se face în lipsa unei medicații diuretice, cu
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
valori plasmatice normale de aldosteron. Diagnosticul de hiperaldosteronism se pune prin demonstrarea asocierii dintre creșterea valorilor tensionale, cu un raport aldosteron renină plasmatică crescut și o valoare crescută a concentrației serice sau urinare de aldosteron. Ideal măsurarea aldosteronului și a reninei plasmatice se efectuează dimineața, în ortostatism, la cel puțin două ore de repaus. Dozarea se face în lipsa unei medicații diuretice, cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau a blocanților de receptor de angiotensină, cu beta-blocante sau cu clonidină
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
renal. Sindromul Liddle este o boală genetică rară, autozomal dominantă ce determină o mutație la nivelul canalelor schimbătoare de sodiu de la nivelul tubului contort distal, astfel determinând hipervolemie și deci creșterea tensiunii arteriale. Toate aceste cazuri au activitate scăzută a reninei plasmatice și supresie a aldosteronului, care în condiții normale ar fi trebuit să moduleze activitatea canalului de sodiu. Tratamentul cu amilorid sau triamteren a fost eficace în controlul tensiunii arteriale la acești pacienți. La pacienții de vârstă medie, monitorizați prin
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
certitudine. De asemenea, creșteri ale presiunii sanguine s-au observat și la pacienții cu acromegalie, aceasta apărând în până la o treime din cazuri. Cauza pare a fi creșterea volumului plasmatic și a rigidității vasculare, în concordanță cu supresia secreției de renină și aldosteron. CONCLUZII Studiul nostru, fără a avea pretenția de reprezentativitate pentru populația generală din România, arată că 6% dintre pacienții internați într-un spital multidisciplinar au o asociere de diagnostice care sugerează HTA secundară endocrină. Distribuția cauzelor de HTA
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
hiperaldosteronismului primar sunt necesare investigații complexe pentru precizarea formei etiopatogenice și alegerea tratamentului corect, fiind necesare diagnosticul hiperaldosteronismului, precum și stabilirea cauzei acestuia. Explorarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron: Aldosteron plasmatic și urinar (metabolitul 18-glucuronid) (↑) ARP (activitatea reninică a plasmei) și nivelul plasmatic al reninei (↓) ARR (aldosteron/renin ratio) - metoda de screening cea mai eficientă, diagnostic sigur dacă: > 20 dacă aldosteronul plasmatic > 15 ng/dl. Cu 2 săptămâni înainte de testele hormonale, din schema terapeutică se scot diureticele, inhibitorii enzimei de conversie,blocanții receptorului angiotensinei II
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92281_a_92776]
-
zi) sau fludrocortizon (0,4 mg/zi), știut fiind că încărcarea volemică sau cu sare inhibă SRAA. O ARP normală nu exclude diagnosticul de hiperaldosteronism primar. Sunt raportate cazuri de boală veche, cu HTA severă, cu nefroangioscleroză care blochează supresia reninei, agravând astfel evoluția HTA. În aceste situații trebuie exclusă coexistența unei stenoze de arteră renală. TESTUL POSTURAL (dozarea aldosteronului plasmatic în clinostatism la ora 8.00 și după 4 ore de ortostatism - la ora 12.00). La pacienții cu adenoame
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92281_a_92776]
-
hipercorticism, iar analizele au confirmat valori normale ACTH, CLU, cortizol bazal și în testul de supresie cu dexametazonă 1 mg. De asemenea, metanefrinele și normetanefrinele plasmatice și urinare au fost în limite normale. Valoarea crescută a aldosteronului și supresată a reninei plasmatice confirmă diagnosticul de hiperaldosteronism primar secreție autonomă de aldosteron la nivel suprarenal. Pacienților cu hiperplazie adrenală bilaterală li s-a adăugat la schema terapeutică Spironolactona în doza de 150 mg/zi. Evoluția lor a fost favorabilă, cu normalizarea K
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92281_a_92776]
-
a nivelului colesterolului și o creștere de 7 la sută a nivelului de grăsime corporală ce poate cauza cheaguri de sânge. De asemenea, s-a constatat că modificarea dietei a făcut ca ficatul să elibereze o cantitate mai mare de renină și de aldosteron, asociate cu o tensiune arterială ridicată. O creștere a colesterolului ar spori riscul unui deces cardiovascular, a subliniat cercetătorul-șef, doctorul Niels Graudal.
Consumul redus de sare creşte nivelul colesterolului () [Corola-journal/Journalistic/68326_a_69651]
-
renal și cardio-vascular, prin scăderea a declinului RFGe - cât mai aproape de 0.8 - 1 ml/min/1.7^3 mp/an, a RACu - cât mai aproape de 300 mg/g - și controlul presiunii arteriale (cât mai aproape de 120/80 mmHg). Până în anul 2015, inhibitorii sistemului renină-angiotensină-aldosteron (iSRAA) - în baza studiilor RENAAL, IDNT și REIN - erau tratamentul standard pentru pacienții diabetici sau nu, cu Boală cronică de rinichi și proteinurie. Introducerea inhibitorilor co-transportorului sodiu-glucoză tipul 2 (SGLT2) în tratamentul BCR a reprezentat adevărat progres, deoarece
ANEXĂ din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283768]
-
legată de excesul de hormoni suprarenalieni Hiperfuncția corticosuprarenală Sindromul Cushing (dg. semne clinice specifice, cortizolul liber urinar crescut, cortizol plasmatic crescut, teste dinamice, examen CT/RMN) Hiperaldosteronismul primar -Sindromul Conn (dg. semne clinice specifice, hipokaliemie, hiperkaliurie, hipernatremie, creşterea aldosteronului plasmatic, scăderea reninei plasmatice, CT/ RMN) Deficienţă funcţională ușoară, incapacitate adaptativă 20-49% Semne/ forme clinice hipercorticism tratat (chirurgical, radioterapie sau medicamentos),fără sau cu complicaţii ușoare hiperaldosteronism primar, tratat chirurgical, fără sau cu complicații ușoare Investigaţii: modificări metabolice şi hormonale variate în funcţie de
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales pierdută prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă angiotensinogenul plasmatic în angiotensină I (decapeptid slab vasoconstrictor), care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici, precum insulina, glucagonul și parathormonul. Producția de hormoni Rinichiul secretă renină, bradikinină, prostaglandine, 1,25-dihidroxivitamina D3, eritropoietină, kallikreină. 22. Rinichii Sunt o pereche de organe situate retroperitoneal, în greutate de aproximativ 150 de grame, având o formă caracteristică și dimensiunea unui pumn. In secțiune transversală se pot observa mai multe regiuni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
funcționează ca senzor de osmolaritate și de concentrație ionică, monitorizând compoziția lichidului din lumenul tubular. Celulele granulare (juxtaglomerulare sau JG) sunt celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente. Funcția lor este de a sintetiza renină, prin intermediul căreia se reglează presiunea arterială, în cadrul sistemului renină-angiotensină, cu efecte ulterioare asupra fluxului filtrării glomerulare. 24.5. Tubul urinifer Tubii renali sunt alcătuiți dintr-un singur strat de celule epiteliale, înconjurate de interstițiu și în direct contact cu capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu aparatul juxtaglomerular. Când fluxul de filtrat este prea redus, se inițiază un semnal de la macula densa care acționează pe două căi: produce vasodilatație la nivelul arterelor aferente, ceea ce crește presiunea hidrostatică glomerulară și readuce GFR la normal și eliberează renină de la nivelul granulelor de depozit din lacis, astfel crescând producția locală și sistemică de angiotensină II, cu efecte hipertensive și de creștere a GFR. Măsurarea GFR Se calculează măsurând excreția și nivelele plasmatice ale unei substanțe ce se filtrează liber
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și transpirație. Secreția de aldosteron este controlată de efectele directe ale concentrației de potasiu ale celulelor corticosuprarenale, dar și indirect, prin intermediul hormonului angiotensină II, care acționează direct asupra celulelor cortico-suprarenale și stimulează secreția de aldosteron (fig. 109). Complexul hormonal renină-angiotensină Renina este o enzimă secretată și stocată în celulele granulare ale aparatului juxtaglomerular (celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cortico-suprarenale și stimulează secreția de aldosteron (fig. 109). Complexul hormonal renină-angiotensină Renina este o enzimă secretată și stocată în celulele granulare ale aparatului juxtaglomerular (celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată în ficat (fig.110). Sub influența unei enzime endoteliale, numită enzimă de conversie a angiotensinei, cel mai abundentă la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil la amilorid (ASSC) sau canalul de sodiu non-neuronal de tip 1 (SCNN1). Inhibă secreția de renină. Reduce secreția de aldosteron de către corticosuprarenală. 26.3.2. Reglarea renală a potasiului Potasiul este cel mai abundent ion intracelular. In LEC există doar 2% din totalitatea potasiului din organism. Cu toate acestea, este extrem de important pentru supraviețuirea organismelor. Potențialul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
substanțelor azotate și a altor constituenți (toxine sau droguri). Ultrafiltratul glomerular nu conține în mod normal proteine; funcția de reglare a compoziției, a volumului fluidelor corpului și a echilibrului acido-bazic; funcția endocrină: rinichiul este locul de secreție a unor hormoni (renină, eritropoietină, vitamina D3 activă), de degradare a unor hormoni polipeptidici sau locul unde acționează hormonii secretați în alte organe. 1.2. Anatomia renală Rinichii sunt organe pereche, situate retroperitoneal, în regiunea lombară, de o parte și de alta a coloanei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
interrelație și asigură reglarea presiunii arteriolare glomerulare. Glomusul este o structură localizată în peretele arteriolei aferente, înaintea diviziunii ei și este reprezentat de celule musculare netede ale mediei, modificate și caracterizate prin: ergastoplasmă abundentă, granule de secreții glicoproteice (precursori de renină), miofilamente, care le dă caracterul de celule glandulare, și contractile (celule mioepitelioide). Glomusul primește numeroase terminații nervoase simpatice. Macula densa este situată la nivelul tubului contort distal, în zona de contact al acestuia cu polul vascular al corpusculului Malpighi. Celulele
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]