457 matches
-
Se considera că, dacă erai arestat, însemna că ești vinovat. 2. Dreptul la apărare a devenit o simplă formalitate. 3. Sentința se hotărăște înaintea pro cesului, în timpul anchetelor. 4. Procesul este partea formală, în care se pronunță sentința. 5. Principiul retroactivității legii penale. Orice persoană poate fi arestată și condamnată pentru acțiuni făptuite cu ani în urmă, chiar dacă la acea vreme, legile în vigoare nu le incriminau. 6. Interzicerea eliberării înainte de termen, pentru comportament adecvat. Cei grațiați rămâneau cu dosar penal
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
legii penale Articolul 10 Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare. Neretroactivitatea legii penale Articolul 11 Legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârșite, nu erau prevăzute ca infracțiuni. Retroactivitatea legii penale Articolul 12 Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz executarea pedepselor, a măsurilor de siguranță și a măsurilor educative, pronunțate în baza legii vechi
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
ar trebui să se regăsească într-un alt proiect de act normativ, care să coreleze toate textele care vizează răspunderea disciplinară și efectele acesteia. În privința alineatului 6, Comisia, cu majoritate, a apreciat că acesta pune probleme de neconstituționalitate din perspectiva retroactivității legii", se arată în minuta Comisiei. Comisia mai apreciază că "este necesară o intervenție legislativă cu privire la pierderea pensiei de serviciu de către magistrații condamnați penal, însă s-a propus ca Ministerul Justiției să promoveze atât propunerile formulate de către Comisia nr. 1
Plenul CSM, aviz favorabill pentru eliminarea pensiilor magistraţilor corupţi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75454_a_76779]
-
2020, s-a raportat la aceeași hotărâre (Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, paragrafele 64-66), în contextul examinării principiului neretroactivității legii civile, analizând modificările legislative intervenite asupra Legii nr. 165/2013, statuând în sensul că «nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii, în concordanță cu principiul tempus regit actum și al aplicării imediate
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
situațiilor viitoare, care se vor naște după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, și nicidecum situațiilor juridice constituite sub imperiul vechii legi, respectându-se astfel dispozițiile în vigoare la data constituirii lor. De altfel, Curtea reține că o eventuală retroactivitate a legii ar fi putut fi constatată dacă ipoteza normei criticate ar fi vizat și modificările și completările condițiilor de numire și promovare a procurorilor în cadrul structurilor specializate ori la parchetele imediat superioare, survenite prin intrarea în vigoare a
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
nr. 61 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 534 din 12 iulie 2017). De asemenea, reținem că, în jurisprudența sa referitoare la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar, continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar, continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 18 martie 1999, Decizia nr. 58 din 26 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
de oneroase care duc la generarea de venituri suplimentare pe baza neconformității sau a incapacității clientului de a dovedi conformitatea cu termenii și condițiile licenței trebuie excluse. Exemple de astfel de practici ar putea fi perceperea de dobânzi excesive sau retroactivitatea pe scară largă. În plus, furnizorii de date de piață trebuie să se asigure că practicile de audit nu creează costuri inutile pentru utilizatorii de date, de exemplu, prin extinderea domeniului de aplicare al auditului dincolo de ceea ce este
GHID ESMA din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251537]
-
în procedura soluționării căilor de atac în materia achizițiilor publice. De altfel, dispozițiile tranzitorii criticate asigură, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noilor modificări legislative să decurgă firesc și să se evite retroactivitatea acestora. ... 17. În privința invocării încălcării art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că aplicarea legii civile în timp este guvernată de principiului neretroactivității legii civile, principiul aplicării imediate a legii noi și principiul supraviețuirii legii vechi. Principiul neretroactivității
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
și Justiție a lămurit cadrul legislativ, imprevizibil și într-o perpetuă modificare, aplicabil raportului juridic dedus judecății. Edificatoare în acest sens sunt considerentele introductive ale raționamentului juridic, relativ la faptul că „59. (...) nu se ridică un aspect care să vizeze retroactivitatea legii civile, din moment ce continuitatea reglementării este aceeași, context ce determină ca textul modificat să se aplice și deciziilor anterioare, emise însă după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013“. ... 73. Ele reprezintă fundamentul pentru care instanța de judecată
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
vigoare a noii legi. (...) ... 24. De asemenea, prin Decizia nr. 613 din 4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 17, Curtea a constatat că nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii. Astfel, s-a reținut în decizia menționată, este firesc ca modalitatea
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
la cele ale art. 16,art. 17 alin. (1) lit. a),art. 21 alin. (5), (6) și (8), art. 24 alin. (2) și art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, Curtea a reținut că: 17. (...) nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii. În concordanță cu principiul tempus regit actum și al aplicării imediate
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
data desfășurării de către acesta a activității de pădurar, tehnician silvic și inginer silvic. ... 26. Intimata a apreciat că aplicarea Legii nr. 234/2019 se va face după publicarea normelor sale de aplicare, care ar trebui să cuprindă dispoziții exprese privind retroactivitatea, deoarece nu există reglementare prin care vechimea în muncă desfășurată potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în activitățile prevăzute de art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, să fie asimilată condițiilor speciale și
DECIZIA nr. 36 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271659]
-
de cotizare în condiții speciale, calificare cu privire la care nu există niciun temei pentru a aprecia că vizează exclusiv perioadele de timp ulterioare apariției legii. Acordarea unor beneficii pentru munca prestată anterior acestui moment nu reprezintă un aspect de retroactivitate a legii, întrucât beneficiile respective sunt valorificate după intrarea legii în vigoare, pentru viitor. ... 70. Atât timp cât art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 face referire la perioadele în care personalul silvic a desfășurat activități în
DECIZIA nr. 36 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271659]
-
rezultând că aceste împrejurări nu au putut fi constatate pentru viitor, ci relevă situația existentă la data inițiativei legislative. ... 131. Acordarea unor beneficii pentru munca prestată anterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019 nu poate fi echivalată cu retroactivitatea legii, deoarece aceste beneficii sunt valorificate după intrarea legii în vigoare, pentru viitor. Principiul neaplicării retroactive a legii trebuie interpretat în sensul de a nu se impune sarcini sau a nu se aplica efecte defavorabile cetățeanului pentru trecut, în temeiul
DECIZIA nr. 36 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271659]
-
sau o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai ușoară decât cea care se execută sau urmează să se execute. Această procedură este necesară, având în vedere dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, care stabilesc principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Legiuitorul are o obligație de rezultat, și anume aceea de a reglementa proceduri corespunzătoare care să pună în aplicare principiul constituțional menționat. Prin urmare, examinând textul de lege criticat în raport cu susținerile formulate, Curtea urmează
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Drepturilor Omului referitoare la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin care s-a statuat că art. 7 paragraful 1 din Convenție garantează nu numai principiul neretroactivității legii penale mai severe, ci și principiul retroactivității legii penale mai favorabile (așa cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 365 din 25 iunie 2014, paragraful 43). ... 27. Examinând dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 din perspectiva celor de mai sus, se constată că
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal. “ ... ... 15. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale contravin normelor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind retroactivitatea legii penale sau contravenționale mai favorabile și celor ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curte reține că dreptul contravențional reprezintă ansamblu de norme juridice de drept public, având ca scop protecția juridică a valorilor
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
situațiilor viitoare care se vor naște după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, și nicidecum situațiilor juridice constituite sub imperiul vechii legi, respectându-se astfel dispozițiile în vigoare la data constituirii lor. De altfel, Curtea reține că o eventuală retroactivitate a legii ar fi putut fi constatată dacă ipoteza normei criticate ar fi vizat și modificările și completările condițiilor de numire și promovare a procurorilor în cadrul structurilor specializate ori la parchetele imediat superioare, survenite prin intrarea în vigoare a
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
mandatului - Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 534 din 12 iulie 2017). De asemenea, în jurisprudența sa referitoare la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 18 martie 1999, Decizia nr. 58 din 26 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003, și Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007. ... 15. Totodată, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262851]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007. ... 15. Totodată, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 18 martie 1999, Decizia nr. 58 din 26 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262851]
-
situațiilor viitoare, care se vor naște după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, și nicidecum situațiilor juridice constituite sub imperiul vechii legi, respectându-se astfel dispozițiile în vigoare la data constituirii lor. De altfel, Curtea reține că o eventuală retroactivitate a legii ar fi putut fi constatată dacă ipoteza normei criticate ar fi vizat și modificările și completările condițiilor de numire și promovare a procurorilor în cadrul structurilor specializate ori la parchetele imediat superioare, survenite prin intrarea în vigoare a
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]
-
care, de asemenea, reprezintă un impediment ca fapta săvârșită de acesta să fie uitată de societate. Chiar dacă s-ar aprecia că instituția supusă examinării ar fi o instituție de drept penal substanțial, trebuie avută în vedere precaritatea aplicării principiului retroactivității legii penale cu privire la imprescriptibilitatea unor infracțiuni, caracter precar pe care Curtea Constituțională l-a relevat în jurisprudența sa, acesta constituind un argument ce susține preempțiunea aplicării principiului activității legii penale cu privire la această instituție. Astfel, dacă prin
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]