1,548 matches
-
au atunci când respiră. Constantin Noica spunea: „Era chiar ceva uluitor și dezarmant pentru fiecare dintre noi: știa mai bine decât noi, uneori, ceea ce credeam că putem socoti problema noastră”. Ceea ce fascina mai mult era, spune tot Constantin Noica, „nu atât revărsarea, cât izvorul. Ceva din neștiutul spiritului nu înceta să se refacă ... Despre aproape orice vorbea Mircea Vulcănescu, îți dădea sentimentul că se naște din el.” Filosoful de la Păltiniș sfârșea prin a-l compara cu biblicul Noe, cel care comunica direct
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
o disperată nevoie de resurse materiale, pe care nu le are, dar este săracă, atât de săracă, în resurse spirituale, care sclipesc, ici, colo, ca un grăunte de aur, pe fundul unei albii care cere și ea, atât de disperat, revărsare ... 18 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: DICTATURA RESURSELOR / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dictatura_resurselor_jianu_liviu_1326873093.html [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în poiene, jucând după fluier. Cine le
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
caută încă mijloacele de expresie. Narațiunile ca și dialogurile ei sunt simple, cu economie de figuri de stil, sunt realizate pe principiul autenticității evenimentelor. Închipuirea joacă un rol aproape inexistent. Cu toate acestea, povestea curge lin, precum o apă spre revărsare. Viața studențească a Danei aduce noi cunoștințe și prieteni. Întâlnirea intempestivă cu un bărbat enigmatic avea să-i schimbe cursul vieții. Jocul seducției începuse, iar adolescenta intră în el inocentă, dar curioasă de ce avea să urmeze. Relatarea primei întâlniri cu
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
adunată -n cerul minții. Cuvântul e taină și icoană, inimă și ruga ei. Sunet nerostit în materie. Duh, coboară prin lacrima tăcerii în spovedania din neantul firii devenind întrupare nemistuită în tulpina Rugului veșnic Aprins. Sunete devin Cuvânt Tăcut în revărsare necurmată statornicindu-mă în rugă, necovârșită îmbrățișare. Înalț rug de tămâie prin care cuvintele-mi pătrunse de fulgerul gândului de gheață, devin întrupare... .... adânca tăcere a ultimului strigăt/suspin Referință Bibliografică: Rostiri / Dor Danaela : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ROSTIRI de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 by http://confluente.ro/Rostiri_dor_danaela_1329741192.html [Corola-blog/BlogPost/346790_a_348119]
-
știe că Biserica este, în primul rând, un laborator formidabil, în stare să aspire în retortele lui cel mai căzut om, unul distrus de vicii, pierdut pentru lume și societate, și să scoată, la capătul unor ani de nevoințe și revărsări de har, un sfânt îndumnezeit. Milostenia, ajutorarea bolnavilor, a orfanilor, a victimelor de orice soi, adică toată munca de ostoire a durerilor produse de păcat, e doar o consecință a lucrării sfințitoare a Bisericii, nu un scop în sine. Dar
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
mă jignești și umilești, / Tu, care ești doar un păcat, / Lipsit de suflet, aruncat // Doar ca o pată, în neant! / E între noi un gol gigant, / Ce îmi sugrumă-ncet ființa. / Tu-Necuratul, eu-Căință!” Anaforă susținută cu virtuozitate (din păcate, în revărsare verbală nevrotică) în „Flacără” și în „De ce plouă, oare?” Peste tot, tensiune. Dar și vers fin, formulat în genul confesiunii. „M-am învățat cu liniștea, / Oricât ar fi de-apăsătoare și rea. / Îmi aduce tristețe, dar și libertate / De-a-mi
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
nu mai e, demult, doar cer, i-am spus : grădină.... Flori de colț - iubirile mele le strîng, de-o viață, una cîte una-n pumn, ca-ntr-o anume zi, de primăvară să le sădesc, acolo...sus. Dar, la ultima revărsare de stele, cîteva au căzut nu doar pe pămînt, au ajuns și-n mine.... Abia acum înțeleg ce rost a avut truda mea, și - cine știe ? poate - ntr-o zi, și tu vei ajunge o stea... Mă-ntreb, doar, în inima
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
mea,cerul nu mai e, demult, doar cer,i-am spus : grădină.... Flori de colț - iubirile melele strîng, de-o viață,una cîte una-n pumn,ca-ntr-o anume zi,de primăvarăsă le sădesc, acolo...sus.Dar,la ultima revărsare de stele,cîteva au căzutnu doar pe pămînt,au ajuns și-n mine.... Abia acum înțelegce rost a avut truda mea,și - cine știe ?poate - ntr-o zi,și tu vei ajunge o stea...Mă-ntreb, doar,în inima cui...?GABRIELA
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
dispare, Amurg este totu-mprejur. Scânteie e dragostea cu-nflacarare, Se stinge-n amurg, cănd prinde contur. Scânteie ---amurg e totul în viață, Iar viata-i scânteie---amurg . Tu esti scânteia, mica paiața Ce mergi în amurg...și zilele curg... Scânteie---muzica-n revărsare... Te poartă pe brațe în sus . Amurg e iluzie...visare... Scanteie-amurg și toate s-au dus ... martie 2012 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: SCÂNTEIE . AMURG / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de
SCANTEIE . AMURG de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1422450070.html [Corola-blog/BlogPost/382330_a_383659]
-
distanță de mai bine de șaizeci de ani, venerabilii dascăli Toma Ștefănescu din Rucăr și Costică Cotolan din Dragoslavele. Era binecunoscută rivalitatea (adesea “excesivă”!) dintre rucăreni și dragosloveni, așa că partida dintre cei doi adăuga ceva “piper” în plus și o revărsare de hormoni pe măsură. Ea a început afară, în chioșcul lui MIhoc dar, mai apoi, amenințați de ploaie, au intrat în cămăruța din fund. Costică Cotolan era încă “grangur” în ierarhia școlară și se ocupa cu controlul școlilor. El fusese
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Partida_de_rams_si_cainii_hamesiti_lde_a_birtul_lui_misac_.html [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
virtuți l-au determinat să minimalizeze sau pur și simplu să treacă cu vederea unele defecte ale poetului Rondelurilor, dar în același timp să se ferească a-l învălui într-o aureolă mitizantă. Nobilele sentimente ce însuflețesc romanul își continuă revărsarea, sub forma unui post scriptum sui generis, pe coperta a IV-a, unde o fotografie cu romancierul la mormântul poetului, fotografie pe care aș numi-o „Frați de cruce”, reunește două destine asemănătoare, îndeosebi prin extravaganta deprindere de a spune
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 726 din 26 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În peisajul literaturii noastre din ultimii 3-4 ani s-a simțit tot mai activă prezența unui nume, Georgeta Minodora Resteman. Creația ei este o mare revărsare de poezii cu un parfum îmbătător în care vibrează aspirația spre o lume ideală. Dar în acest an poeta debutează și în proză, scrierile sale fiind, de fapt, o succesiune de imagini din perspectiva unui spirit apt de a cuprinde
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
tv de propagandă externă. Urmărind știrile ProTv 1 ai sezația că România este o țară de criminali și violatori. De hoți și șmecheri gata să te facă la buzunare. De oameni fără Dumnezeu, dominați numai de instincte primare. O asemenea revărsare de urât și ură nu întâlnești nici la dușmanii României. M-am convins, definitiv, că dușmanii nu sunt în afară, ci în interiorul ei. Nu întâmplător, nici turcii, nici rușii, nici alții nu ne-au cucerit, ci ne-au lăsat la
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_inainte_d_sergiu_gabureac_1346692648.html [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
a interpretat niciodată un cântec neales, iar aceasta nu îngăduie interval cu a plăcea și a nu plăcea. Doar că, poate, unele sunt întrucâtva mai agreate decât altele. Repertoriul de cântece ale sale este un act de cultură. Este o revărsare de la fântânița cântecului mehedințean, la estuarul sufletesc al ascultătorului care dă pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
ar fi fost inexistentă. Ultimul vers este cel al conștientizării ciclului, un perpetuu sens al renașterii prin moarte, o întoarcere într-un alt timp: Șerpi cu puteri de magie, / Secrete ale vremurilor, / Civilizație înspre viitor, / Eroii libertății / Vă apără ... / Egipet, revărsare a Nilului de aur ... (Egipet). București, 07.01.2012 Referință Bibliografică: Previziune cataclismică în poezia simbolistă bacoviană / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 434, Anul II, 09 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ștefan Lucian Mureșanu
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
mare ou pictat(de o tonă) amplasat pe car alegoric, înalt de 1,30 m. O localnică și-a pus semnătura : Silvia Scheul, care a pictat chipul lui Ștefan cel Mare. Pe partea opusă au abundat motivele populare locale, o revărsare de imaginație și de culoare! Peste toată această simfonie , tronează roșul, simbol al nemuririi și prosperității. În tradiția românească este culoarea rituală, păstrată cu sfințenie, fiindcă în credința populară “când oamenii n-ar mai înroși ouă de Paști, lumea se
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
amiezi ploioase, nu suntem părtași la toate întâmplările sufletului, vedem doar evenimentele orelor rupte de lume. Noi nu avem o relație adevărată, nu știm câteodată în care ape ni se scaldă atenția, cuprindem doar picăturile zvârlite pe geam, la îndemâna trecătorilor, revărsările clipelor peste pământul însetat de dor. Noi nu ne căutăm suficient în stânga și în dreapta, în centrul și la marginea a ceea ce contează. Dar ne bucurăm că fredonăm melodia verii pe aceeași bucată de zare. Între atâtea neputințe, ne bucurăm însă
CHEMAREA INIMII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1467903490.html [Corola-blog/BlogPost/370640_a_371969]
-
a chipului și puterii Atoate-Făcătorului care lucrează în noi, mai strălucitoare decât toți sorii din toate văzduhurile și care grijește cald și ocrotitor viețile noastre. Ne îndeamnă la belșug în fapte, curăție în inimi și în suflete, limpezime în minte, revărsare de lumină fără sfârșit. „Dar de ce sunt albi cocorii, mamă!? „Pentru că au luat cu ei promoroaca zorilor, vălătucul cernit de nori al stelelor, puful năpârlit de fulgere al îngerilor! „Și mai departe? „Apoi acestea s-au împrăștiat domol peste munți
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mama_cocoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
umplut volumul 25.Constantin MIRONESCU - Fanta de lumină 26.Emilia DĂNESCU - Recurs la memoria nopții 27.Stelian PLATON - Nu suntem îngeri 28.Mihaela BANU - Ne învârtim în cercul vieții 29.George ANIȚESCU - Catrenele anotimpurilor 30.Elena SPIRIDON - 31.Mărioara FLAIȘ - Revărsări spre revărsat... 32.George IONIȚĂ - Cuvinte tăcute... 33.Dominic DIAMANT - Ca-n ultima clipă 34.Vasile TĂRÂȚEANU - Între spovedanie și rugă 35.Ștefan Doru DĂNCUȘ - Întoarcerea poetului risipitor Prezintă: Mihai ANTONESCU, Dan ȘALAPA, Georgeta Muscă OANĂ, George COANDĂ, Vali NIȚU
CARTEA CU PRIETENI XXXXV- STEFAN DORU DANCUS de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxxii_ioana_voicila_dobre_1353521081.html [Corola-blog/BlogPost/351330_a_352659]
-
Pentru Nichita, ludicul este hrană spirituală, un mod de-a te juca de-a viața, cu propriul tău eu: „Îmi las capul pe spate / pernă mi-e pasărea zburând migratoare, / îmi las fruntea în față / umăr mi-e râul în revărsare...” (A) Imaginarul său e vultur zglobiu: „pasărea nu are mână / și nici pomul lungi picioare...”, iar cuvântul - uneori „plâns”, „piramidă fără sine / vorbă fără de vechime / țară cu străinămine...” (Constantine, Constantine); dorințe și voințe ce se cer în caldă-mbrățișare: „Ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
îi fuse mersul”) și - pe ARGHEZI („El este o arcă / a cuvintelor desperecheate, / a substantivelor cu gât de girafă / și a verbului / înșurubat pe ghinturile / gâtului de copil nou născut / urlând și cerând lapte...”) Dacă pentru Nichita, poeticul unduiește-n revărsări de tremolo: „Străvulturul / vulturelui / Străiarba / ierbii / Ochiul deschis / în pântecul / Verbului...” (Teremia), pentru noi, cititorii săi, El, Raza Nichita, rămâne un nobil, „un cascador / al cuvintelor...”, străluminând universul poetic românesc, și-ntr-acest an (la trei decenii de la plecarea sa în universul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
fiecare, în felul nostru. Ele ne scot din lumea uratului și a banalității chemându-ne într-un univers al înțelegerii, ne invită la liniște interioară, la empatie și respect, ne fac părtași la existența autoarei care-și deschide inima în revărsările sincere ale descătușărilor sale. În același timp, ele ne reamintesc faptul că există lucruri pe care le știm, dar nu mai știm că le știm și că unele trăiri le-am simțit într-un mod nedefinit și acum, iată-le
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
demonstrează, în sfârșit fără spaime și inhibiții, cu dovezi științifice, că nu există cele două limbi proclamate de tiranii înșelători ai poporului, ci este una singură și indivizibilă, limba română sărbătorită atunci pentru prima dată în chip oficial într-o revărsare de entuziasm și impecabilă desfășurare. Oricare a fost contextul concret, importantă și dominantă a fost atmosfera de patetism înălțător și prin nimic desuet, de fericire gravă, profundă, greu de înțeles din afară dar firească pentru acei oameni exilați de atâta
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_calator_lucia_olaru_nenati_1377854141.html [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
din afară dar firească pentru acei oameni exilați de atâta vreme printre străini, fără a se fi mișcat de la casele lor. Suficiența, aroganța, neputința de-a înțelege ce înseamnă interzicerea rostirii graiului părintesc, blazarea, comoditatea, rezerva superioară și snoabă față de revărsarea de sentiment îndelung reprimat, considerat poate indecent, sunt mai mult decât imorale. Am trăit atunci un sentiment al sublimului colectiv ce nu seamană cu nici o altă trăire afectivă și mi s-a părut că acea călătorie nu a fost numai
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_calator_lucia_olaru_nenati_1377854141.html [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]