2,703 matches
-
ocoli pe scriitori, care-au dat, chiar dacă altminteri nu erau Arghezi, pagini frumoase despre București. Gheorghe Parusi îi ia alfabetic și-ncepe - potriveală... - chiar cu meșterul ghicitor în planete de papagal, scriind pentru fiecare ,turist al metrului pătrat și al reveriei" despre cum nu te plictisești în Capitală. Urmează Constantin Bacalbașa, cu amintirile lui de brăilean care-a tras pe uscat, autorul unei duioase istorii despre orașul care nu mai e la fel. Apoi Ion Alexandru Bassarabescu, despre bucuriile ucenicilor de
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
evidentă voluptate a erudiției. Demersul său hermeneutic se revendică de la principiile teoretice formulate de Gaston Bachelard (aspect care ar putea constitui și punctul vulnerabil al investigației), aplicate însă cu discernămînt de un autor suficient de abil pentru a recunoaște că "reveria lui A.E. Baconsky (ca orice reverie a unui poet adevărat) nu se poate încadra în tiparele conceptualizărilor și problematizărilor bachelardiene." De aceea Balázs Tibor utilizează tipurile de complexe din cadrul psihanalizei focului, apei ș.a.m.d., mai curînd ca pe
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
se revendică de la principiile teoretice formulate de Gaston Bachelard (aspect care ar putea constitui și punctul vulnerabil al investigației), aplicate însă cu discernămînt de un autor suficient de abil pentru a recunoaște că "reveria lui A.E. Baconsky (ca orice reverie a unui poet adevărat) nu se poate încadra în tiparele conceptualizărilor și problematizărilor bachelardiene." De aceea Balázs Tibor utilizează tipurile de complexe din cadrul psihanalizei focului, apei ș.a.m.d., mai curînd ca pe un substanțial punct de pornire în analiza
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
ale aceluiași semn, asemenea cercurilor concentrice pe suprafața unei ape. Aceste vibrații și replicări dau senzația spontaneității și a unei mari libertăți, ceea ce, alături de siguranța și de fluența conturelor mari, reprezintă un interesant amestec de spontaneitate și de precizie, de reverie și de raționalitate. Dacă, din punct de vedere strict tehnic, desenele bacoviene sînt controlate cu multă sensibilitate și dezinvoltură, din punctul de vedere al viziunii de ansamblu ele se situează pe o plajă destul de largă, cuprinsă între schița realistă și
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
sunetul unor tocuri/ pe scări. Și iarăși,/ mîinile femeii apropiindu-se parcă/ ar da la o parte o mulțime de ramuri -/ o, flacăra unduitoare a părului/ alunecă mereu în inelul privirii și piere/ în suflet, ca pe un cîmp - înverzind" (Reverie de primăvară). Propensiunea spre pictură duce chiar la menționarea meșteșugului înrudit, cu o fragedă nonșalanta: "Priviri furișe printre uluci/ spre vechea casă boiereasca/ pe cerdacul ei în balansoar/ o femeie fără asemănare - se spunea/ că are trupul împletit din flori
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
totul special. Și pentru amintire sau pentru îndemn la citire, iată cîteva titluri pe care rafinații le vor recunoaște: "Poem despre domnișoara Gabriela Șerban și despre unică noastră întîlnire la o expoziție suedeză de pictură", "Jâltul verde", "Palmierul Tallipot", "Din reveriile domnului R.", "Missa Solemnis", "Vila Rosenkranz", "Meditația din Golful Francezului".
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
este cea a notificării categoriilor negative ori măcar echivoce, în stadiul lor psiho-social. Năzuind înspre limanul barocului, poetul nu dezarmează în planul concret, nu-și predă insignele de personaj epic, fardat cu un pic de naturalism pigmentat cu ironie: "Voiajele, reveriile, amenințările/ visele urîte, camera de spital,/ forța necunoscută lucrînd în mine silitor,/ halatul murdar al sorei,/ acele, perfuziile, sîngele șiroind,/ cafeaua de dimineață,/ tabieturile de după prînz// în bucătărie,/ fiul meu se ceartă cu nevasta// pactul cu demonii/ sigilat în zori
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
cu delicatețe imaginea unei provincii irealizate, care e Banatul său natal, înscris pe coordonatele unui timp anume, capabil a-i precipita specificul, care este, cum ar zice Șerban Foarță, "belepoca". Un mic răsfăț romanțios străbate stihurile, coagulîndu-le în tabloul unei reverii cinegetice, filantropice și dansante, cu picant gust central-european și retro: "vorbește despre abnegația vînătorilor simpli/ despre impedimentele vînatului pe vreme de viscol/ vorbește despre braconajul străinilor/ înfierează și cere vigilență la locul de pîndă// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ în timp ce
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
sunt dirijorii unui nou viitor/ încremenit în proiect// nu există niciunde armă nici măcar una biologică/ în stare să extermine/ cuirasații păduchi căzuți din barba lui marx" (Diriguitorii unui nou viitor). Jocul nu o dată grațios al aspectelor vieții patriarhale, acea persiflator-dulceagă reverie a unui trecut localizat și datat alcătuiește fundalul omogen al sarcasticelor șfichiuiri: "din pricina guturaiului contractat/ de maeștrii de vînătoare ai parlamentului/ legea care permite dreptul/ de-a admira pantofii mafioților/ a fost amînată/ pînă la următorul bal mascat" (Cadril). Sau
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
direcție în critica literară, în special, și în cercetarea umanistă, în general. Astfel, propune spre meditație Căldură mare, ca argument mai convingător decât La hanul lui Mânjoală pentru susținerea ideii realismului caragialian, creator de fantastic. Compune o demonstrație pe tema "reveriei gastronomice" în opera lui Caragiale. Tema este desprinsă din "discursul gurmand" la Huysmans și Proust, propus de Jean-Pierre Richard și, prin extindere, de la mult cunoscuta percepere a emoțiilor din Grand Hôtel "Victoria Română, "văz mult și simț monstruos", la "se
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
olfactivului și auzului: "O boare izbucnește din pămîntul sălbatic,/ Fire de praf și frunze mi se lipesc de față ca liniștea,/ Mîinile-mi află mîngîieri fără să știe/ Pe tei și caiși, la întîmplare pe vișini" (Mîngîieri). Decorporalizarea tranzitează spre o reverie confuz luminiscentă, recurgînd la palpare: "Mă palpezi îndoială vecină./ Pe corpul meu, fugi, tu fără corp!/ Reveria peste ea însăși/ De la potop singură-și dă lumină" (Ciocănitoarea șvariantăț). Ori se exprimă într-o radicalitate simbologică: "trupul îmi coboară sau urcă
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
de față ca liniștea,/ Mîinile-mi află mîngîieri fără să știe/ Pe tei și caiși, la întîmplare pe vișini" (Mîngîieri). Decorporalizarea tranzitează spre o reverie confuz luminiscentă, recurgînd la palpare: "Mă palpezi îndoială vecină./ Pe corpul meu, fugi, tu fără corp!/ Reveria peste ea însăși/ De la potop singură-și dă lumină" (Ciocănitoarea șvariantăț). Ori se exprimă într-o radicalitate simbologică: "trupul îmi coboară sau urcă în ceruri ascunse" (Ascultare). Dar întîlnim sub pana poetului, de cele mai multe ori, o viziune în sens opus
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
evidente, se transformă pe nesimțite în hieroglife, în ideograme ale unui limbaj al întregii umanități. Și Paula Ribariu chiar descrie această umanitate prin hieratismul unor siluete, un fel de spectre aflate la intersecția tridimensionalului cu bidimensionalul, pe al căror eșafodaj reveria ornamentală sparge blindajul neantului, al negrului generalizat, și devine codificație subtilă, scriere sacră camuflată în exuberanță și jubilație cromatică. De fapt, expoziția Paulei Ribariu de la Allianz-Țiriac nu este atît o expoziție obișnuită, cît o provocare a privirii, un gen de
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
mai disting limitele. în final, așezat confortabil în fața televizorului, urmărind declarația președintelui, legistul arde urmele poveștii: o cămașă de noapte de dantelă, cîteva icoane pe sticlă eretice, scrisorile fostei soții plecate în America. Totul, putem crede, n-a fost decît reveria unui pensionar înainte de vreme, sătul de despicat cadavre și obsedat de o studentă. Formula romanului polițist este doar parțial respectată, ancheta glisează spre fabulos, criminalul în serie trece în plan secund, acoperit de criminali de ocazie și răpiri misterioase. Circul
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
fost literatura care s-a vîndut cîndva ca pîinea caldă. Se putea abate scriitorincul nostru de la regulă? Nici vorbă! Putem găsi zeci de definiții ale românismului. Un exemplu: "Cultul provizoratului răspunde părții orientale din noi, acelei zone umbroase, de dulce reverie a istoriei, de leneșă sprijinire a bărbiei ciobanului în ciomag, în calmul contemplativ al turmei, cînd timpul rămîne suspendat și fluturînd peste abisuri ca o rufă spînzurîndu-și albeața-n cîrlig". Frumos spus și de o mie de ori spus cu
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
la maximum, pe linia unei prestigioase tradiții plastice, aunțau parcă un "muzeu imaginar" în expansiune, a cărui formă ultimă (dacă există) nu se putea bănui. Toate se întemeiau pe o reflecție severă, sistematică, asupra realului, sugerând în același timp o reverie superioară, capabilă să inducă un efort de comprehensiune, a cărui miză artistică se recunoaște în orice temă a înțeles să trateze. Dacă Ardeluța Tarcăului, cu case vechi și uși deschise, i-a oferit, în 1976, destulă "materie" pentru o expoziție
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
și deșteptarea în dimineața respectivă și intrarea abruptă în coșmarul procesului ce a urmat, cu nimic prevăzut anterior, reprezintă poate o iluzie, provenită din confuzia factorului receptor. Nu e exclusă eventualitatea că Josef K. se află mai departe sub imperiul reveriei și visează doar că a visat. Pe o ambiguitate a privirii se sprijină acțiunea: pe de o parte, cadența întîmplărilor dă la iveală raporturi de înlănțuire încordată, înfățișate însă ca plauzibile, de necontestat, iar pe de altă parte, totul poate
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
lucrurile văzute cîndva și mă întreb dacă tot ce a urmat nu e doar repetarea amintirii unor lucruri văzute altcîndva, cu mult timp în urmă, mă întreb dacă nu cumva sînt orb din naștere". Prin aceste stimulări ale ambiguitățăii, în reverie, dar și cu ochii deschiși se verifică intuiția prozatorului, sprijinită pe inițiere și pe instinctul luării în posesie a ceva necunoscut. Înaintează printre stînci cu siguranța somnambulului, versat în sfidarea primejdiei. Ezitînd între percepția nemijlocită, indubitabilă și între bîjbîiala proprie
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
meu. Vă vine, nu vă vine să credeți, mi-am dorit să fiu “inactual”, să duc o existență clandestină, paralelă, unde să pot privi cerul, norii, pietrele, lumina, fără să fiu decât spectator. Și mi-am ales ca loc de reverii Grecia antică, mai precis Atena din timpul lui Sofocle. Primul drum l-am făcut la tribunal unde Sofocle, în vârstă de aproape nouăzeci de ani, avea un proces cu unul din fiii săi care, din motive de avere, vroia să
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
dacă aș fi rămas acolo. De la distanță, puteam să iubesc, în schimb, un sat unde grijile materiale anihilau sentimentele. Dar să revin la “bălți”. Am fost contrariul a ceea ce se înțelege prin “aventurier”. Sedentar incorigibil, mi-am ratat cu seninătate reveriile din tinerețe. N-am ajuns nici la Polul Nord, nici să refac traseul lui Don Quijote, cum am visat. M-am ocupat, cu pasiune, de civilizația greacă, de antichitatea romană, de Evul Mediu și de Renaștere, dar n-am devenit “specialist” în
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
dintre români - ei se complac în roluri de interpreți ai unui scenariu despre care nu știu și nu vor să știe nimic. A fost nevoie de un interviu cu ambasadorul american, dl. Michael Guest, pentru a ne trezi din fastuoasele reverii hibernale. Om practic, trimisul Washingtonului ne-a anunțat încă din prima zi lucrătoare a lui 2003: „Dacă nu vreți să intrați în NATO, atunci nu faceți nimic!" Ceva mai clar, mai direct și mai apăsat e greu de transmis unei
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
episod cultural, ci forma generatoare însăși care poate să fie orice din orizontul moștenit. Tot așa cum de la Arcimboldo se ajunge din nou la Grădini, și de la realitatea brută, de la un peisaj sau de la un sit urban, se ajunge la aceeași reverie cromatică infinită și inepuizabilă. Esența picturii lui Alin Gheorghiu nu trebuie căutată în episoade statice și în construcții mai mult sau mai puțin repetitive, ci în dinamica formelor și în mecanismul trecerii de la o realitate la alta. Cînd această imagine
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
centrale. În concordanță cu privilegiatul moment crepuscular, Sephora se proiectează pe un ecran imaginar, într-un clar-obscur ce punctează complementaritatea masculin-feminin, căci Myriam, personajul-reflector are știința alternării celor două planuri ontice. Printr-un inspirat amestec de reflecție lucidă și de reverie ludică, magia cu promisiuni de voluptate a Sephorei se propagă inefabil, astfel încît sugestia virtualităților senzuale captivează sistematic pe cititor. Efectul de lectură scontat și obținut se explică, poate, și prin dozarea, mai degrabă intuitivă, a conotațiilor arhetipale pe care
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
partid ei vor ieși definitiv din cărți. Reorientarea membrilor de partid în funcție de aceste criterii arată că prejudecata iubirii necondiționate față de Iliescu e o legendă, după cum autoritarismul cinic al lui Năstase n-are încă forța de-a transpune instantaneu în practică reveriile dictatoriale ale Arogantului. Deși conduce după bunul plac o țară, P.S.D.-ul are mari probleme în a se conduce pe sine. Am profețit de multă vreme criza partidului mafiotic de la conducere, iar intrarea lui în disoluție e aproape. Mă mir
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
extrăgîndu-se dintr-un contingent ostil spre a-și proteja în absolut ființa interioară atît de fragilă în fața amenințărilor mundane, pictorița experimentează de fapt posibilitatea reinstaurării în pictură a misterului imaginii și a idealității privirii. Un romantism exilat cu ipocrizie din reveriile noastre asumate public, și anume acela care ne angajează funcțiile contemplației, aspirația către unitate și puterea de vibrație în fața misterului existenței, este recuperat de către tînăra artistă fără cea mai vagă urmă de ostentație, dar și fără nici un complex în fața oricărei
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]