46 matches
-
Aria construită - aria secțiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,000 a parterului, măsurată pe conturul exterior al pereților (sau proiecția pe sol a conturului nivelurilor supraterane dacă suprafața acestora este mai mare); Observații: (1) În aria construită, nu intră: i. - rezaliturile cu aria mai mică de 0,4 mp și nișele cu aria mai mare de 0,4 mp; ... ii. - treptele exterioare și terasele neacoperite; ... iii. - terasele descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, platformele, scările de acces. Proiecția la sol a balcoanelor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
partea de sus inscripția arcuită 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exergă este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațada principală are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian, profesor la Academia de Arhitectură din București și realizate în perioada interbelică, cu sprijinul lui Ion Petrovici, Nicolae Costăchescu (primul doctor al Universității ieșene, 1905) și Petre Andrei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Universității, acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațada principală de-a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentală prin care se ajunge într-o sală a pașilor pierduți. Rezalitul central este flancat de alte două rezalituri secundare. Corpurile clădirilor se desfășoară în jurul câtorva curți interioare”. Partea superioară la care se referă arhitectul Gh.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentală prin care se ajunge într-o sală a pașilor pierduți. Rezalitul central este flancat de alte două rezalituri secundare. Corpurile clădirilor se desfășoară în jurul câtorva curți interioare”. Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmam și mai sus, sediul de matcă în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmam și mai sus, sediul de matcă în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifică radical mesajul pe care îl transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifică radical mesajul pe care îl transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul actual al edificiului, dar se poate interpreta și că s-a amputat de fapt o etapă din istoria instituției academice ieșene. Credem că legenda latină a aversului, în afară de sensul metaforic
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
partea de sus inscripția arcuita 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exerga este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațadă principala are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian, profesor la Academia de Arhitectură din București și realizate în perioada interbelică, cu sprijinul lui Ion Petrovici, Nicolae Costăchescu (primul doctor al Universității ieșene, 1905) și Petre Andrei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațadă principala de-a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentala prin care se ajunge într-o sală a pașilor pierduți. Rezalitul central este flancat de alte două rezalituri secundare. Corpurile clădirilor se desfășoară în jurul câtorva curți interioare”{\cîte 65}. Partea superioară la care se referă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentala prin care se ajunge într-o sală a pașilor pierduți. Rezalitul central este flancat de alte două rezalituri secundare. Corpurile clădirilor se desfășoară în jurul câtorva curți interioare”{\cîte 65}. Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmăm și mai sus, sediul de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmăm și mai sus, sediul de matcă în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifica radical mesajul pe care il transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifica radical mesajul pe care il transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul actual al edificiului, dar se poate interpreta și că s-a amputat de fapt o etapă din istoria instituției academice ieșene. Credem că legendă latină a aversului, în afară de sensul metaforic
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Subsolul, construit din piatră, este soclul pe care este ridicată clădirea formată din 3 etaje. Fațada principală, simetrică, este formată dintr-un parter înalt în apareiaj, în care pot fi observate ferestrele în arc de cerc. Corpul central, construit în rezalit și înălțat față de cornișa generală, prezintă o colonadă și un fronton bogat ornat. Colțurile fațadei, scoase în față, adăpostesc scările care permit accesul spre etajele superioare. Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfășurată simetric față de cele două volume masive
Palatul Facultății de Medicină din București () [Corola-website/Science/307314_a_308643]
-
din Oradea. După un îndelungat proces de revendicare, câștigat în cele din urmă de Episcopia Romano-Catolică, dreptul de proprietate asupra palatului a fost recunoscut vechiului proprietar, iar restituirea folosinței clădirii a început în anul 2006. Pe fațada principală se detașează rezalitul central, decorat simetric cu pilaștri terminați în capiteluri ionice, ghirlande și falduri, toate acestea punând în valoare, cu o distincție unică, porțile de acces spre interior și ferestrele de la etajul I, rezalit terminat în partea superioară într-un fronton triunghiular
Palatul Baroc din Oradea () [Corola-website/Science/302379_a_303708]
-
în anul 2006. Pe fațada principală se detașează rezalitul central, decorat simetric cu pilaștri terminați în capiteluri ionice, ghirlande și falduri, toate acestea punând în valoare, cu o distincție unică, porțile de acces spre interior și ferestrele de la etajul I, rezalit terminat în partea superioară într-un fronton triunghiular. Interioarele palatului impresionează prin rigoarea organizării spațiale și sobrietatea decorativă, caracteristici ce se regăsesc prezente în holul central și la nivelul etajului de referință din configurația clădirii, spre care se accede printr-
Palatul Baroc din Oradea () [Corola-website/Science/302379_a_303708]
-
și cărămidă are o lungime de 44,25 metri, o lățime de 15,44 metri și 28 de metri înălțime. Fațada clădirii a fost realizată conform unui program artistic coerent, propriu stilului baroc. Arhitectul Blaumann a scos intrarea într-un rezalit foarte puternic, arcuit înspre exterior și legat de colțurile fațadei, față de care se află la o distanță de 3,60 metri. Această soluție generează un pregnant element dinamic conform cu cerințele barocului. Pilaștrii situați pe marginile fațadei, precum și în flancurile turnului
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
ce închidea curtea de onoare precum și lampadarele din fier forjat (câte unul pe fiecare colț al curții) și care în structura lor decorativă aveau specificat anul 1793. Interesante din punct de vedere arhitectonic sunt intrările la demisolul clădirii. Realizate în rezalit acestea creează o ruptură în planul fațadei și sunt alcătuite dintr-o arhitravă ce se sprijină pe imitații de coloane dorice. Porțile sunt din lemn sunt prevăzute cu feronerie de secol XVIII iar deasupra lor, în zid, există câte un
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
ce are în centru un spațiu în formă de cruce. Celor patru rozase le corespunde în partea superioară patru balcoane false ce se continuă cu câte o fereastră alungită terminată în arc treflat. Portalul de la intrare este format dintr-un rezalit pe care se sprijină un arc în colonadă în stil gotic. Luneta portalului este decorată cu un relief cu îngeri, în stil baroc, rezultând un ansamblu în stil eclectic. Coridoarele de legătură ale bisericii cu cele două corpuri laterale sunt
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
absida către vest. Noua biserică e o construcție în totalitate din cărămidă, cu o navă amplă și un turn-clopotniță de forma unei prisme cu secțiune dreptunghiulară pe fațada estică ce scoate în evidență axa centrală a bisericii ieșită puțin în rezalit. Din ceea ce se poate observa astăzi, construcția, aflată într-o stare înaintată de degradare, oferă în fațadă iluzia unei nave centrale și două nave laterale. Decorul întregii biserici este minimal și se evidențiază axa centrală a fațadei ce domină întreaga
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
pe stâlpi, adică pe pilaștrii, arcuri ce vor fi înlocuite foarte adesea cu platbande (elemente orizontale) care să se întretaie cu cele verticale în unghiuri drepte, ca în templele păgâne. Astfel toate elementele corpului clădirilor care ies oarecum în relief - rezalitele (cum se numesc în arhitectura barocului) - dispar, iar fațadele devin impresionante prin unitatea lor și prin faptul că toate elementele ce le compun vor fi absolut în aceeași linie. Ca o urmare a imitației a ceea ce se făcuse în Renaștere
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Kálmán Rimanóczy junior, câștigătorul unui concurs național. Lucrarea a fost realizată în 1902-1903. Clădirea spitalului a fost propusă și realizată în sistem pavilionar. Având o planimetrie în U, clădirea se desfășoară pe 3 nivele, iar fațada principală este dominată de rezalitul central, deosebit de monumental, nu atât prin elementele decorative, discrete, cât mai ales prin volumetria și alura acestuia. În anul 2012, pavilionul 1 al spitalului a fost declarat monument istoric, cu codul .
Spitalul de neuropsihiatrie (Oradea) () [Corola-website/Science/313369_a_314698]
-
este o clădire construită între anii 1872-1875, care astăzi adăpostește "Primăria Municipiului Arad". Clădirea reprezintă una dintre operele semnificative ale arhitecturii eclectice din Arad. Fațadele regulate sunt ritmate și decorate de elemente clasiciste, iar rezalitul central al fațadei principale are bogate referințe neorenascentiste . Stilul clădirii îmbină neorenascentismul flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Planul clădirii este în formă de "U", cu un turn central înalt de 54 m iar orologiul din turn, adus din Elveția
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]
-
deschideri. Naosul este boltit semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două arcade pe fiecare latură, sprijinind un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat. Consolele treptate ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
cărămidă cu secțiune pătrată. Această galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru, deasupra căreia se află o terasă mai mică decât cea de pe fațada de est. Fațadele conțin elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor) și
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
la 11 octombrie 1872, tot atunci fiind gata și clădirea gării din Sibiu. După cum se observă din planul orașului Sibiu din anul 1875, clădirea inițială a Gării Sibiu era formată dintr-un corp dreptunghiular, având la partea centrală câte un rezalit puțin pronunțat, atât spre oraș, cât și spre linii. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au mai construit și alte legături feroviare către orașul Sibiu: Odată cu extinderea căilor ferate pe teritoriul Transilvaniei și spre Regatul României, fluxul de călători
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
mărfuri din a crescut mult. Clădirea gării devenise neîncăpătoare, astfel că edificiul a trebuit să fie extins. În Proiectul de iluminare al gării elaborat la 13 decembrie 1898 este reprezentată o aripă laterală în extremitatea stângă a edificiului având un rezalit cu un ax spre piață și foarte puțin spre linii. În același proiect se observă că era proiectată construcția unei aripi laterale în extremitatea dreaptă având un rezalit simetric cu cel din stânga. Nu se cunoaște anul când s-a realizat
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]