2,775 matches
-
aceasta sfărîmicioasă. Pe Teofil în schimb, îl atrăsese mereu varietatea lumii, culorile ei ca o formă de libertate pentru a face timpul suportabil. Altfel cum să reziști teribilei sale apăsări? În momentul în care rîdea avea convingerea că adună toată risipa și împrăștierea universului și le mîntuie prin hohotele sale. Era acesta sensul soteriologic al veseliei și de aceea considera că a rîde e mult mai important decît a jeli" (pp. 153-154). Ca și celelalte romane ale lui Dan Stanca, Mila
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
atras de experiențele înalte decât de cele joase ale liricii. De azi și dintotdeauna. Prefer un poem din care răsar viziuni serafice ori expresioniste, adânci neliniști, tensiuni intelectuale și convulsii morale, unei file de poezie ,leneșă", minimalist-postmodernistă, în care, cu risipă de cuvinte, nu se spune, nu se exprimă și nu se figurează mai nimic. Rostul poeziei este, pentru mine, acela de a explora lumea și eul cu o acuitate pe care nici un alt gen literar și nici o altă artă nu
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
mi-au mărturisit și mie mulți studenți. a dracului legendă... nu l-am prins pe sticlă decît în politică. salturile ideologice i-au “ascuns” erudiția, iar postura de “singurul care s-a opus manelelor” a fost culmea derizoriului. păcat de risipă, dumnezeu să-l ierte. pruteanu` a fost el cam comercial la un punct că prea des apărea pe sticlă, dar cel puțin era un cuvânt al intelectualității adevărate și porcii aia profitori sau curvele de ocazie care se fatzaie majoritatea
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
avuție (nu conteaza mijloacele)... și drept fiind petrom în cazul de față are o altă atitudine. în egocentrismul începutului de sec ar trebui într-adevăr să dăm dovadă de mai multă responsabilitate (dacă pe noi sperăm să nu ne afecteze ‘risipă’ de resurse, nu putem știi ce le rezervă viitorul copiilor noștri - de fapt nu știm)... doamnelor și domnilor, poate e o chestie nouă în RO, dar în restul lumii nu. e un “simplu” exercițiu de PR, ascuns sub denumirea pompoasa
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
s-a mai bucurat de multă vreme ca acum, la Turnul din Pisa, revăzîndu-i, împreună, într-un trio de monștri sacri autohtoni (în postură de lăutari, găinari, pușcăriași, lorzi!), pe Gheorghe Dinică, Dorel Vișan, Valentin Uritescu! Toți trei fac o risipă de farmec și de magie actoricească demnă de case oricît de mari. Apropo de case mari, nu e greu de imaginat cum ar fi fost exploatată această triplă mină de talent, dacă ea s-ar fi aflat în California, să
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
nici un impediment natural - căldură sufocantă, răcoare imposibilă, - o meteorologie prielnică, și uneia și alteia. Te afli cu adevărat în centrul Existenței permanent secondată de alternativa fatală pentru care faraonii se pregăteau din timp cu atâta grijă și cu o studiată risipă de materiale folositoare pe parcurs. O călătorie finală spre Necunoscut în care ar fi fost un mare disconfort să uiți acasă oglinda, parfumul, șoimul privilegiat și tot ce ți-ar mai fi trebuit venind în contact cu Zeii... Scări aeriene
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
Clujul interbelic și la cel din începuturile comunismului (evocarea pe care Pompiliu Manea i-o dedică lui Dumitru Cristea), apar și efectele negative al acestui tradiționalism, transformat - prin declarațiile lui Dan Damaschin - în anacronism: "Poezia vizionară este o alternativă la risipa de vorbe sau la marea trăncăneală pe care poezia modernă și postmodernă a promovat-o. Așa stau lucrurile, din păcate, și poeții care se sustrag acestei rostiri a sacrului dau dovadă de o lipsă de responsabilitate nu numai în fața cuvintelor
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
rațiunii. Busola - intuiția. Nu-mi pun problema dacă e literatură sau muzică sau filosofie : imaginația mă stimulează; nu știu dacă realizez ce mi-am propus și nu mi-e frică să realizez altceva. înainte de toate- o energie creatoare. ...Totodată însă, risipa e mare; în afară de faptul că multe străluciri sunt false, în drumul spre realizare al potențelor reale, se pierde uneori prea multă energie. Drumul artei, știm, este un drum greu - legat de muncă, ispite și sacrificii. De ce, e greu de spus
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
enciclopedist, Quatre-mère de Quincy, afirma: Ideea de baroc atrage după sine pe aceea a ridicolului împins la exces"). Alurei trufașe, podoabelor, atitudinilor de singularizare dominatoare, euforiei luxului le răspund modestia, sobrietatea, decepția, abulia. Exuberanța personală se dizolvă în îndoială, slăbiciune, risipă, deplețiune, nu fără o notă de autoironie ce rigidizează postura deliberată și totodată marchează neostentativ distanța morală față de aceasta. Eul se prezintă în fața lumii teribile dezarmat, vitregit parcă de voința oricărei articulări de sine, asemenea acelor vietăți care, atacate de
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
trecu Orfeu, era/ Pleoapa unei femei albastre./ Veșmînt și pas sfîșietor al/ Legămîntului trecea./ Se-opriră între facle, ceruri, astre.// Iubita avea inima închisă de-o tulipă,/ Briza unei lacrimi a înfiorat domul./ Dumnezeu (ce o apropie și-i devine risipă)/ Îi dădu carnea sa ca singură aromă" (Trecere). Ceea ce spune, în versuri, și Victor Brauner: "Eu sînt/ structuri variate adunate/ într-o singură ființă" sau: "Eu sînt, în dezordinea mea/ aparentă organizat după/ legile imaginației. Formele/ mele de amalgamare sînt
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
nu pe aceea a vieții politice, după milioane și milioane de discursuri rostite nu numai la întruniri publice, ci și în spațiul intim al familiei, de către fiecare membru al familiei, până la intoxicarea cu politică până și a nou-născuților, după imensa risipă de energie și timp făcută de un întreg popor în încercarea de a-și moderniza existența, rezultatul este nu numai nul, ci negativ, reprezentând o pierdere! Am făcut atâtea sacrificii, timp de peste un deceniu, ca să ajungem să o ducem, din
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
la invocarea unor sintagme scoase din context. Reaua-intenție e atât de evidentă, încât regizorul întregii tevaturi mărturisește că după lectura cărții a ezitat între indignare și amuzament... Zău, dacă lucrurile sunt atât de ridicole, nu era nevoie de-o asemena risipă de energii și de convocarea unui număr atât de mare de oameni nu numai importanți, dar și foarte ocupați... Nu pretind nici o clipă că Omul recent e o carte fără fisură. Sunt destule lucruri pe care le văd în altă
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
poporană. Apoi, nu există nici călăuză pentru limbă. Nu de puține ori, spiritul limbii acceptă un cuvânt direct, o simplă alternanță de consoană într-un cuvânt deja existent, în locul căruia, însă, toată populația folosește expresii descriptive complicate și fărâmicioase, sporind risipa de cuget universal și de timp menit meditației. Cine ar pleca din Moscova spre Kiev prin New-York? Și totuși, ce pasaj din limba contemporană a cărturăriei ar fi scutit de atare gen de călătorii? Acest lucru se întâmplă din cauza că
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
a fost o prăbușire nu mai e un personaj tragic, pentru că tragicul, ca și sublimul, a devenit banal. Nu panica sau isteria colectivă însoțesc apocalipsa, "răsăritul de soare avortat", ci resemnarea, condescendența, dezabuzarea ori cel mult excesul bahic și euforia risipei. Vișniec e un cronicar, un fin observator cu simțul dialogului și al absurdului cu un interes special pentru mecanismele sociale și relațiile interumane din societatea actuală, iar teatrul lui e unul de malaise, al inconfortului de a trăi într-o
Din nou, Vișniec by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14617_a_15942]
-
temei chiar și în programele de știri sau politice. Darămite într-o emisiune culturală. Și, în al treilea rînd, astfel de emisiuni sînt foarte prost plătite. Ca la noi, la nimenea. De unde bani? Eu știu de unde. Din salariile trepădușilor, din risipa pe alte emisiuni stupide, din plimbările unor corespondenți precum Mihai Rădulescu, de la Vatican la Cairo, care mai bine ar sta acasă. Dar despre asta, cu altă ocazie.
Culturale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14662_a_15987]
-
critic cu un condei artist și inteligență probată asociativ, cum e Florin Faifer, putea să-și intituleze, salvator pentru el însuși, un volum de eseuri Pluta de naufragiu. După ce parcurgi cu încântare paginile volumului, în întregime scrise cu o mare risipă de talent, te întrebi cine e cel ce flutură flamura (vezi coperta) întru salvarea celor de pe pluta primejduită de valul mării-uitării. E Jean Bart, e Haig Acterian, Anton Bibescu, Aristide Blank, Stelian Mateescu sau Florin Faifer însuși? Răspunsul e inutil
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
unor avantajoase concursuri de proiecte de ediții alternative, de integrale în premieră? Și reveria aceasta - pe care refuz energic s-o accept drept utopică - ar putea continua. Sunt uluită că nimeni nu ține cont de cuantumul infim, raportat la sfidătoarea risipă pseudoculturală din jur, de fonduri necesare "recrutării" anual a doi-trei filologi de înaltă ținută. Nimeni, nici Ministerul Educației și Cercetării, nici Ministerul Culturii, nici Universitatea, nici Academia, nici Uniunea Scriitorilor, nici vreunul dintre trusturile editoriale, vreo fundație națională, vreun Mecena
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
Cornelia Ștefănescu Cum de a ajuns Pașadia "să se năpustească în desfrâu"? El, cel foarte credincios sieși pentru orizontul de cultură, întins amplu peste istorii. De unde i se trage lui Pantazi patima de a speria Bucureștii cu desfrâul și risipa lui? El, căruia viața nu i-a împiedicat niciodată visul, ci i-a deschis zămislitor drum către el. Pe ce tăiș de proveniențe se sprijină spița bufoneriei "cu prăbușire în noroi", a lui Pirgu? El, mereu iscat să se mențină
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
vină", Livius Ciocârlie își inventează la tot pasul felurite obstrucții, ezitări, impedimente mai mult sau mai puțin insurmontabile, care-i îngăduie a-și plăsmui un "personaj". Unul desigur impur, care nu poate ocoli, după cum are grijă a ne informa, infidelitatea, risipa, dezorientarea, în ultimă instanță "neadevărul", dar absolutoriu prin coerență, prin verosimilitate. E o idealizare în răspăr, cu miză estetică: "De la începutul secolului, la numeroși autori, jurnalul a încetat să fie intim. A devenit o specie literară, ca o provocare: a
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
insurecție juvenilă împotriva tuturor clișeelor pe care vrea să le curețe „de zgura unanimei înțelegeri”. Deși debutul său poetic în revista ieșeană Valuri (1914), precum și primul volum intitulat, biblic, Tăgăduința lui Petru (1918) rămîn fără ecou, Fundoianu continuă să facă risipă (și paradă) de idei literare și teme diverse în reviste ca : Rampa, Adevărul literar și artistic, Contimporanul, Sburătorul literar etc.. Negativist cu hrană piezișă din spiritul de frondă personal și din ebuliția polemică a epocii în căutare disperată de „diferențieri
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
trebuia să echilibreze niște lucruri subtile. Soții Mañara îi spuseră lui Mario că Delia nu se mai așezase la pian, că petrecea ore întregi pregătind lichiorurile, bomboanele. N-o spuneau cu reproș, dar nici nu era mulțumiți; Mario bănui că risipa Deliei îi necăjea. Îi ceru atunci Deliei în secret o listă cu esențele și substanțele necesare. Ea făcu ceva ca niciodată înainte, își trecu brațele pe după gâtul lui și-l sărută pe obraz. Gura îi mirosea ușor a mentă. Mario
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
cei mai mulți dintre „oamenii de gust” l-ar repudia instantaneu, ca pe o expresie a trivialității în stare pură, îi prilejuiește lui Andrei Pleșu un paradox filozofic menit să zdruncine percepția comună: „Cîteva secvențe cu Michael Jackson. O marionetă perfectă. Ce risipă de virtuozitate îi trebuie omului pentru a părea mai puțin decît este” (p. 12). În doar cîteva vorbe filozoful a deschis o nouă poartă de gîndire, a lansat o idee care va continua să pulseze în mintea cititorilor multă vreme
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
ele ca și de revenirea asupra acelorași motive sub unghiuri noi, izbutesc a contura, din perspectiva subiectului, figura creatorului complex care este Alexandru Lungu, totodată poet, artist plastic, medic, cercetător, editor al revistei Argo. Nu e, în cazul de față risipă, ci însumare. Căci Alexandru Lungu se arată autentic în toate ipostazele manifestărilor d-sale, capabil a trece cu naturalețe de la una la alta, sub semnul unei disponibilități cumpănite, deloc aventuroase, preocupat de-a capta răsfrîngerile interioare ale fiecărui demers. O
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
de gen și mai ales pentru cercetătorul interesat de diversele compartimente ale limbii: ortografic și ortoepic, gramatical și lexical. Traversând secolele în condiții dintre cele mai vitrege, aromâna are, prin acest manual, în Europa unită, șansa de a renaște din risipa geografică și a timpului și de a-și recupera trecutul. Din această perspectivă, autorii propun în lucrare texte ilustrative pentru cunoașterea / definirea spiritualității specifice unui spațiu geografic aflat în calea istoriei și la o răspântie de culturi. Reperele spiritualității aromâne
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
mil altora. Și s-o repet pînă la îngeri!” Emil Brumaru Bântuit de muze, diurn pe apucate și “lunatic” prin însăși condiția greierească a trubadurului, Nicu Alifantis s-a implicat în sute sau mii de activități, cu grația cu care “risipei se deda florarul”. A compus muzică de teatru și film, a avut roluri jucate în teatru și film, a compus versuri, a înregistrat discuri, a urcat de mii de ori pe scena și-a fost în mai multe rânduri premiat
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94712_a_96004]