304 matches
-
să-mi scurtez vizita prin oraș și am început să cobor spre centru. În parcul din apropierea blocului unde locuiam, era o colină cu un spațiu liber betonat pe care își montase leagănele mecanice sau alte construcții distractive de bâlci, niște românași de ai noștri. Nu am intrat cu ei în vorbă. Copiii aruncau cu mingii din cârpe să dărâme niște cutii de conservă din tablă, așezate una peste alta în formă de piramidă la o mică distanță de tejghea. Obișnuitele noastre
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
a spus și au încropit, acolo, de-o limbă românească. Trebuie să le mulțumim din inimă „călcătorilor” pământului românesc. Apoi, au mai învățat alte cuvinte și cu ocazia comerțului făcut cu respectivii barbari și urmașii lor. Dar cel mai mult, românașii noștri și-au îmbogățit limba când și-au trimis odraslele la Paris, de unde tinerii studioși s-au întors cu recolte bogate de neologisme, adevărate „pietre rare” pe care le-au agățat la gâtul limbii române. Și astăzi zestrea limbii române
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Articolele Autorului Fragment din eseul „LIMBA ROMÂNILOR” 1.MULT E DULCE ȘI FRUMOASĂ Poeții-grădinarii limbii Cam așa a glăsuit un poet extaziat despre limba română: „mult e dulce și frumoasă/limba ce vorbim/altă limbă armonioasă/ca ea nu găsim/românașul o iubește/ca sufletul său/o, vorbiți, scrieți românește/pentru Dumnezeu”-George Sion (1822-1892). Marele Eminescu a spus că este „ca un fagure de miere” iar Alexei Mateevici a considerat-o „un șirag de piatră rară/risipită pe câmpie”. Așa
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
nu-i chip să te atingi de ele tam-nesam. Se tem, se tem ca dracu' de tămâie să cerceteze cazul anchetat de jurnaliști la televiziune iar omul a fost iute-nmormântat. Strong subiect să nu adoarmă țara! Mai este-o săptămână românași iar dorul ne-a cuprins acuma vara să dăm fuga la vot, parc-am fi arși. Du-te la vot, de ce lor să le pese de hoți, de al strămoșilor hotar?... Numărătoarea? Ei știu cine iese, nu au nevoie de
TOTUL VA FI O.K.! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1464428647.html [Corola-blog/BlogPost/369075_a_370404]
-
ce spun și ce gândesc. Merge-ți voi fără mine. - Cum să mergem doar noi doi? Lasă că vei sta cuminte pe canapea sau pe scaun și vom fi pe barcă împreuna "și la bine și la rău" cum spune românașul la necaz, se revoltă Dalia. - Nu mă luați în calcul. Știu bine cum mă simt. Mă voi odihni ca să-mi revin cât voi veți fi plecați. - Nici vorbă! Nu merg fără tine, nicăieri. Stau aici să te doftoricesc cu tot
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
dădea foc, să nu rămână nici o urmă, știa el ce știa... Nu intru în amănunte că eu aveam de gând să vă povestesc despre securistul canadian Michell Turcott. Am „defectat” în Canada la 62 de ani, vârstă la care orice românaș care se respectă stă și așteptă cuminte pensioara care îi venea peste câțiva ani că să o ronțăie în liniște, la 65. Eu ca un bezmetic, mi-am luat lumea în cap când toată lumea înțeleaptă proorocea că am să-mi
MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Michell_turcott_securistul_canadian.html [Corola-blog/BlogPost/349154_a_350483]
-
a profitului, posibil obținut din milioane de tranzacții financiare pe zi a băncilor americane. Dacă încep iar cu perorații și “țârâielii” de imaginație aș duce către cetitori o întrebare care-mi stă în “gât”-scuze: Ce-ar face unii din românașii noștri deprinși cu “anonimatul” totuși selectiv printre cartofori, mici-mici dar știm și noi ceva și nu ne lăsăm mai prejos decât alții și cu “subteranele” destinațiilor în care-și oblojesc rănile “dependenței” unor pasiuni “vicioase”, sau cu incoerența sau chiar
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Cu_dotarile_electronice_di_l_v_ceasca_ar_fi_cazut_la_pastele_cailor_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
pe care îl butona ca un mare specialist și o fetiță de aproape un an botezată acolo în Belgia de către nepoții mei. Pe unul dintre ei îl cunoșteam. Lucrase și el în șantierul naval din Mangalia și locuia tot în Românașii la un “gratar” și ceva “udătură” să meargă bine la friptură. în Pecineaga. Dacă-i pun la socoteală și pe cei mici, eram în living doisprezece români adunați de pe meleagurile patriei, într-un oraș flamand medieval, unde în afara localnicilor mai
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
prin ochii dascălilor noștri și lumina cărții transmisă de ei, dar și supușenia clamată a activiștilor de partid cu „învățătura” și exaltările lor darwinist-miciurinist-stahanoviste, completate cu fetișuri reprezentând personagii exisente aevea sau măsluite, translatate din spațiul sovoietic dar și un românași îmbrăcați în haine de oțelari, metalurgiști, zețari sau din lumea rurală, colhonici cu secera pe ogoarele patriei, cu salopetă, cocardă și tricolor la manifestațiile Marii Revoluții din Octombrie pentru a ne deveni pilde de urmat ( Pavel Korceaghin, Ștefan Tripșa, maistru
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
desfășurare istorică, 22 iulie, 1882). Nu vi se pare o chestiune actuală? Astăzi, la fel, se înființează cît mai multe „funcțiuni cari să atîrne direct de stat”, numai că nu pentru „bulgari tîmpi” și „grecotei pornoscopi și netrebnici”, ci pentru românași cu aceleași atribute. Dar să trecem... În acest ultim fragment citat începem să întrezărim trăsăturile xenofobiei lui Eminescu, cum era antisemitismul său și care era motivația acestuia. Concepția eminesciană a „elementului național” este punctul de plecare. „E scris în cartea
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
de aici, bine inspirați, au avut ideea (poate din cauza dorului de-acasă) să deschidă o tarabă în parc, în zona de mâncare, unde ofereau celor prezenți (desigur contra-cost) delicatese culinare din Țara Csardașului, precum: langos și kúrtös kalács. Din păcate românașii noștri nu au reușit să facă ceva pentru a-și promova produsele tradiționale... Păcat, ar fi avut mare trecere, sunt sigură! Cam acestea ar fi experiențele pe care le-am trăit aici în Londra în luna cadourilor. În final aș
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_13_lavinia_iancu_1344239467.html [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
să vină urgent că țara e-n primejdie. Și Mircea și Vlad. Că mare nevoie avem de ei. Să coboare de-Acolo cu oștile lor, așa în zale, ca pe vremea când înfruntau puhoaiele de cotropitori, să-i întrebe pe românașii adormiți: ce fac cu biata lor țară? Mai au, sau nu mai au nevoie de ea? Iar dacă ei, adormiții, vor spune că nu mai au nevoie de țara asta, că acum au la dispoziție UE și SUA, atunci... Atunci
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
acum au la dispoziție UE și SUA, atunci... Atunci, fără să-i mai întrebe altceva, bătrânii Basarabi să le tragă de sub picioare pământul strămoșesc stropit cu sângele lor și să-l ia cu ei în Cer, lăsându-i pe nepăsătorii românași în copacii europeni sau americani. Aoleu! Dacă Basarabii își vor lua în Cer, Țara lor cea ROMÂNEASCĂ, noi ce ne mai facem fără țară? De aceea vrem să te rogi Mărite Poet de mânioșii Basarabi, să ne mai lase pământul
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Bineînțeles, să fie un Basarab, viteaz și înțelept ca ei. Dacă mai greșim și de data asta, atunci...chiar tu să iei în ceruri „dulcea Românie”, căreia i-ai dorit un mare viitor, la trecutu-i mare. Viitor... ratat de românașii ahtiați după mici și bere, nepăsători și inconștienți de starea țării. Năstase MARIN August 2014 Referință Bibliografică: Un Basarab pentru țară / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1350, Anul IV, 11 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
mormântul”? Trebuia să muncim? Păi, ce, noi nu muncim? Cum n-am înțeles ce-ai scris în ziarul „Timpul”din 18 dec.1877? Spuneai că „temeiul unui stat și bogăția unui popor stau în muncă”. Apăi...muncesc cu sârg bieții românași, muncesc! Cei plecați în alte state, pentru îmbogățirea popoarelor de acolo, iar cei din țară, care sunt în șomaj, muncesc la negru, șubrezind temelia statului român, pentru îmbogățirea băieților deștepți. Cuum? Am încurcat ițele? Le-am încâlcit rău de tot
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
la fel cu numele patroanei ce-l deținea”. Au intrat toți trei în acel restaurant și s-au așezat la o masă. La masa alăturată, stând de unul singur, un personaj inedit rostea ca pe o poezie, câteva cuvinte cărora românașii noștri nu le înțelegeau rostul: Popă n-ai vrut să te faci! Popă n-ai vrut să te faci! Nichita Tomescu, cel mai îndrăzneț și tupeist din fire, că doar era băiat de București, îl întreabă zâmbind: Păi de ce n-
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/22/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-11/ [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
care, ajunși pe meleaguri străine, îți duc dorul și când au ocazia, te vorbesc cu drag și mândrie, că ești atât de „dulce și frumoasă”, „ca un fagure de miere”, cum au spus poeții, îngerii tăi. Bucură-te, sfânto, că românașii tăi te iubesc și te prețuiesc mai mult, atunci când trăiesc prin străinătățuri și te vorbesc atât de rar! Tu ești balsamul dorului de Țară și lacrima sufletului nemângâiat. Tu ești ombilicul care-i ține legați de meleagurile natale. Și când
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
Poezie), 120 pagini, 2009 Rocă, George,„De vorbă cu stelele” (Vol 1) - (Interviuri), 312 pagini, 2010 Rocă, George,„De vorbă cu stelele” (Vol 2) - (Interviuri), 296 pagini, 2010 Țene, Al. Florin, „Geamănul din oglindă”- (Român), 192 pagini, 2011 Vintilă, Viorel, „Românaș la Sân Francisco” - (Proza scurtă),152 pagini, 2011 Țene Al Florin, „Inelul de iarbă”, (Român) - 192 pagini, 2013 ———————————————————————————————- 1993 - Devine membru (fondator) al Academiei de Stiinte, Literatura și Arte (ASLA Oradea) http://asla.rexlibris.net 2002- Devine membru al Academiei
CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/George_Roca.html [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
-
bun, Puțini pot să înțeleagă, Dorul de pământ străbun! Azi, e Ziua Națională Și nu poți uita ușor, Tihna din casa natală Și-al românului scump Dor: Unitate. . .Țara-ntreagă Și stăpân pe glia lui! Puțini pot să înțeleagă, Firea românașului! Știe a munci, nu-i șagă, Om mai harnic ca el, nu-i! Îți dă inima întreagă, Un cuvânt bun, dacă-i spui. Amărât a fost într-una, Și cu cizma pe grumaz. Când îl îndoia furtuna, El, cu lacrimi
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_nationala_ionel_davidiuc_1341752040.html [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
MIORIȚEI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ne e furată glia, Împrăștiat e neamul, Azi stinsă e făclia, La pământ n-e hramul... Politica ne minte Că redresat e statul, Dar românașul simte Că el e afectatul! S-a demolat o țară Vândută la fier vechi De lifta cea avară Netrasă de urechi... Ne e furată glia Bucată cu bucată, Pierdută-i bătălia Și țara-nsângerată... Deșteaptă-te române O dogmă a
CÂNTEC DE JALE AL MIORIŢEI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1448476746.html [Corola-blog/BlogPost/382916_a_384245]
-
țigăneasca au apelat la ceilalți țigani, care nu au auzit de numele de Rom în viața lor, nici ei, nici strămoșii lor. Nici nu aveau cum, că strămoșii lor puteau fi ori africani, ori sirieni, ori gavaoni sau rudari. Și românașii cu doctorate în țigăneasca i-au făcut profesori de țigăneasca pe țiganii care nu au vorbit niciodată limba români. Și au putut să-i spele pe creiere să accepte surogatul de limbă inventată, tocmai pentru că țiganii aceștia nu știau decît
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
Stigmatul patern dobândit din naștere se transferase odată cu firul vieții și în micuță, devenind călătoare neostoită în neastâmpărul vieții. Doar ceva eforturi ale anilor postbelici îi domoliseră fortuit starea, familia-i adăpostindu-se dincolo de Bariera Moșilor, în ograda unui binevoitor românaș burlac, fost hangiu scăpătat și cu trecere la necăjiți ai sorții ori ai legii. Acolo, în curtea din spate a bodegii, se aflau două corturi, sălașuri binecuvântate pentru țiganii opriți în Capitală vremelnic. În față, pe trotuarul îngust din piatră
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
Ochii sufletului, toamna”, semnat de scriitorul George Smarandache. Este uluitor câtă bucurie poate aduce în inima unui om un astfel de moment. Chipuri senine, veselie, amintiri și voie bună, aceasta a fost atmosferă ce s-a creat după spectacol. Fiecare românaș prezent acolo era dornic să povestească cu patos și nostalgie despre meleagurile natale, despre părinți și strămoși, despre satul, sau curtea de la țară... Făcea această cu toata ființă să, refulând parcă din interior un dor de mult stăpânit pe care
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Roca_george_o_piesa_de_teatr_george_roca_1375958993.html [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
ar prinde bine oareșce cursuri de canto. De astă ar fi trebuit să se ocupe trepădușii teveriști. Dacă le-ar fi păsat măcar puțin. Aiurea...Știți ce? Cred că mai bine vorbeam despre Criști Mungiu, Cosmina Stratan și Cristina Flutur. Românașii ăștia au avut tupeul să ia două dintre premiile de la Cannes. Cu alte cuvinte au mai alinat câte ceva din amărăciunile săptămânii ce tocmai a trecut. Da’ să vezi drăcie. Se găsesc unii care să le minimalizeze succesul. Poate de teama
Auuu!!! Bubaaa! by http://www.zilesinopti.ro/articole/2709/auuu-bubaaa [Corola-blog/BlogPost/97277_a_98569]
-
lemnăria, câtă le va trebui, pentru clădirea templului și a celorlalte edificii din noua lor colonie.” ( cf. Sextil Pușcariu, Disertațiunea despre împărțirea Ardealului, p. 20) Vorba filosofului Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757), (cred că se referea numai la celebrul românaș n.a.): Este bun acel om care nu știe a înșela decât numai pe sine însuși. „Pe la 1529, în epoca ilustrului domn moldovenesc Petru Rareș, susținuți prin îndemnul și prin ajutoarele acestui mare principe, dinaintea căruia tremureau deopotrivă ungurii, sașii, polonii
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]