38 matches
-
care să-l facă să iasă din melancolia asta bleaga a bărbatului care cade la primul șoc amoros și crede că nu mai există o a doua femeie pe lume... Ei, ce zici?... Nu se poate să nu găsești vreo româncuța plină de foc; ar prinde bine politicii dumitale de om dedicat țării ! Brătianu răspunse politicos, foarte echilibrat În mișcările lui sigure și În aerul de om care știe ce vrea, Încercându-si Împotrivirea doar pe departe: - Cu tot respectul, Doamna
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
treia seară de festival a fost o seară dedicată muzicii populare, care a adus publicului iubitor de folclor voci consacrate și iubite: Mariana Anghel din Hunedoara și Cornelia Ardelean Archiudean din Bistrița, mult îndrăgitul ansamblu „Bârzava” din Reșița alături de ansamblurile Româncuța din Cumpănă, „Mugurelul” din Cernavoda, și „Doinita” al Cercului Militar Bistrița, cât și soliști tineri, multipremiați ai concursurilor de gen, din toate regiunile folclorice ale României: Mariana Ozana Stoicoci și Mariana Jianu(Oltenia), Elenă Nistor și Narcis Gherghișan (Dobrogea), Briana
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
și ies la produs" (Evenimentul zilei = EZ 2610, 2001, 1); " Primul loc pe care l-am ales pentru "ieșitul la produs"" (România liberă = RL 2264, 1997, 10); Sînt scoase la "produs" fetele de protocol" (EZ 1627, 1997, 3); "Sute de româncuțe au plecat la produs peste hotare" (arhiva Internet a Curierului zilei - Argeș); "Din nou la produs" (titlu, în Capitala, 3, 2000, 14) etc. (Citatele de mai sus provin din reportaje jurnalistice din ultimul deceniu; convergența lor lexicală e mare, dar
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
spre învățătură, deși nu prea știe ungurește. Cu mama lui Norah, pe care o cheamă Erji, nu se are bine. Aceasta o repede des strigând la ea Marș, expresie folosită la mânie. Vecinii budapestani cred că așa o cheamă pe româncuță și ea va rămâne cu această poreclă până la întoarcerea în România. Norah este foarte cochetă și feminină. Face baie în fiecare zi, se fardează, se parfumează, stricând-o și pe fetiță care va ajunge la rândul ei o cochetă, defectul
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
altele, președintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, din Viena, Austria. Va recita poezie de autori de pe cele două maluri ale Prutului actrița Ninela Caranfil, o mare prietenă a Argeșului, va cânta la nai și la alte instrumente româncuța de nici zece ani Mădălina Lupu, din Cepari. Nu va lipsi arta plastică: la fel ca în ultimii ani, Dan Tudor Truică ne prezenta ediția 2015 a expoziției colective itinerante „Atitudini contemporane”. De la ora 16.00, în Sala de Consiliu
ZIUA REVISTEI „CURTEA DE ARGEŞ”, SÂMBĂTĂ 8 AUGUST 2015 de GHEORGHE PĂUN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380216_a_381545]
-
Sinaia limba română a fost omagiată prin poezie, cântec și dans de către soliști vocali, ansambluri și grupuri folclorice din Întreaga țară: „Floricica” de la Comarnic, „Mugurelul” al Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Ploiești, județul Prahova, „Rapsodia Prahovei”, Palatul Copiilor din Ploiești, „Româncuța” din comuna Cumpăna, județul Constanța, „Doina Dobrogei” din Medgidia, județul Constanța, „Dor vânătoresc”, comuna Vânători, județul Neamț, „Doruleț”, comuna ștefan cel Mare, județul Călărași, „Plai Întorsurean” din Întorsura Buzăului, județul Covasna, Ansamblul școlii „Rodovanu”, județul Călărași, „Cununița” al școlii „Vasile
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Vânători, județul Neamț, „Doruleț”, comuna ștefan cel Mare, județul Călărași, „Plai Întorsurean” din Întorsura Buzăului, județul Covasna, Ansamblul școlii „Rodovanu”, județul Călărași, „Cununița” al școlii „Vasile Voiculescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, Ansamblul școlii „Grigore Rădulescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, „Micile româncuțe”, școala Gimnazială Alămor, comuna Loamneș, județul Sibiu, „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba, Ansamblul folcloric al școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava, Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni, Republica Moldova. Au fost recitate poezii dedicate limbii române din creațiile poeților: George
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
mulțumesc cu plăcerile trupești și pământești, ci compun versuri, fac artă de orice fel și își răscolesc rănile și visele... Semn și pentru ele, femeile, că mai avem șansa unei normalități sănătoase, viguroase, românești, spirituale și mentale. Să ne trăiți româncuțelor, oriunde ați fi și vă chinuiți să ne minunățiți rostuindu-ne, suportându-ne... Îmi afișez și eu astăzi, alături de mulți bărbați, respectul și sentimentele pentru femeie, ca simbol, ca făptură la care aspir de o viață fără să o fi
... MI RE LA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360266_a_361595]
-
mă va lăsa să mă înec în această viață? Și nici eu să nu-l las? S-a îndreptat către geamul pe care, cu ceva timp în urmă, Mădălina îl deschisese. Nu mai zicea nimic. Se așternuse o liniște apăsătoare. Româncuța gândi că patronul plânge în amintirea prietenului său. Asta o făcu și pe ea să se cutremure. A izbucnit într-un plâns în hohote. De ce? O durea durerea acestui bărbat din fața ei. Dar o durere care-i sfâșia inima. Se
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
copilărie - La taifas cu Nistor Petru, Întru descoperirea și pomenirea numelui celor unsprezece mineri pieriți la datorie - interviu cu Nicu Chișe, Spovedania ultimului supraviețuitor - Dumitru Ion, Despre experiența la superlativ a unei femei obișnuite Alexandrina Stroiu, În Passo Doble cu româncuța Loredana Sachelariu, Despre frumusețea inteligenței cu Elisabeta Cristina Gălușcă, Cuvânt de încheiere. Ben Todică a transcris logosul din interviurile sale filmate sau radiodifuzate la 3ZZZ, Melbourne, și le-a publicat la editura „Singur” în cartea În două lumi , lansată la
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
se maturizase, iar de Mariana, soția lui, ce să mai vorbesc, aproape că nici nu o mai recunoșteam. O doamnă frumoasă, elegantă, o adevărată flamandă în tot ce o definea. Belgia își pusese vădit amprenta asupra ei. Nu mai era româncuța modestă din Mangalia, ci o “europeancă” care degaja prin gesturile sale femeia elevată din occident. Cum bagaj nu aveam decât borseta cu acte și tableta, ne-am luat la revedere de la familia Bonte și primind noi indicații privind direcția de
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
Dunărea și Carpații Ei de fată mare ! Carpații ei de curbură, mai ales!!!! Deși-i căsătorită și are și copii ! Să-i trăiască ! Cine-a pus-o să fie așa de ...fatală! Plină de prăpăstii și înălțimi amețitoare !? Puicuță de româncuță (diminutivăm ? diminutivăm!) unsă cu toate alifiile posibile și imposibile ale Occidentului de pretudindeni! Iat-o ! Cum, e-aici? N-o vezi !? Este în fața ta: se lăfăiește pe pagina goală! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (144) Referință Bibliografică: TANDRĂ CA UN
TANDRĂ CA UN SPIC DE GRÂU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353783_a_355112]
-
său căzut pe front, Nechifor, iar mama ne era Vitoria Scăpatu de peste deal... Se oprise iar o clipă, răsuflând ușurată ca după un urcuș anevoie printre amintiri defel uitate, încă fierbinți... Din ziua aceea, ne-am intrat, nevoite, în pielea româncuțelor mamei Vitoria, pe care n-aveam s-o cunoaștem niciodată, pentru că așa hotărâse unchiul Pavăl, luând exclusiv asupra lui soarta noastră. Și, cum gospodăria lui era în mărginimea satului, am trecut, practic, neobservate până s-au domolit cumva stihiile Progromului
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
vs. Communism”. Așa că mi-a sărit pixul în mână. Comerțul cu casete video din ultimul deceniu ceaușist a fost o afacere de contrabandă controlată de Securitate, așa cum erau blugii, țigările și băuturile occidentale, cafeaua veritabilă, prostituția națională și internațională cu „româncuțe”. Securitatea dijmuia rețelele de bișnițari, banii negri mergând în conturi „speciale”, pentru operațiuni la fel de „speciale”. 90% dintre filmele rulate erau trash movies, junk, garbage, action, thriller, SF de serie B și C, precum și porno cinstite. Violență, sex, bani, droguri - asta
Irina Margareta Nistor și Monica Lovinescu, că restu`... () [Corola-blog/BlogPost/338999_a_340328]
-
figură marcantă a comunității române. Povestindu-mi despre începutul său de viață în Canada mi-a spus: Am venit din Franța în 1950, între primii imigranți români. Eram tânăr și frecventam comunitățile române. Între fetele de aici am găsit o româncuță ce-mi plăcea. Dar eu vorbeam numai limba română, iar ea vorbea numai limba engleză. Eu o credeam deșteaptă pentru că știa engleza, iar ea mă considera deștept pentru că știam limba română. Și pe acest considerent ne-am căsătorit. În general
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
Prima Doamnă? Acum vom răspunde nepoliticoși într-un glas, voi și cu mine ? De ce nu ar fi? Picioare frumoase are... și chiar dacă nu ar avea alte calități, perfecțiunea picioarelor... i-ar fi suficientă. Lucrul acesta poate fi confirmat de orice româncuță cu asemenea picioare. Este adevărat că nu sunt destule posesoare cu membre inferioare care să facă din bărbați niște personaje ale zilelor noastre, mulțumite cât de cât. Am înțeles că la ultimul summit dedicat luptei împotriva poluării - aceste întâlniri sunt
MIGDALE DULCI AMARE (2) – SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341669_a_342998]
-
nu se lasă dezrădăcinați așa ușor. Preferă statornicia iernii românești, chiar dacă viața ne confruntă cu situația absurdă a emigrării personalului calificat, care s-ar putea îngriji de ei la fața locului. Cu alte cuvinte, dacă vrei ca să le dai o româncuță de ajutor, trebuie să-ți muți părinții în Germania sau în Spania. Pe ei nu-i pot „dezrădăcina”, dar am încercat să plantez ghiocei și lăcrămioare în Spania. Nu s-au prins. Nici mărarul nu crește, chiar dacă i-am adus
TRIUMFUL PRIMĂVERII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344380_a_345709]
-
figură marcantă a comunității române. Povestindu-mi despre începutul său de viață în Canada mi-a spus: Am venit din Franța în 1950, între primii imigranți români. Eram tânăr și frecventam comunitățile române. Între fetele de aici am găsit o româncuță ce-mi plăcea. Dar eu vorbeam numai limba română, iar ea vorbea numai limba engleză. Eu o credeam deșteaptă pentru că știa engleza, iar ea mă considera deștept pentru că știam limba română. Și pe acest considerent ne-am căsătorit. În general
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
figură marcantă a comunității române. Povestindu-mi de începutul său de viață în Canada mi-a spus: „Am venit din Franța în 1950, între primii imigranți români. Eram tânăr și frecventam comunitățile române. Între fetele de aici am găsit o româncuță ce-mi plăcea. Dar eu vorbeam numai limba română, iar ea vorbea numai limba engleză. Eu o credeam deșteaptă pentru că știa engleza, iar ea mă considera deștept pentru că știam limba română. Și pe acest considerent ne-am căsătorit”. În general
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
nu se lasă dezrădăcinați așa ușor. Preferă statornicia iernii românești, chiar dacă viața ne confruntă cu situația absurdă a emigrării personalului calificat, care s-ar putea îngriji de ei la fața locului. Cu alte cuvinte, dacă vrei ca să le dai o româncuță de ajutor, trebuie să-ți muți părinții în Germania sau în Spania. Pe ei nu-i pot „dezrădăcina”, dar am încercat să plantez ghiocei și lăcrămioare în Spania. Nu s-au prins. Nici mărarul nu crește, chiar dacă i-am adus
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
că cele trei feluri de mâncare s-au amestecat datorită transportului. Desigur, orezul curry colorat cu șofran a predominat, dând întregei mâncări un gust enigmatic și exotic. Cum filmasem și eu, am deschis telefonul mobil și uitându-mă la dansatoarea româncuța ondulânu-se în ritmuri hinduse, am murmurat Hâre Krisna, Hâre Hâre !!! Referință Bibliografica: DANSURI INDIENE LA....... BUȘTENI / Radu Olinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Radu Olinescu : Toate Drepturile Rezervate
DANSURI INDIENE LA....... BUȘTENI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375955_a_377284]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” - ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului UN ARTICOL DESPRE O ROMÂNCUȚĂ DIN BASARABIA, ALEXANDRNA VLAS, O SPERANȚĂ A LIRISMULUI ÎN LIMBA NOASTRĂ EMINEASCĂ (!) ȘI O SPERANȚĂ A REÎNTREGIRII ROMÂNIEI MARI ȘI SFINTE...! http://www.ziarulnatiunea.ro/2015/07/12/sa-readucem-romania-mare-la-fostele-hotare-alexandrina-vlas-din-basarabia/ „Să readucem România Mare la fostele hotare” - Alexandrina Vlas din Basarabia
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
este „păpușa în costum național”. De vânzare în târguri și magazine de suveniruri, ilustrând copertele cărților și ale revistelor, păpușile evocă imaginea locuitorilor și, odată cu ea, cultura respectivă, esențializată în câteva elemente de fizionomie și detalii vestimentare distinctive. Românașul și româncuța, păpușile rusești, păpușile în costum german, micile japoneze sunt câteva exemple. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.romanianorthodoxchurch.com/images/dolls.jpg&imgrefurl=http://www.romanianorthodoxchurch.com/index.cfm%3FpkLink ID%3D20&h=374&w=400&sz=29
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
strigăturile reproduse de Simeon Florea Marian (care pot ascunde Însă și o influență venită din direcția culturii naționaliste a orașului) mărturisesc o rezervă identică față de ideea Înrudirii cu străinul, ipostaziată prin mijloacele expresive ale oralității populare: Dac-ai fi o româncuță, Te-aș lua eu de mânuță Și, de-ar vrea maica, sau ba, Noi, dragă, ne-am cununa. Sau: Mândră-i nana, ochișa, Numai nu-i de legea mea! Dacă această interdicție matrimonială pe considerente etnico-religioase funcționa În mod ireproșabil
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trimit împreună cu analizele și certificatul. Așa că, dragul meu, nu te supăra, că te supăr eu de data asta, tu le trimiți așa, nu e o greșeală, fii, din contră fericit că Mia ta îți trimite plămâni sănătoși ca la o româncuță, așa cum îmi spuneai tu că îți plac. Îți trimit și trei poze, caraghioase, una pentru tine. Nu le arăta la nimeni, dacă aș fi fost reușită trimiteam și la Priponești, dar sunt tare diferită, parcă aș fi nemâncată. Realitatea e
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]