201 matches
-
beneficiar al întâmplării de a-l fi întâlnit cu mulți ai în urmă pe dr. Vasile Șoimaru, un Badea Cârțan al timpului nostru (acesta însă cu școală multă, spre deosebire de eroul sibian, dar cu același zel de bun român, călător prin românimea de oriunde se află ea și răspânditor de cărți zămislite în Basarabia), aveam în biblioteca mea albumul “Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene”*, operă a maestrului Pavel Bălan, pe care l-am răsfoit și sorbit cu privirea și inima, ca
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
cognitivă, nu teritorială) care poate fi atinsă de conținuturile elevate ale revistei de biblioteconomie și științe ale informării, publicație editată de Biblioteca Municipală a celei de-a doua metropole a românității - Chișinăul. De atunci, din 2005, prin intermediul notoriului peregrin prin românimea “din jurul României”, universitarul și scriitorul - recent recunoscut în breaslă - Vasile Șoimaru, de câteva ori chiar prin aportul direct al generosului redactor-șef, în medie două numere dintre cele patru anuale ale BiblioPolis-ului ajung în patrimoniul personal sau/și în
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Bibliopolis_si_un_reflex_conditiona_gheorghe_parlea_1331661581.html [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-și spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_romania_la_mul_rodica_elena_lupu_1385877647.html [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
simțind cu toții intelectuala răspundere de a ne opune acestei agresiuni. Fiindcă, printre confrații cu care am petrecut se aflau chiar și cei care, în zilele de 29-31 august 1989 deveneau eroii desțelenirii soartei limbii noastre pentru o bună parte din românime; cei care, au organizat marile proteste și manifestări împotriva deculturalizării prin presiuni imperiale și au reinstaurat „limba vechilor cazanii”. Pentru ca acum la aproape un sfert de veac, datorită fățărniciilor politice, încă să se mai confrunte cu cei care dușmănesc asta
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE by http://uzp.org.ro/agresiunea-asupra-culturii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
a fi Om, trebuie să suferi. "E foarte greu să accepți să fii judecat de cineva care a suferit mai puțin ca tine". (Emil Cioran , Neajunsul de a te fi născut) Iar în acest context, Grigore Vieru, marele poet al românimii scria: "Nu poți atinge cu ochii un ideal, daca nu esti luminat de aură suferinței." Acest început vierean, cu actualizarea lui Emil Cioran, al creației, mă îndeamnă și în continuare să sufăr, să muncesc și să creez, prin cuget suprem
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1451389875.html [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
sfârșit, acoperișul sublim al unei construcții durabile peste veacuri, care va fi dat de împlinirea năzuinței de unire a tuturor românilor într-un singur stat național, unitar, independent și suveran. Un scurt istoric al „caznei” și „mântuirii prin sacrificiu” al românimii se cere, fără amănunte procesuale care să plictisească și să pună la încercare ascuțimea minții noastre.. Reperele desăvârșirii „unității de neam și țară” se cuprind într-un timp aproape imemorial și sunt înșirate pe o cale lungă a adversităților și
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
celest, cu flori de tei. Pierdute-n multe lacrimi, icoanele din datini se plâng către un sfeșnic Și secole, de se vor pierde, tu, steaua noastră de pe cer, acolo vei fi veșnic... Pe-acest pământ, globule se adună, fără putere, românimea se unește, Nu e o altă țară mai străină, decât a mea, când dușmanii ne spun povești. Răsai, iernatic vis, pe cerul suferinței, când dorul nostru se mărește- Ne este atât de dor de Eminescu, ce alte doruri să ne
NE ESTE DOR DE EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1420813199.html [Corola-blog/BlogPost/350105_a_351434]
-
la București, la Focșani, la Cernăuți, în Herța etc) într-o înaltă trăire comună, în spiritul recunoașterii și prețuirii faptelor vrednice, săvârșite în interesul Națiunii Române. Timp de cinci ani, universitarul de la Chișinău, în zeci de etape, a străbătut prin românimea din jurul României echivalentul a de două ori și jumătate “brâul” Pământului - Ecuatorul. De ce acest travaliu fizic și intelectual, demn de Cartea recordurilor? Aspiră cumva eroul acestei performanțe extreme la ispititorul premiu Guines book? Nicidecum.Toată această grandioasă întreprindere are o
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
de subtext, e încărcată de “necuvinte”. Multe șoapte pot căpăta glas în acest album monografic, întru revelația celui cu sufletul deschis, aflat în rezonanță cu felul în care Vasile Șoimaru trăiește veghea - veghea asupra Neamului. În drumul său lung prin românime, autorul albumului “Românii din jurul României” descoperă Bisericile (rupestre, din lemn sau din piatră) în care s-au rugat și se roagă ca și noi (cei din matcă), în ritul Sfinților Părinți, străbunii și urmașii vlahilor de dincolo de vatra Neamului. Prin
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
ale românilor risipiți în jurul României, mai presus de peisajul mirific, sunt parcă rupte din Carpații noștri, din colinele Subcarpaților, sugerându-ne că semenilor noștri de aiurea le seamănă și glia, că Dumnezeu nu a lucrat cu “osebire” atunci când a rânduit românimii baștina înspre cele patru zări ale Europei. Și că Edenul - paradisul primordial - nu trebuie căutat în vechea Persie, ci acolo unde românul poate rosti cuvântul Acasă. Apoi, chipurile oamenilor din album, ale celor de departe, cât ne seamănă și ele
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
în esență a ramurilor neamului, oriunde ar sălășlui acestea. Punțile și podurile sunt năframele care leagă, perechi-perechi, destine deja unite spiritual, precum se-ntâmplă în tradiția românească a relațiilor care dau naștere Familiei, întru perpetuarea neamului. În drumul său prin românime, autorul descoperă cascadele Europei chiar pe meleaguri profund românești. Ni le arată și nouă, drept ceea ce reprezintă ele pentru ochiul lăuntric: pragul - pragurile neamului, cele care au fost trecute de-a lungul istoriei, în zbucium, în valtoarea oferită nouă drept
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
Va urma.) Notă : Albumul monografic al profesorului Vasile Șoimaru a apărut cu cinci ani in urma, dar tema și spiritul acestei lucrări editoriale este de actualitate. Autorul lucrează acum la volumul al doilea. Acest Marco Polo de azi, pe drumurile românimii (nu pe “drumul mătasii”; și nu-s deloc “de mătase” drumurile sale) abia s-a întors zilele acestea din Balcani și din marginile nord-vestice ale valahilor, pe cheltuiala sa), spre a ne releva că neamul nostru cel născut în afara Vetrei
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
pregătesc otrava chiar și-n fructul de pe ramuri Cheamă-n ajutor albine, cheamă lupii, cheamă ape Ardă-i focul de nemernici, de vii în pământ să crape! Când nu vrea nici popa prostu’ să scapi de globalizare Alege-ți din românime și guvern, și președinte Cum și cerul și pământul au aspect de închisoare Cheamă-n apărarea țării toți eroii din morminte Cum guverne și partide te-au împins la sărăcie Trage-n țeapă fără milă trădători de Românie Cum în
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1489938792.html [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
punea după titlul articolului virgulă. După acesta, un titlu de articol era un fel de scrisoare, tip Facebook, către iubită: „Dragă papushik,”. Ei bine, m-a câștigat la licitație, avea cel mai mic preț ! Vai, România de azi ! Și totuși, românimea în profundul ei îți dă și revelații. Ieșind jignit de la bancă, în piață, vânzătoarea m-a ajutat să bag marfa în geantă și mi-a zis, neprefăcut, „Sărumâna!” iar în cazul broșurii, s-a lăsat în final cu scor egal
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1446308346.html [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
Moldovei și al Sucevei, care în înțelegere cu Domnii de atunci și c-un sinod general al bisericei noastre au întemeiat acea admirabilă unitate care-a făcut ca limba noastră să fie aceeași în palat, în colibă și-n toată românimea, și-ar face cruce creștinul auzind o păsărească pe care poporul, vorbitorul de căpetenie și păstrul limbei, n-o mai înțelege". Legătura dintre Biserica Ortodoxă și neamul românesc Mihai Eminescu o considera a fi fundamentală pentru dăinuirea în istorie a
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-și spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
mă înconjurau cu dragoste frățească, între care și Nicolae Dabija, erau tineri în general sub vârsta de 40 de ani. M-am întrebat atunci intrigat, unde erau „bătrânii”? Unde dispăruse o întreagă generație? Unde erau cei care trebuiau să conducă românimea basarabeană în ultimii 20 de ani? Dabija ne răspunde prin această carte; aceștia murise în Siberia pentru că își cunoscuse „Tema pentru acasă.” Ei știau ce sunt. Nu se îndoise nici o clipă că ar fost altceva decât români. Nicolae DIMA Tucson
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1436197725.html [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > EMINESCU SE-NTREGEȘTE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1073 din 08 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ceasul ce-a sosit salutu-l! Plânsu-i-a cu dor vechimea Neamul nostru frânt de Prutul Ce separă românimea. Limba cea mai dulce-amară Slovei lumii i-a dat zorii, Prima, multimilenară Din adâncuri de istorii. Limba ce de dor și ducă Doinele o plâng și-o cântă, Graiul unic ce usucă Inima în două frântă... Limba fără frâu și
EMINESCU SE-NTREGEŞTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_se_ntregeste_romeo_tarhon_1386526865.html [Corola-blog/BlogPost/353317_a_354646]
-
și redutabil adversar al contraculturii, al produselor intelectuale gust îndoielnic, dar și apărător consacrat al tradițiilor, al datinilor strămoșești și a istoriei reale, nu fabricate, a românilor. O dată cu trecerea sa în neființă în zilele Crăciunului din anul 2004, la New York, românimea pierdea o mare valoare. Ion Măldărescu
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 by http://confluente.ro/Serban_c_andronescu_redutabil_intelectual_si_patriot_roman.html [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
de oamenii lui Voronin, sau serbările pe care tinerii basarabeni le organizau la București, Iași și în alte centre universitare; tocmai susținându-le pe acestea în ciuda opresiunilor bolșevice de la Chișinău și raliindu-ne lor pentru a crea ecou în toată românimea. Primari patrioți și Consilii locale au organizat propriile lor manifestări în orașe și comune, în școli sătești cu învățători care n-au uitat trăirea simțirii românești a înaintașilor întrunind ca pe vremuri clasele și cinstind sărbătoarea în careul școlii, în
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_ziua_nationala_a_limbii_corneliu_leu_1346238072.html [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
Daroși Un slujitor al scrisului năsăudean Ioan Mititean este un valoros publicist și scriitor al Țării Năsăudului, pe care îl întâlnim foarte des în paginile cotidianului nostru ,,Răsunetul''.În scrierile sale se simte pulsul vieții culturale din acest ,,Blaj al românimii nordice''.Tot ceea ce este semnificativ și autentic se află,, în vârful peniței'' sale, dând valoare și sens oricărui eveniment care se desfășoară pe aceste meleaguri. Spirit realist și întreprinzător, cu o largă deschidere spre înțelepciune și frumos, scrie mereu, cu
UN SLUJITOR AL SCRISULUI NĂSĂUDEAN, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_slujitor_al_scrisului_nas_al_florin_tene_1384935176.html [Corola-blog/BlogPost/342120_a_343449]
-
cu ceva totuși, în cele aproape cinci luni petrecute în județul Ciuc. În timpul liber am cules folclor din satele românești, publicându-l sub titlul „De la frații noștri din secuime”. Era, pe vreme aceea, prima încercare de acest fel din zona românimii,din acea parte de țară românească. Dacă nu venea „furtuna” cea mare a celui de-al doilea război mondial și nici concentrarea, apoi mobilizarea și frontul, probabil că aș fi continuat activitatea didactică tot acolo. Întâmplător, primarul comunei Lunca de
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Dascal_printre_unguri_.html [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
pe care o trădează cu orice bănuț primit de la București!), până ce se vor deștepta și va pune fapta și nu vorba la protejarea graiului etnicilor români. Desigur, gândul ne coboară în timp, la cei care chiar s-au sacrificat pentru românime, la Furnică și Sandu-Timoc, ca să folosesc doar două repere sentimentale, care au trecut pe sub furcile caudine ale unor decizii statale aberante fără să le pese de ce li se poate întâmpla dacă urmează blestemul românismului. Acum putem număra pe degete pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/timoc-romantism-si-romanism/ [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
al cărui redactor-șef este scriitorul-academician Nicolae Dabija. Publicația apare, de ani buni, și online. În formatul pe hârtie mi-o aduce de câteva ori pe an dr. Vasile Șoimaru (care și-a însușit rolul lui Badea Cârțan: călătorește prin românimea de peste tot ducând cu el portbagajul automobilului său plin de cărți și reviste românești de la Chișinău, inclusiv pe cele zămislite de dumnealui). Printr-o conjunctură care mă onorează, sunt colaborator sporadic al celebrei publicații basarabene și laureatul ei, pentru publicistică
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1412229558.html [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
și Uniri - Niște acei de care trage lumea toată - Niște mereu cu zâmbetul tăiat De vreun infarct, sau stea paralizată De vreun toiag, prea greu de lepădat - Niște servanți de rând, în loc de oaste - Niște afaceriști de rangul trei - În timp ce floarea românimii noastre A progresat - si n-ai de und’ s-o iei - Sunt candele - atâtea - în română - Afară, înăuntru, ce puțini Sunt cei ce pot măcar un “ziua bună!” Să puna-n focul lor de amintiri - Ce straniu ard, cumva impersonale
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1426130055.html [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]