288 matches
-
spre capătul vagonului, când să mă duc la... - Bine, bine, dar cum era? - Mde! Un fel de cioară vopsită cu tupeu... - Înalt? - Cam da, dar nu cine știe ce prea, prea... - Adică? - Ce să îți mai spun? Unul cu o moacă de rudar. - Ți-a zis că ar fi un fel de profesor universitar?! - El?! A, nu! Și nici nu cred că ar fi avut cum! Era la școala de la noi din sat, unul atât de chipeș că își frângeau și babele gâtul
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
afumată, cu murături țărănești. Înhămă caii la căruță, încărcă bulumacii și urcă în deal, unde tatăl său îl aștepta, cu gropile făcute pentru a planta bulumacii, din doi în doi metri, în vederea confecționării gardului din ulucă de fag, cioplită de rudari, cu barda. Ajuns în deal, îi spuse tatălui vestea și acesta, fără să comenteze, îi spuse, senin la față: - Mergem, tată, împețiți, dacă așa ți-e voia! Și așa s-a întâmplat. Duminică, întreaga familie, îmbrăcată de sărbătoare, își îndreaptă
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
neavând nici vreo limba specială, nici vreo tradiție. Ei nu au știut niciodată că romii se numesc rom în limba lor. Ei sunt romanizați complet, noi romii autentici aplicându-le numele de kashtale (kasht= lemn în hindi și români/ dulgheri, rudari, băieși). Aceștia din urmă sunt un mixaj etnic al diverselor etnii provenind din diferite părți ale lumii, așa cum am arătat în articolul meu "African sau Țigan" http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1465315849.html ). Acești țigani care nu aparțin țiganilor romi, ÎI URĂSC
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473515203.html [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
prin satul Săliște. În zona Brezoiului circulă foarte multe legende, unele dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu Lotru se deschide parcă
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Era într-o duminică de Sfântul Ilie, când cine din Râvnita putea umbla mersese la târg, la Horezu. Culiță plecase cu pâine și colivă trimise de la biserică în satul cu bordeie, aflat sub munte, unde mai trăiau câteva zeci de rudari, bătrâni ajunși la nevoință, uitați de fiii plecați la muncă în alte locuri. Mamă-sa, la post, îl aștepta. Trebuia să vină curând și capul familiei, dus la târg după niște porumb... La întoarcere, Culiță avea chipul străluminat ca cineva
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
Trebuia să vină curând și capul familiei, dus la târg după niște porumb... La întoarcere, Culiță avea chipul străluminat ca cineva ce tocmai a deslușit o taină singur, ajutat doar de adâncul minții sale. Și începu: Când merg în satul rudarilor sus pe munte, trec și la dus, și la-ntors pe lângă un copac ciudat. E încins c-un brâu gros de zale, ferecat cu ditamai lacătul! Trec azi, trec mâine și-mi zâmbesc de astă descoperire! Dar acu’, l-am aflat
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
ea, ci mai repede curioasă să descopere noi senzații pe care le poate simți o fătucă de paisprezece ani. Cu un an înainte de a se prăpădi tatăl fetelor, în casa bunicilor din partea mamei a fost găzduită o familie de țigani rudari, care se ocupau cu tot felul de lucrări de reparat sau confecționat din metal. În acele vremuri la țară se foloseau linguri metalice cositorite. Cum acestea mai și rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
ocupau cu tot felul de lucrări de reparat sau confecționat din metal. În acele vremuri la țară se foloseau linguri metalice cositorite. Cum acestea mai și rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să le repare rudarii prin cositorire, iar plata se făcea de obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să le repare rudarii prin cositorire, iar plata se făcea de obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care arunca din când în când câte o mână de sare, să
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care arunca din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii sai verzi și cositele negre
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care arunca din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii sai verzi și cositele negre ca pana corului. Copii îi spuneau de fapt “Bibicu' ” lui Cosmin. Nimeni nu știa
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii sai verzi și cositele negre ca pana corului. Copii îi spuneau de fapt “Bibicu' ” lui Cosmin. Nimeni nu știa de unde i-a apărut acest apelativ pe care micul rudar îl acceptase cu plăcere. Lui Cosmin îi plăcea tare mult de mărunțica Ana și cum la țigani căsătoriile se aranjează de la fragedă copilărie, spera ca tatăl lui să aranjeze să o ia de nevastă peste 2-3 ani pe Ana, poate
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
un pieptăn mare din os din corn de bou, de parcă îl mângâia, așa de ușoare îi erau mișcările, apoi îi împletea codițe și îi lega fundiță din cârpe roșii la vârfuri ca la țigănci. Același piepten era folosit și de rudari, care erau plini de păduchi. Bibicu i-a tot împletit cosițele Anei, până a umplut-o și pe ea, încât ajunsă la școală la un control al învățătoarei, care i-a observat mișcările de scărpinare și, cunoscând unde își petrece
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Petre Roman a spus că ar fi bine să scriem cu doi de rr autonimul rom. EU propun să fie 3 de R. Un r de la rudar, altul de la român că așa se cred kashtaleii ne-ONGiști, iar ultimul R, de la numele lui Conect-R, că și ăsta e tot țigan. A zis-o el. Țiganii kashtale nu au identitate, au furat-o de la romi Kashtaleii sunt DOAR acei
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
de la român că așa se cred kashtaleii ne-ONGiști, iar ultimul R, de la numele lui Conect-R, că și ăsta e tot țigan. A zis-o el. Țiganii kashtale nu au identitate, au furat-o de la romi Kashtaleii sunt DOAR acei țigani rudari care nu au știut limba romani niciodată. De ce? Pentru că strămoșii lor nu au fost romi. Restul țiganilor care nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
A zis-o el. Țiganii kashtale nu au identitate, au furat-o de la romi Kashtaleii sunt DOAR acei țigani rudari care nu au știut limba romani niciodată. De ce? Pentru că strămoșii lor nu au fost romi. Restul țiganilor care nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
DOAR acei țigani rudari care nu au știut limba romani niciodată. De ce? Pentru că strămoșii lor nu au fost romi. Restul țiganilor care nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau mineri aurari. Evident că există și țigani ai căror strămoși au vorbit limba romani. Dar în lipsa
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau mineri aurari. Evident că există și țigani ai căror strămoși au vorbit limba romani. Dar în lipsa supremei dovezi (limba romani), nici aceștia nu mai sunt romi pt. că strămoșii lor au optat pentru o românizare completă. ÎN ȚĂRILE ROMÂNE
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
țigani? Conștiința de grup propriu sau de grup străin se păstrează oral. S-a moștenit de la bătrâni cunoașterea că o anumită colonie, sau zonă a unui oraș este ȚIGĂNIE. Avem în Caraș-Severin comuna RUDĂRIA sau Bănia. Oamenii aceștia sunt țigani rudari, sau kashtale în limba romilor, deși ei zic că nu sunt, se vede claar că sunt țigani. Noțiunea de țigan o implică pe aceea de străin, și atunci țiganii rudari zic EU NU SUNT ȚIGAN PENTRU CĂ NU ȘTIU ȚIGĂNEȘTE, DECI
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
în Caraș-Severin comuna RUDĂRIA sau Bănia. Oamenii aceștia sunt țigani rudari, sau kashtale în limba romilor, deși ei zic că nu sunt, se vede claar că sunt țigani. Noțiunea de țigan o implică pe aceea de străin, și atunci țiganii rudari zic EU NU SUNT ȚIGAN PENTRU CĂ NU ȘTIU ȚIGĂNEȘTE, DECI SUNT ...ROMÂN, ORIGINEZ ÎN DECEBAL. Păi cum să știi ce ești dacă strămoșii tăi au optat acum sute de ani să uite limbile țărilor din care au emigrat? Kashtaloule, tu
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
trăi. Romanul se structurează pe două planuri: un plan al vieții la țară și un altul al experienței unui pelerinaj în Țara Sfântă. Dacă în primul predomină narativul, în cel secund proeminență are descriptivul. Imaginarului decriptabil, fixat temeinic în localitatea Rudari, îi corespunde în al doilea plan un periplu palpabil și repetabil la locurile sfinte. Cele două planuri stau în antiteză și ca registru stilistic: pe de o parte, o narațiune atentă la nuanțele psihologice ale interacțiunii sociale, pe de alta
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și de a fi autoconsistent (consecvent cu opiniile și acțiunile performante). Mecanismul principal de funcționare a epicului îl constituie ruptura urmată de împăcare. Centrul lumii romanești se află în comuna Rudari, situată la 10 km de orașul Coveia. Vasile Geambașu și Ioana Magură, locuitori ai satului, studenți în Coveia, sunt prieteni și au plănuit să se căsătorească în toamnă. Acum, în a doua zi de după Rusalii, ei se întâlnesc. Intenția lui
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
află preotul Daniel Arvatu. Cei doi se îndrăgostesc și la înapoierea în Coveia decid să se căsătorească. Ioana ajunge, astfel, un om împăcat cu sine prin credință. Pe de altă parte, atenția epică se concentrează pe întâmplări de rezonanță în Rudari. Situații cu conținut revelator pentru mentalitatea, principiile, valorile și acțiunile oamenilor satului actual sunt așezate la baza unei psihologii duale. Se conturează mai întâi psihologii individuale, caracteristice personajelor. Totodată, se desprinde o psihologie a satului, modală de ideea de „gura
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
duc la rupturi, întrebările și acțiunile aduc împăcarea. Personajele lui Constantin Pădureanu sunt ființe interogative și ființe iertătoare. Fundamentele lor culturale sunt tradiționale, spiritualitatea lor este totalmente țărănească. Tinerii trăiesc tradiția alături de părinții lor. Istoria contemporană intră cu greu în Rudari. Acest lucru face ca localitatea să-și păstreze specificul. Identitatea satului provine în mare din ceea ce se ridică la nivel de întreg din expresia existențială a părților. Familia care se constituie într-o lentilă de comprehensiune, este familia Scarlat. Lisandru
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
Toate Articolele Autorului În satul de la poalele Parângului, de când se știau, oamenii făceau rost la nevoie de coșuri împletite, albii, copăi de frământat aluaturi, funduri de mămăligă, lopeți de vânturat boabele ori vreun târn de măturat frunzele din bătătură, de la rudarii de sub munte. Aceștia, statorniciți pe meleagurile subcarpatice de sute și sute de ani, erau urmașii „pârâți” ai slavilor trecuți cu valul migrațiilor peste bătrânul Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul” măruntaielor muntelui după minereul de aramă ori fier. Timpul trecuse neiertător
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419099287.html [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]