59 matches
-
Petrică Mihăiuc, Adi Stoica, Mircea Gheorghiu (decedat la cutremur), Gabi Cailide... Ciobi Gal și câteodată chiar și tânărul Dan Grecu. Poloiștii, majoritatea purtau porecle: Ștefan Marica - alias Marțoi, Radu Lazăr-Lăzărică, Dinu Popescu-Dinte, Viorel Rus-Grasu, Dan Frâncu, Nic Firoiu, Vali Țăranu... Rugbistul poet Tudor George zis Ahoe. Boxerii erau cam duri... dar nu cu ceilalți sportivi: Frații Cuțov, Simion și Calistrat, Horst Stumpf, Cătă Niculescu și Teodor Pîcă... Din când în când mai apărea și câte un fotbalist precum: Marius Ciugarin de la
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
Primii pași Sportul cu balonul oval are un reprezentat de seamă în Bălăbănești. Născut în anul 1996, rugbistul Balaban Ionuț este cel mai elocvent exemplu de urmat în ceea ce privește educația prin sport. Părinții, Mariana Balaban (fostă jucătoare de handbal și practicantă a artelor marțiale) și Ion Balaban (și el fost practicant al artelor marțiale), cu domiciliul permanent în satul
Rugbystul Ionuţ Balaban – Sportivul Anului 2012 al comunei Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/12/rugbystul-ionut-balaban-%e2%80%93-sportivul-anului-2012-al-comunei-balabanesti/ [Corola-blog/BlogPost/339992_a_341321]
-
satul a ieșit în șosea și nu i-au lăsat să treacă dacă nu le dădeau 20 de oi. Era pe vremea lui Ceaușescu și mașini nu prea treceau. Tot negociind cu țiganii, s-a nimerit să treacă autobuzul cu rugbiștii de la Știința Petroșani. Enervați că oile blocau drumul, rugbiștii au coborît să vadă ce se petrece. Pe câți țigani i-au prins, i-au bătut de le-a sunat apa-n cap. Restul au fugit ca potârnichiile. La Hațeg am
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” by https://republica.ro/da-a-fost-cat-pe-ce-sa-ajung-ginere-la-bulibasa-z-adu-fata-aici-s-o-vad-sa-vorbesc-cu-ea-ca-nu-ma-nsor [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
lăsat să treacă dacă nu le dădeau 20 de oi. Era pe vremea lui Ceaușescu și mașini nu prea treceau. Tot negociind cu țiganii, s-a nimerit să treacă autobuzul cu rugbiștii de la Știința Petroșani. Enervați că oile blocau drumul, rugbiștii au coborît să vadă ce se petrece. Pe câți țigani i-au prins, i-au bătut de le-a sunat apa-n cap. Restul au fugit ca potârnichiile. La Hațeg am ajuns după 3 zile. În decembrie, când ciobani de
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” by https://republica.ro/da-a-fost-cat-pe-ce-sa-ajung-ginere-la-bulibasa-z-adu-fata-aici-s-o-vad-sa-vorbesc-cu-ea-ca-nu-ma-nsor [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
# Rugbystul Ionuț Balaban - Sportivul Anului 2012 al comunei Bălăbănești Primii pași Sportul cu balonul oval are un reprezentat de seamă în Bălăbănești. Născut în anul 1996, rugbistul Balaban Ionuț este cel mai elocvent exemplu de urmat în ceea ce privește educația prin sport. Părinții, Mariana Balaban (fostă jucătoare de handbal și practicantă a artelor marțiale) și Ion Balaban (și el fost practicant al artelor marțiale), cu domiciliul permanent în satul
Premianți și olimpici by http://balabanesti.net/destine/premianti_si_olimpici/ [Corola-blog/BlogPost/340043_a_341372]
-
(n. 1897 - d. 1975) este un rugbist român (aripa de trei'sferturi), a participat cu echipa de rugbi la Jocurile Olimpice de vară din 1924 desfășurate la Paris - olimpiadă la care echipa României a obținut medalia de bronz, prima medalie cucerită de România la o olimpiadă. Născut fiu
Gheorghe Benția () [Corola-website/Science/308080_a_309409]
-
ani), munții în Regat după ce dă foc steagului unguresc de la școală. Face liceul Ghe. Sava și ajunge colonel în armata română, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial a fost prefect de Rădăuți. Este tatăl lui Ghe. "Gica" Benția, rugbist de marcă a anilor '50-'60.
Gheorghe Benția () [Corola-website/Science/308080_a_309409]
-
Sporting apare pentru prima oară purtând faimoasele tricouri cu dungi orizontale alb-verzi, ideea venind de la echipa de rugby. Această schimbare a avut loc în timpul unui turneu în Brazilia, prima pentru o echipă portugheză și s-a datorat faptului că tricourile rugbiștilor se aflau într-o condiție mai bună decât cele ale fotbaliștilor (șorturi jumătate albe, jumătate verzi și jambiere negre). Urmările acestor fapte se văd și azi, în timp tricourile au căpătat faimă mondială datorită originalității. Modelul cu dungi orizontale a
Sporting Clube de Portugal () [Corola-website/Science/316710_a_318039]
-
căpătat faimă mondială datorită originalității. Modelul cu dungi orizontale a fost creat de Salazar Carreira și a fost inspirat de clubul francez Racing de Paris ale cărui culori erau alb și roșu. După întoarcerea din Brazilia fotbaliștii au înapoiat tricourile rugbiștilor dar în octombrie 1928, echipa de fotbal a jucat un meci împotriva lui Benfica, în repriza secundă și-au făcut apariția îmbrăcați cu tricourile rugbiștilor. Sporting a câștigat meciul și astfel s-a născut... noul echipament. Seria de victorii în
Sporting Clube de Portugal () [Corola-website/Science/316710_a_318039]
-
ale cărui culori erau alb și roșu. După întoarcerea din Brazilia fotbaliștii au înapoiat tricourile rugbiștilor dar în octombrie 1928, echipa de fotbal a jucat un meci împotriva lui Benfica, în repriza secundă și-au făcut apariția îmbrăcați cu tricourile rugbiștilor. Sporting a câștigat meciul și astfel s-a născut... noul echipament. Seria de victorii în Campeonato de Portugal a continuat și în anii ‘30 cu titlurile din edițiile 1933/34, 1935/36 și 1937/38. Pe parcursul acestui deceniu Sporting a
Sporting Clube de Portugal () [Corola-website/Science/316710_a_318039]
-
(n. 1982) este un politician, jurist și fost rugbist din Republica Moldova, care din decembrie 2014 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales pe lista Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Face parte din „Comisia juridică, numiri și imunități” a parlamentului și este secretar general al fracțiunii PSRM în parlament. Înainte de a
Vasile Bolea () [Corola-website/Science/334542_a_335871]
-
este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales pe lista Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Face parte din „Comisia juridică, numiri și imunități” a parlamentului și este secretar general al fracțiunii PSRM în parlament. Înainte de a se implica în politică, a fost rugbist de performanță. De-a lungul carierei sale sportive a jucat pe postul de pilier dreapta, pilier stânga, dar și în linia a doua. A jucat și rugby-7, fiind titular în echipa Moldovei care a obținut cea mai mare performanță a
Vasile Bolea () [Corola-website/Science/334542_a_335871]
-
și în linia a doua. A jucat și rugby-7, fiind titular în echipa Moldovei care a obținut cea mai mare performanță a sa la nivel internațional - medalia de bronz la Campionatul European din 2007. Bolea și-a început cariera de rugbist la echipele chișinăuene, apoi a fost selecționat în echipa națională a Moldovei. Peste un timp, s-a transferat la echipa ucraineană Aviator Kiev, cu care în trei ani a obținut trei medalii în campionatul Ucrainei, una de bronz și două
Vasile Bolea () [Corola-website/Science/334542_a_335871]
-
(n. 28 octombrie 1931, Ciucur, județul interbelic Tighina, România - d. 7 septembrie 2008, București, România) a fost un actor român celebru. A semnat, de asemenea, regia a două filme. În anii 1950 a avut și o carieră de rugbist. A fost singurul actor român care s-a dedicat în totalitate filmului. s-a născut la Ciucur, în Tighina, pe atunci parte a României. A copilărit la Constanța, pe malul mării. La 12 ani a intrat băiat de prăvălie, după
Ilarion Ciobanu () [Corola-website/Science/309224_a_310553]
-
meserii: hamal, țăran cu sapa, tractorist, miner, săpător, tâmplar, șofer, marinar, pescar"" până în anul 1958, când intră la IATC, pe care însă nu l-a absolvit, pentru că a avut de ales între a face ""Setea"" și a urma institutul. Ca rugbist și-a făcut debutul în 1948, la Știința București, sub îndrumarea antrenorului Gustav Fanella. Se transferă apoi la Dinamo București, unde cunoaște consacrarea ca sportiv. Ultima parte a carierei a petrecut-o la Progresul București (1959-1962). Jucător de linia a
Ilarion Ciobanu () [Corola-website/Science/309224_a_310553]
-
(n. 7 august 1961, București) este un fost jucător de rugby român, care a devenit conducător sportiv. Este membru al Comitetului Internațional Olimpic și președintele al Rugby Europe. Este fiul rugbistului Viorel Morariu și al vicecampioanei mondiale la volei Cornelia Timoșanu. S-a apucat de rugby la vârsta de 8 ani. Când avea 16 ani s-a legitimat la RC Grivița Roșie. Și-a făcut debutul la echipa națională a României
Octavian Morariu () [Corola-website/Science/335040_a_336369]
-
rugby. În 1960 s-a obținut prima victorie împotriva Franței, iar în anul 1976 a acut loc un turneu în Noua Zeelandă. Posibilitatea de a juca împotriva țărilor celor mai bune în acest sport, a ajutat la dezvoltarea rugbyului în România; rugbiștii românii au căpătat un stil specific de joc, construit în jurul unor puternice pachete de înaintare. Forța reală a Stejarilor a fost demonstrată în 1979 într-un meci test împotriva Țării Galilor, la Cardiff: românii au condus până în clipele finale ale jocului
Echipa națională de rugby a României () [Corola-website/Science/309231_a_310560]
-
poată simți vreuna dintre miresme. Hector renunțase la imaginea lui „déjeuner sur l’herbe“, și se afișase în chiloți de baie, hotărât cu înverșunare să-i dezvăluie Antheei fizicul lui, care nu era de lepădat; în fond, la Cambridge fusese rugbist și avea un bust bine dezvoltat, îmblănit într-o puzderie de firicele de păr roșu, creț. (Din păcate, însă, Anthea nu se ivise încă.) Se scăldase în „oalele cu aburi“ și arăta ca un rac fiert, dar se ferea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că ei veneau cu armamentul și plecau cu tot cu el. I.A.: Probabil. Păcat că în astfel de evenimente cum a fost Revoluția mor oameni. În acele zile (știindu-se că am fost sportiv) am fost anunțat că au murit doi rugbiști: Dulpac și Morariu. S.B.: Au fost implicați în evenimente? I.A.: Da. Ei erau sportivii clubului "Steaua". Vizavi de sediul clubului se află cimitirul Ghencea și de acolo s-a tras. S.B.: Dar cine a tras? Arme aveau doar Armata
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
cel al morților din „revoluție”. Un excavator săpase trei gropi noi și surprind pe peliculă tristele înmormântări. Oameni cerniți și fizionomii încrâncenate. Blesteme dar și resemnare. Noroiul, până la jumătatea pantofului. Dau de mormântul lui Răducu Durbac, poate cel mai mare rugbist pe care l-a avut România. Mai pe dreapta, o fată frumoasă mă privește din poza i lipită pe o pancartă pe care scrie: „MANIFESTÂND PAȘNIC PT. ROMÂNIA LIBERĂ A FOST UCISĂ DE TIRANII CLANULUI CEAU...”. Pe o altă alee
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de femei goale din presă nu s-a modificat în ultimii 40 de ani, cel al bărbaților pozând nud a trecut de la 3% la 30%. Calendarele cu nuduri bărbătești pe care le vedem de câțiva ani și care prezintă manechine, rugbiști sau chiar fotbaliști goi sunt o ilustrare perfectă a acestei idei. Această „supramediatizare” a corpurilor perfecte ar naște în bărbatul de pe stradă un complex numit „complexul lui Adonis”. De aceea în ziua de azi sunt tot mai numeroși cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
scria și se spunea În acele timpuri deoarece, conform DEX, ortografia este „Un ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corectă a unei limbi; aplicarea practică a acestor reguli”, nicidecum eliminarea cuvintelor nepotrivite cu doctrina unui partid. a.q. Băi, tovarășii rugbiști n-au voie să se refacă la mare! Caracterul amator al sporturilor de Înaltă performanță ce se practicau În România comunistă trebuia să rămână adânc Întipărit În mințile oamenilor simpli, chiar dacă toți știau că performerii luau leafă fără să treacă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care, cu forțe proaspete, am reluat antrenamentele de cinci ori pe săptămînă, punînd accentul pe pregătirea fizică generală și specială, tehnică individuală”. Iată motivația intervenției: „Partea subliniată a fost Înlocuită conform dispozițiilor (subl.ns.) cu următorul text: <<De la sfîrșitul turului, rugbiștii nu și-au Întrerupt pregătirile efectuînd cîte două antrenamente săptămînal și ulterior am reluat antrenamentele de cinci ori pe săptămînă, punînd accent pe pregătirea fizică generală și specială, tehnică individuală și pe compartimente>>”. Pentru mai mult siguranță, Ghidoveanu scrisese: „Pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sportivii se distrau la mare În timp ce ei trăgeau din greu la șaibă. Astea erau etica, echitatea și egalitatea trâmbițate din mii de goarne și pe mii de canale de către mincinoșii activiști ai partidului comunist român. a.r. Dugheana și antrenamentul rugbiștilor Următoarea „Notă de sesizare” a cenzorului bârlădean a fost trimisă Bucureștiului abia pe 7 februarie 1967 și prima intervenție fusese făcută pe un ghiduș catren semnat de NICOLAE RAINEA. Iată faptele: „În ziarul Rulmentul nr.219 din 31 decembrie 1966
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
abia pe 7 februarie 1967 și prima intervenție fusese făcută pe un ghiduș catren semnat de NICOLAE RAINEA. Iată faptele: „În ziarul Rulmentul nr.219 din 31 decembrie 1966 În Plugușorul pe 1967 semnat de Nicolae Rainea se scria: <<Pe rugbiști vrem să-i urmați/ Ca mereu să v-antrenați/ Pe teren nu la dugheană/ Cu gheata pe damigeană (subl. În orig.)>>”. Motivarea a fost de tot râsul: „S-a Înlocuit partea subliniată pentru a nu se denatura realitatea și a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]