594 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > TIMPUL PERELOR Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului În fiecare toamnă retrăiesc Aceleași amintiri cu nostalgie, Când perele în pomi se rumenesc Mă aflu în a mea copilărie: La noi în sat, pe-atunci, aveam de toate, Și prune, și gutui, și-atâtea mere, Toți pomii erau plini de fructe coapte, Ce nu aveam, mi-aduc aminte, pere, Că ne-adunam târziu
TIMPUL PERELOR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1407413302.html [Corola-blog/BlogPost/353770_a_355099]
-
repede fără să-i lezeze tipului amorul propriu. Dar vin alegerile, sau altceva similar așa că... După ce băură vârtos în sănătatea tuturor celor prezenți și a celor absenți motivat și gustară din salate, fata gazdei cea isteață scoase o găină bine rumenită din cuptor și o așeză pe masă, pe un platou. Apoi luă un cuțit de bucătărie bine ascuțit și cu multă pricepere împărți pasărea astfel: capul i-l dădu lui taică-su, inima lui maică-sa, aripile le luă ea
SCHIŢE UMORISTICE (63) – FATA CEA ISTEAŢĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1454804682.html [Corola-blog/BlogPost/370113_a_371442]
-
de viță strămoșească în pagini de carte revarsă idei. Pe ogorul culturii să rodească. În vlăstare de viță stămoșească vuiește glasul gândurilor coapte, pe ogorul culturii să rodească, în zările de slove luminate. Vuiește glasul gândurilor coapte, când idei se rumenesc pe cer senin. Iar zările de slove-s luminate, cu raze de la Luceafărul Emin. © Maria Filipoiu Sonet Luceafărului Ai răsărit Luceafăr blând, la o răscruce de vreme! Să-ți pui doruri în poeme și nemurirea în cuvânt! Raza gândurilor tale
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434230214.html [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
39 (Poezii în l. germană) Marius Iulian Zinca - Decalogul cuvintelor /p. 40 Mitropolitul Andrei Șaguna, un luptător pentru cauză românilor din Ardeal /p. 43 (text în limba română : autor Cristian Plăiașu) Metropolita Andrea Șaguna un combattente per la causa dei rumeni în Transilvania /p. 46 (text în limba italiană - trad. Pavel Nedelcu) Incursiune în poezia contemporană, ÎI /p. 50 (Camelia Constantin, Gina Zaharia, Costel Zăgan, Bianca Dodrescu, Boria Marian Mehr, Daniel Bratu, George Pena, Irina Ionescu Homoriceanu) Stelian Țurlea „Omul care
REVISTĂ DE CULTURĂ UNIVERSALĂ NOMEN ARTIS – ANUL I, NR. 9, 2012 de VIOREL MUHA în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/Revista_de_cultura_universala_nomen_a_viorel_muha_1336937646.html [Corola-blog/BlogPost/358515_a_359844]
-
îmi piaptănă părul, Luna mi-l prinde în agrafă, Natura se (dez)lănțuie în vers și poezie. Anii bătrâneții se (con)topesc pe scara vieții. Înțelepciunea o (de)țin la cote înalte, Tinerețea fardează-n curcubeu pleoapele ochilor, Obrajii stau rumeniți în Floarea-Soarelui, Roșul (stră)lucește pe (con)turul buzelor. În astfel de condiții mi-i drag să trăiesc!... Printre aburi de cafea Candelabrele înalte își deschid clopotele ca un crin imperial. Din inima Olteniei se bat vocile în gamă, recitând
PRINTRE ABURI DE CAFEA de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1482857689.html [Corola-blog/BlogPost/362806_a_364135]
-
scăldate într-un soare limoniu, șiruri lungi de oi încă netunse, cu blana atârnându-le mițoasă printre picioare și câini alergându-le sprinteni către țarcurile deschise. De după colinele cu iarba înaltă, pieptănată de un vânt moale, apăru chipul lui Florin, rumenit de mângâierea verii. O strigă, așa cum o striga de obicei când era gata să dea o fugă în pădure după ciuperci sau să se scalde împreună în Lacul Morii. Hainele prinseră să-i alunece de pe trup. Încercă să le oprească
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului NOAPTE DE CRĂCIUN În ceasuri de taină târzii În noaptea de iarnă bătrână Jos, pe covor, doi copii Râd mângâiați de lună. Focul pâlpâie-n vatră Obrajii slabi rumenind, Răzleț câte-un câine mai latră Iar crivățul cânt-un colind. Micuții l-așteaptă pe Moșu Un dar și lor să le- aducă Bomboane, covrigi, un măr roșu, S-ar bucura și de-o nucă. Noaptea tristă-i privește Prin
NOAPTE DE CRĂCIUN de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1480448053.html [Corola-blog/BlogPost/372952_a_374281]
-
faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura le rumenește, seva le dă vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
lumina podidită din Îngeri. Trâmbița Sărbătorii vestește chindia Ospățului. Razele de soare se așează senin peste gătiții nuntași. Atotfrumoasa Maria cumpănește Taina Vinului și-a Vieții. La Dumnezeiasca privire, Apa s-a însuflețit îmbătată de savoarea vinului. Pâinea s-a rumenit în brațele Crucii, îmbrățișând lumea în aburul ei cald, ca obrazul de copil. Crucea s-a-ntrupat în Mireasma Viței de vie, iar untdelemnul s-a împărtășit pe sprânceana Mirului. Piroanele s-au prefăcut în Potir de aur strălucitor. Buretele a absorbit
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
fiecare din acel vas, cu o furculiță- îmi spunea râzând doamna Stănilă. Probabil, în timpul mesei și-o fi amintit cum sunt nunțile în România, cu aperitivele acelea bogate, depășind marginile farfuriei, și supa cu tăieței de casă, cu friptura bine rumenită în cuptor și inegalabilele sarmale! Ei, dar acum vine momentul forteal evenimentului: mirele și mireasa au dispărut... toată lumea aștepta nerăbdătoare să vadă cearceaful! S-a consumat și acest moment... și mireasa a scăpat cu obrazul curat! Dar cu cearceaful... pătat
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > PE CERUL CĂ UN ȘEVALET Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Natura-i pictor în lumini la ora dimineții, Cănd cerurile se aprind și-și rumenesc pomeții. Nori albi ca niște vălătuci pornesc fără motive Să se închine soarelui sosit la tratative. Văzduhul pare zugravit în stropi de acuarele, Curg raze albe pe pământ în linii paralele. În aurore nelumești se strâng culori din soare E
PE CERUL CA UN ȘEVALET de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/laura_hubati_1424976799.html [Corola-blog/BlogPost/372081_a_373410]
-
faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura le rumenește, seva le dă vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura le rumenește, seva le dă vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
22 august 2015 Toate Articolele Autorului Speranță, de Mihai Vâlvă E toamnă și mă dor gutuii. Ce miere galbenă au aprins, Mă dor și brațele statuii Care erai când m-ai cuprins. Și amintirea preferată Sub gene de s-o rumeni, Nu va mai fi ca altădată Când pașii ni s-or întâlni. Dar poate zarea răstignită, Sub ploaia de cocori zburând, Te va ierta, nepedepsită Să te întorci la mine-n gând. Referință Bibliografică: Speranță / Mihai Vâlvă : Confluențe Literare, ISSN
SPERANȚĂ de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_valva_1440248930.html [Corola-blog/BlogPost/343400_a_344729]
-
zicând: - Hai, noroc și sănătate! Aprinseră focul lângă burțile oalelor. Lemnele uscate luară, numaidecât, foc. Trosnesc de ți-e mai mare dragul! Anica își deznodă barișul de sub barbă și se încoconi, înnodându-l la ceafă. Fața începu să i se rumenească. Își aduse și Lenica un scăunel și se așeză lângă mă-sa și lângă Anica, la vatră. Focul arde și trosnește, îmbiindu-te la povestit și la “hai, noroc și sănătate” . Începură să povestească, punând în pomelnic tot satul: “Ba
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Dacă nu m-ar fi cuprins arderea, ar fi rămas neatinsă plămada, zidire aleasă, la piatră de hotar. M-aș fi putut și prăvăli carbonizată, înflăcărând zarea. Așa, rumenită de arșiță, m-am statornicit într-o răsucire continuă, cumpănind apropierea. Se șlefuiește lutul în tăcere, rostuindu-și darul. ( 2 ian 2017) Referință Bibliografică: Rostuire / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi
ROSTUIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1486042608.html [Corola-blog/BlogPost/380286_a_381615]
-
s- aveți pe masă! Să fiți buni și sănătoși, Între voi săvă iubiți, Să aveți copii frumoși Și să-i creșteți fericiți! Pământul vostru,sfânt ogor, Tot mai bine să rodească. Bobul de aur ,în cuptor În pace să se rumenească. Liniște să aveți în țară! Românii toți să se adune În vatra noastră seculară Dă-le, Doamne, vremuri bune! Referință Bibliografică: Plugușorul / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1822, Anul V, 27 decembrie 2015. Drepturi de Autor
PLUGUȘORUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1451229876.html [Corola-blog/BlogPost/378614_a_379943]
-
e cât zece, Să le sorb și le-aș mai cere, Ce e val, ca valul trece. Cum să mă uit la picioare, Când la ochii ei mă uit! Ce privire, ce candoare, Poftă mi-e să îi sărut. Obrăjiori-s rumeni, foc, Îi sărut și poftă-mi fac, Aș opri viața în loc, O iubesc, cum pot să tac. Sânii,Doamne-o nebunie, Parcă-s perele în pârg, Rogu-te, să mi-i dai mie, Vreau în palme să îi strâng. Să
AȘ PĂCĂTUI CU EA de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/mihail_coanda_1493789558.html [Corola-blog/BlogPost/362631_a_363960]
-
să vină cu tradiție păstrată. Din făină se frământă, să se fiarbă, să se coacă, pentru cei morți să se-mpartă, măcinici cu miez de nucă. În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin obiceiuri păstrate din crudă martirizare, pomană din ei se-mparte, lângă vin și lumânare. Tradiția de mucenici evocă dispariția a patruzeci de ucenici, în loc numit Sevastia. Prin tradiție se spune, în această
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
zeama în care fierbea caltaboșul bolborosind pe plită în dimineața Crăciunului. În acea zi, colindețele(specifice Munteniei), covrigii, colacii și boboroadele căpătau o savoare deosebită. Merele si gutuile coapte erau cele mai deosebite delicatese pentru sufletul meu, și stăteau frumos rumenite pe colțul plitei, pentru a se păstra calde, tocmai bune de mâncat. Amintiri, amintiri, amintiri de neuitat... (Floarea Cărbune) PS:Parafrazându-l pe Nietzsche pot spune că nu scriu pentru prezent, ci pentru vremea nepoților și strănepoților mei care vor
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418134337.html [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]
-
fiecare din acel vas, cu o furculiță- îmi spunea râzând doamna Stănilă. Probabil, în timpul mesei și-o fi amintit cum sunt nunțile în România, cu aperitivele acelea bogate, depășind marginile farfuriei, și supa cu tăieței de casă, cu friptura bine rumenită în cuptor și inegalabilele sarmale! Ei, dar acum vine momentul forteal evenimentului: mirele și mireasa au dispărut... toată lumea aștepta nerăbdătoare să vadă cearceaful! S-a consumat și acest moment... și mireasa a scăpat cu obrazul curat! Dar cu cearceaful... pătat
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
sate, pe dealuri , pe văi Aleargă un vînt singuratic; Cuprins de dușmanii călăi Cu chipul lor sumbru, sălbatic. Pădurea se apleacă la iarbă Să treacă flăcăii Moldovei, Dar, unde să plece ei oare Căci nu mai sunt astăzi Codrii... Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Citește mai mult Prin sate, pe dealuri , pe văiAleargă un vînt singuratic;Cuprins de dușmanii călăiCu chipul lor sumbru, sălbatic.Pădurea se apleacă la iarbăSă treacă flăcăii Moldovei,Dar, unde să plece ei oareCăci nu mai sunt astăzi Codrii...Și rumeni la față se roagăCa cerul să dea o furtună,Să scape de monstrul sălbatic,De-a corupției cunună.Prostimea de sus îi zăreșteși-i roagă acasă să fie,La studii, familii, odrasleîn țara fără de basme!Flăcăii seînvîrt într-o horăși cîntec
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
întreabă de..." Nu am înțeles În gălăgia lumii Dar, e mereu în fața mea Și îmi face cu mâna. MEDITAȚIE ÎN ALB Scârțâitul zăpezii sub pasul care Încă nu a călcat-o cerul Pe care-l învârți în privire Flacăra misterului rumenește Și scrutarea ochiului arcuit face incizii Pe scoarță inimii să guste Din lumina pașilor ce-mbătrânesc Pregătindu-se să calce zăpadă ... Și zăpada scârțâie că o poezie Ce este măsură-n nemăsură ... Iar mirosul de trandafir îți oferă Realitatea ruptă
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Va_prezint_un_tanar_poet_buzoian_teo_cabel.html [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
și va rodi în sfârșit grâul ce-a zăcut toată iarna culturală, apoi toată primăvara în care au izbucnit din pământul odelor zănatice, de prin primării, ori de sub oblăduirea primăriilor, buruienile parvenitismului, și toaă vara tiranică în care s-au rumenit aceste buruieni, ca să urmeze o toamnă a roadelor bune, după care se vor împături pe rând, la loc, anotimpuri fără tiranie și incultură! De aceea, n-ar fi nimic rău ca un preot cu îndemânări gospodărești, dacă dorește, să se
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442650587.html [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]