121 matches
-
fiind din slove și spoieli, răsturnînd, prin ruperea ermeticei picturi de lumea fiarelor de toată ziua, jelania cronicărească: "... A psevdofiarelor cînt viața-neviața/ care nu se trece ca, topită, ghiața,/ nu mi se destramă cum, în aier, ceața,/ nice nu se rumpe ca, supțire, ața,/ au se ovilește ca, bătrînă, fața;/ căci de sboară,-mi sboară altfel decum rața,/ ou' lor, pe lume, nu-l clocește rața,/ nici nu pasc fîneața,-n toată dimineața,/ cum acelea-n care-ți slobozești sîneața;/ ci
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
veci pierdută, Eu suferință ți-o ascult. Vicleana de-i a ta vorbire, De-s țintă la minciună eu... O,cruță-mă ! Căci nu-i mărire Să pierzi un suflet că al meu ! N-aș vrea credința-mi să se rumpă... Șanț oare cerului mai scumpă Ca altele ce șanț de dor Și nevinovăție pline, Și-s mai frumoase decât mine, Și nici un braț de muritor Nu s-a atins de patul lor ?... Nu !Jură-mi că cinstit ți-e gindul
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
într'un amurg pe Negoi)). Frumoase poeme de dragoste, amestecînd jind trupesc cu năluciri de îngeri, sînt cele două Ademeniri, Cântec pentru dezbrăcare și Fata din dafin: "Stihia'ți pură, albă, se arată:/ Calc nori și îngeri, goală li te rump/ Lung să-ți sărut și să cuprind de-odată/ Tot adevărul trupului tău scump." (Cântec pentru dezbrăcare). Comentariul acestor doruri întîrziate e acela pe care poetul lor, însuși, îl face: "Zâmbește toamna uneori/ Ca un strigoi al primăverii." (Se roagă
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
haugașe. - Ie pe cîmpi de-a dreptul. Dă pin arături, peste brazde. - Trăsura s-a putea strica. - Ce-ți pasă? - Fie; ține-te bine. - Surugiu, oprește, stăi! (...) Valea-i răpide, trebuie să punem piedica. - Nu-i nevoie. - Dar ne-om rumpe gîtul." Judecata aspră asupra cărții - "nu a dat satisfacție în special din cauza limbii recomandate în dialoguri, cu prea multe elemente (regionale, învechite sau franțuzisme) deosebite de norma exprimării literare" (Istoria lingvisticii românești, 1978, p. 64) - se poate converti azi în
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
Viața și petrecerea sfinților (1683) a lui Dosoftei, suprapune scenariului agricol imaginea unei forme de tortură: „Iară el legându-i la caii săi cei de războiu, îi căzniia bătându- i. Că mânând caii, îi trăgea grăpiș pre svinți de le rumpea carnea și să-ncrunta pământul de svântul lor sânge”. Valoarea expresivă a compusului târâș-grăpiș, construit pe tiparul frecvent în româna populară al formulelor rimate și ritmate (talmeș-balmeș, caleavalea, harcea-parcea etc.) se bazează pe un marcat simbolism fonetic, sugerând mișcarea anevoioasă
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
constelată,/ Cu mâinile unite pe-al ei piept/ De neauă... Trece luminând cu ochii/ Albaștri, mari, prin straturi înflorite/ De nori, ce înfoiate îi oferă/ Roze de purpur, crinii de argint;/ Din când în când cu mâna-i argintoasă/ Ea rumpe câte-o floare și-o aruncă/ Jos pe pământ ca pe-o gândire de-aur;/ Colo un nor se nalță sfânt și sur,/ Se-ncheagă, se formează -'ncremenește,/ Devine-un templu grec și plin de umbra/ Columnelor ce-l înconjor
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
-mă dă-mă-n leagăn Suie-mă în soare Să-i pun întrebare De ce-mi ești tu dragă Cînd anii-mi dezleagă Bruma lor întreagă Din strîmta desagă De ce-mi ești tu scumpă Cînd vin hoți să-mi rumpă Haina grea de plumbă Cămașa-mi dezbumbă Mîinile-n piepți bagă Inima să-mi tragă Și s-o ducă, ducă-n Rîșnița năucă Să devin nălucă...
Bucurie dulce by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10759_a_12084]
-
mac al lumini candelei este sâmburele mistic, din care crește Arborele Cosmic - sub semnul macului-somn pentru visare-demiurgie); copilul este sâmburele mistic, este esența-Călin (Zburător de Foc). În poemul acesta, totul este iubire mistică, dincolo de vălul Măyă (“... cu mâna sa el rumpe / Pânza cea acoperită de un colb de pietre scumpe”) și naștere-fără-naștere - sugerând arhetipurile Maria-Iisus. Călin este sinonimul codrului cu Vârf al Muntelui Cosmic; nunta sa este nașterea sa-sâmbure mistic:nunta-regăsire este Revelația nunții mistice, căci nunta sa se dizolvă în
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
uită durerea-mi și voi putea să mor. Străin și far' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în ulița l-arunce, Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să asmute câinii, ca inima-mi s-o rumpă, Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, Îndură-te, stăpâne, si dă-i pe veci viața! Astfel numai, Părinte, eu pot să-ți mulțumesc Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc. Să cer a
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
uită durerea-mi și voi putea să mor. Străin și far' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în ulița l-arunce, Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să asmute câinii, ca inima-mi s-o rumpă, Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, Îndură-te, stăpâne, si dă-i pe veci viața! Astfel numai, Părinte, eu pot să-ți mulțumesc Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc. Să cer a
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
verbelor Palat. Mă guvernează zilnic ineditul, Izvoare recitesc din viitor. Eu sunt pe veci mormîntul clipelor, Mormînt ales ce-și triluie-asfințitul Și nu apune,-n ciuda orelor. Sunt mulțumit că pot s-alerg spre sine Și pe Iisus să-l rump dintre ruine. Referință Bibliografică: Altfelizvodirea lui TRAIANUS / Traian Vasilcău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 442, Anul II, 17 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Traian Vasilcău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
din două puncte de vedere. Deja într-un studiu precedent am demonstrat că ideea fundamentală care-a condus națiunea română de o jumătate de secol aproape în urmărirea țintei de-a întemeia o dinastie străină occidentală a fost de-a rumpe cu ideile bizantine cari începuseră a-și face drum în țările noastre și contra cărora francheța și lealitatea înnăscută a caracterului românesc simțea o adâncă aversiune. Aspirațiunile foarte legitime ale țării au fost de-a se apropia de cultura apuseană
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai presus de toate în România. De-o lună și mai bine se vorbea de schimbări, de remanieri ministeriale; apoi toate jurnalele au tăcut tocmai când te așteptai mai puțin la aceasta și iată că la finele sesiunii totul se rumpe din nou. Nenorocirea a-nceput cu ministrul de justiție și cu cel de la război. Cel dentîi a trebuit să lase a trece asupră-și o sumă, de dimisii; toți magistrații din Iași și-au dat en bloc demisiile, motivând hotărârea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceea ce fac!... Noi știm atâta, că rezultatul democrației d-lui C. A. Rosetti e încărcarea unui biet stat agricol c-o foarte mare datorie publică, iar coarda impozabilității e atât de întinsă încît nu se mai poate întinde făr-a se rumpe. Caracterul epocei liberale a României e identic cu acela al epocei fanariote: o esploatare neomenoasă a poporului, fără a i se da nimic în schimb pentru sacrificiile ce le aduce statului. [ 6 iunie 1880] {EminescuOpXI 207} ["D. DUMITRU BRĂTIANU, ÎNTORS
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zică la Viena următorul lucru: "Înclinări politice dictate de interese momentane România va mai avea pentru Austria; dar aceasta ar trebui să-și câștige pe deapururea simpatiile românilor, și acestea se câștigă lesne, făcând dreptate la ea acasă. Astfel ar rumpe pentru totdeuna o armă atât de regretabilă, de care pot uza cu ușurință nu numai diferiții opozanți după vremuri din România, ci și... alți rivali mai puternici ai influenței austriace din Orient". [ 19 septembrie 1880] ["CU PRIVIRE LA MEMORIUL ANONIM... "] Cu privire la memoriul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
săteni, care au fost rânduiți din zilele de șosăle”. Revizorul adăuga că linia telegrafică este mereu amenințată, deoarece „stâlpii sunt îngropați chiar prin mijlocul drumului mare și trecând cară zi și noapte, să anină de stâlpi și indată se poate rumpe”. După cum reiese din citatul de mai sus, contribuția specialiștilor a fost de multe ori deficitară și adesea lucrările au fost lăsate cu totul pe seama unor elemente improvizate. Concluzia că greul acestei întreprinderi a fost dus de către „oameni nesperenți și fără
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
natural indispensabil bunei funcționări a celulelor, este un fenol. A doua perioadă Această perioadă se bazează pe observații mult mai sistematice. În 1843, Deschamps arată că smirna (o rășină aromată extrasă din arborele numit „styrax”) împiedică râncezirea grăsimilor. În 1848, Rump creează o metodă de stabilizare a acțiunii aerului prin adăugarea de alcool. În 1856, Chevreul observă că mărirea conținutului de fenoli încetinește procesul de uscare a alimentelor. În 1908, Oswald inventează o protecție pentru cauciuc. Pe tot parcursul acestei perioade
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Văzut-am bine? Visez? A rupt-o-n față-mi! O, suflete, te-nalță, o inimă, îngheață-mi. Ce-ți folosește ție să îmbli căi întoarse, Ce-ți folosește pânza de intrigi bine toarse?... Ce nu mergi cale dreaptă?... Nu rumpi* cu braț de fier, Nu faci ca ziua de-astăzi la toți [să] pară ieri?... Și zece luni de trudă și ani întregi de chin M-au folosit cu-atîta... cu-atîta de puțin, Pe când un vârf de spadă, veninul, un pumnar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
râde cu-a lui nemărginire, A nourilor lume aurită [e] de soare Ce, cu văpaie albă, frumoasă, orbitoare, Împrăștie în neguri subțiri din juru-și norii, Ca la minune cată la dânsul călătorii. Deodată ți se pare că ceru-ntreg se rumpe În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe; Apunerea cerească părea de raze ninsă Ca pâsla păreau albe dumbravele sub dânsa, Iar râuri, lacuri, ape sclipeau ca și oglinzi. Apoi, când răsăritul cu ochii îl cuprinzi 2275 Sub cerul plin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
splendoare. Un colb de diamante părea că se lățește În ceață preste lume, de scânteie și crește, Și lacuri și pârâie ardeau sub acea ploaie Încungiurați de arburi, pe ei era văpaie; [Deodată mi se pare] că cerul tot se rumpe În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe, Apunerea cereas[c]ă era sub raze ninsă, Ca pâsla erau albe dumbrăvile sub dânsa, În râuri, lacuri, ape sclipeau ca și oglinzi; Apoi, când răsăritul cu ochiul îl cuprinz Uimit priveam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cheltuit viața și fac cu moartea nuntă. (după o pauză) Cu fruntea-ngălbenită, privirea fermecată, Mă-mpiedec în gîndirea-mi de crucea cea secată, De-a morții vrajă rece de viu eu mă usuc, Pe-a vânturilor gânduri eu gândul meu îl duc. Rumpeți de pe-a mea frunte auritul diadem, Dară lăsați-mi viața, să râd și să nu gem, Să nu privesc în lume, un ochi fără lumină, Un osândit ce-l duce la moarte fără vină, O liră fără sunet, un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spaimă, nebun, bolnav, tăcut, Cu fruntea înfierată, ca îngerul căzut. Cu fruntea-ngălbenită, privirea fermecată, Mă-mpiedec în gîndirea-mi de crucea cea secată, De-a morții vrajă rece de viu eu mă usuc, Pe-a vânturilor gânduri eu gândul meu îl duc. Rumpeți de pe-a mea frunte auritul diadem, Dară lăsați-mi viața... Să rîd! Să nu blestem... Să nu privesc în lume un ochi fără lumină Un osândit ce-l duce la moarte fără vină, O liră fără sunet, un aer
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Voi! ȘT[EFAN] Ei bine! (se scoală) Iubesc! Iubesc astfel încît simt c-aș muri daca nu voi avea-o pe ea... (deconcentrat) Pe ea?... Neciodată. Fi-o-aș oare în stare s-o fac nefericită? Nu. Ei bine, voi rumpe din inimă acest amor și dimpreună cu el viața mea. O! de-ai putea tu să vezi în sufletul meu! Ce pustiu, ce negru, ce rece! 2257 [2Cînd cimitirul doarme și crucile veghează Când pintre ele buhe tipînd poetizează Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
atom din însu-i diafan. Neci partea nopții palizi, neci partea lui Satan. De-aceea urăsc lumea c-o patimă atee, De-acea blăstem pe mama, fiindc-a fost femeie, Femeie ca și Mira. Și-n furie îmi vine Ca să mă rump în două, ca să mă smulg din mine Și eu să nu mai fiu eu. De ce nu sânt eu lumea, Ce nalță în tămâie durerea, rugăciunea, Că mi-aș uita și stele și cer și Dumnezeu, Să plec mări, munți și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
atom din însu-i diafan, Neci partea nopții palizi, neci partea lui Satan. De-aceea urăsc lumea c-o patimă atee Ș-aș blăstăma pe mama fiindc-a fost femeie, Femeie ca și dânsa. Și-n furie îmi vine Ca să mă rump în două, ca să mă smulg din mine. O, nu știi ce-i amorul, nu știi cumplitul chin Ce împle al meu suflet de moarte și venin! De-ai ști!... M[AIO] Nu știu o, Doamne? ȘT[EFAN] O știi, sărman
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]