96 matches
-
frumoasă, dar aspectul ei socio-economic lasă mult de dorit. Industria și activitățile portuare la Dunăre sunt în ruină și par abandonate, așezările umane sunt precare, iar drumurile sunt practic... nepracticabile. Oamenii sunt și ei amestecați și la prima vedere par rusificați. Alex, mare patriot român basarabean și fost ofițer în armata sovietică, cel care ne-a însoțit de la Chișinău pe tot traseul, s-a încăpățânat să vorbească peste tot numai românește. Deși i s-a răspuns rusește, am constat că persoanele
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1435624707.html [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
Acasa > Versuri > Istorie > PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii de ani ne-au divizat imperii, Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc - S-au pripășit și alții... Astăzi , frate, Nu
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1480494994.html [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii de ani ne-au divizat imperii, Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc - S-au pripășit și alții... Astăzi , frate, Nu
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1448902110.html [Corola-blog/BlogPost/383218_a_384547]
-
mult de o treime, respectiv jumătatea estică. De la 1813 și până astăzi 2015, vreme de două veacuri, rușii, respectiv bolșevicii, consideră soarta românilor ocupați ca pe o purtare de grijă asupra coloniei rusești. Destinul românilor, sfârtecați, smulși, rupți, deznaționalizați și rusificați a fost și este privat de sfânta unitate și libertate geo-politică-spirituală, împlinind astfel temerarul testament al lui Petru cel Mare: Ori unde vă duceți, vă duceți ca prieteni și rămâneți ca stăpâni. Trădarea turcească de la 1812, privind vânzarea, răpirea Basarabiei
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
sau cel puțin cei care tind spre această stare după un raport just al judecăților morale românești. Pe când la frații noștri de peste Prut „votul intelectual’’ se lasă mult așteptat... În ciuda acestui fapt, chiar mulți vorbitori numai de limba rusă -anume rusificații - au încă simțirea atât de românească și atât de caldă, după cum singur am constatat, totuși spălarea creierului prin „rusificare”, muștruluirea vechilor valori străbune și dispariția „inconștientului colectiv românesc” nu mai acționează, căci sunt de-a dreptul reci față de asta, ba
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417443947.html [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
unitate. Poate că numai astfel vom putea să combatem schimbarea pe care un Dodon - ’câștigător’ spune că a intervenit prin „trezirea poporului”, însă mi se pare mie că doar e același sens de sute de ani doar cu altă blană... rusificată, implementatoare, corupătoare, instigabilă la ’’trezirea fricii’’...? Îl putem crede de fapt, dacă nici nu i s-ar vedea pe față prea multele pahare cu care s-a cinstit aseară pentru că a adus țara pe un făgaș „mai bun”? http://www
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417443947.html [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
locuri au aparținut rând pe rând de Principatul Moldovei, Austro Ungaria, Rusia Țaristă, România, RSS Ucraina, Rusia, Ucraina..., limba a trecut și ea nu o dată prin suferința colonizării. De aceea, Sofia Rotaru a trebuit un timp să poarte un nume rusificat, pentru ca apoi, îndrumată de Edita Pieha să și-l aducă la forma românească, redevenind Sofia Rotaru! Când Fuego a cântat la Marșenița, frații Sofiei Rotaru l-au primit cu dragoste de frate, pentru că puterea acestei dragoste-i adevărată, e moldovenească
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sofia_rotaru_buhusi_meleagu_aurel_v_zgheran_1388489873.html [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
cu cadavrele unioniștilor. „Unioniștii s-au lepădat de toate tradițiile istorice, au îmbrăcat hainele străine ale legilor europene homosexuale, antinaționale, înrobitoare față de străini... Din 1859 în România sînt stăpîni străinii, nicidecum românii (până în 1859 erau stăpâni „adevărații români” turcizați, grecizați, rusificați!!!). Și în această fermă de dobitoace din care este o singură ieșire spre abator ne cheamă unioniștii să ne integrăm, să ne unim!?” scrie în continuare „savantul”. Desigur, fermele de dobitoace (a se vedea gulagurile siberiene!) construite de Stalin inclusiv
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1482048968.html [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
De-i suna de două ori Îți vin codrii'n ajutor, De-i suna a treia oară Toți dușmanii or să piară Din hotară în hotară, Îndrăgi-i-ar ciorile Și spânzurătorile”. Cum spuneam, cei care au păstrat, în Basarabia rusificată, limba și datinile strămoșești, au fost țăranii. Boierii, încetul cu încetul, s-au deznaționalizat. Iată câteva rânduri sugestive despre ținutul din sudul Basarabiei, Bugeac, scrise de Vasile C. Arbore: „Satele se țin lanț de-alungul malurilor râurilor desemnate în depărtare prin
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
releva un caz: „Alegerea are loc la 1 ianuarie 1843. Rusia îi veni în ajutor... Bibescu este ales... Ca un veritabil parvenit, el începu prin jaf și agiotaj... Bibescu devenea din ce în ce mai slugarnic față de Rusia. Un rus Trandafirov (o corcitură românească rusificată, despre care K. Marx nu avea de unde s-o știe - n.n.) venise în Țara Românească sub pretextul de a înființa o mare exploatare minieră. Obținu concesii enorme... Bibescu - un țigan înfumurat - era acum stăpân absolut”. Karl Marx enunță și un
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români by http://balabanesti.net/2014/09/07/cum-s-au-comportat-rusii-si-ungurii-karl-marx-despre-romani/ [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
la 5 iulie 1463, în fața înaltelor fețe bisericești ale Moldovei și ale curții domnești. Ștefan avea atunci cam 25 de ani, iar mireasa era o tânără blondă, se pare foarte frumoasă, aproape o copilă. Evdokia[2]era rusoaică sau lituaniancă rusificată. După nume era ortodoxă. Bunicul său Vladimir[3], mare cneaz de Kiev, era descendentul marilor duci ai Lituaniei, din care s-a tras de altfel și familia regală a Poloniei. El a fost primul care s-a creștinat (în secolul
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fiica_lui_stefan_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Malinți (denumirea rusificată a localității Malinița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . În 1869 a fost deschisă o școală de șapte ani la școală, iar în 1887 s-a construit o biserică. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Grubna (denumirea rusificată a localității Hrubna) făcea parte din Ocolul Ciuhurului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Grubna a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Grubna, Secureni () [Corola-website/Science/315974_a_317303]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Grozinți (denumirea rusificată a localității Grozănița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Grozinți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Grozinți, Hotin () [Corola-website/Science/315805_a_317134]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Mihalcova (denumirea rusificată a satului Mihalcău) făcea parte din Ocolul Nistrului de jos a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Mihăileanca a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației
Mihăileanca, Secureni () [Corola-website/Science/315978_a_317307]
-
Prut, partea rămasă în Basarabia fiind deportată sau marginalizată de autoritățile sovietice. Astfel, elita românească care s-a menținut în teritoriile românofone rămase în România, a dispărut în mare parte din Republica Moldova, fiind înlocuită cu o elită rusă, rusofonă sau rusificată : din aceste motive, în cadrul teritoriului actual al Republicii Moldova, se poate remarca o absență vizibilă a sentimentului românității din mentalul colectiv al majorității populației românofone actuale. Politica moldovenistă impusă de către URSS în regiune după creearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, a constat
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Chelmenți (denumirea rusificată a localității Chelmeștii) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin , ca reședință de ocol. În anul 1892, satul a fost legat la rețeaua de căi ferate a Rusiei, aflându-se la o distanță de 3 km de
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Serbiceni (denumirea rusificată a localității Sărbiceni) făcea parte din Ocolul Nistrului de jos a Ținutului Hotin . În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul
Serbiceni, Secureni () [Corola-website/Science/315975_a_317304]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Darabani (denumirea rusificată a satului Dărăbani) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Darabani a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Darabani, Hotin () [Corola-website/Science/315832_a_317161]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Grușevița (denumirea rusificată a satului Hrușavețu) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Grușevița a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației
Grușevița, Chelmenți () [Corola-website/Science/315892_a_317221]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Zarojani (denumirea rusificată a localității Zarujăni) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Zarojani a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Zarojani, Hotin () [Corola-website/Science/315814_a_317143]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Gordeuți (denumirea rusificată a localității Ghergheuți) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Gordeuți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Gordeuți, Hotin () [Corola-website/Science/315823_a_317152]
-
veniți dintr-o localitate de pe moșia Zăvădeni. Există o ipoteză că Zăvădenii ar fi situați pe locul actualul al orașului Bălți, de pe Răut . Dar nu e chiar așa. Astăzi, există mahalaua Zavidin din s. Alexandreni și un helșteu Zavidinovca, variante rusificate ale noțiunii de Zăvedeni, demonstrând că Zăvădeni se afla lângă satul Alexandreni din prezent. Există o informație care ne permite să precizăm data primei atestări documentare a satului Bălți, deja de pe Răut. Sursa provine de la comentariile legate de expediția armatei
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Ghijdeva (denumirea rusificată a satului Hâjdău) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hajdeu de Sus a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației
Hajdeu de Sus, Hotin () [Corola-website/Science/315831_a_317160]
-
în România și compus din Mițos Micleușanu (n.1972) și Florin Braghiș (n.1978), cetățeni ai Republicii Moldova. Grupul este cunoscut pentru ironia și sarcasmul sau, cât și pentru scenetele, animațiile și muzica în care se folosește uneori o "limba moldoveneasca" rusificata și deseori limbaj necenzurat. Grupul a început cu un sit adresat moldovenilor, dar a avut succes mai ales in România. În 2004, un CD cu scenete, intitulat "", a fost lansat la casa de discuri Roton, iar în anii următori, mai
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]