22,514 matches
-
Fugeau... Ținteau munții, piscurile, peșterile, grotele, cascadele, pădurile, defileurile... Escaladau cu profesionalism, se aventurau să investigheze, să desconspire natura și să-și răsfețe retina și celelalte simțuri pierduți în imensitate și cât mai aproape de cer, refugiați în hipervolum și frumuseți sălbatice. -Pe aici, uite, nu vezio urme de om. Nu-i așa că e minunat să fii primul care calcă pe un tărâm virgin? -Totuși, imaginează-ți, în sutele de mii de ani, este imposibil... -O, desigur, vroiam să spun că aici
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Un_copil_nesperat_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
Dor născut în mijloc de ianuarie la mine, peste deal leg în băsmăluță albă frunzele de plop în tremurul din prima tinerețe o albăstrea cu parfum de azi ca semn de carte un fir de busuioc după ceaiul din mentă sălbatică amețit de aroma unei lămâi autohtone vă iau cu mine pe cărarea cât firul de lumină galbenul din sânul lunii cununat cu albastrul răsucește întunericul pe tronul lumii se-ncoronează limba română Cu admirație și prețuire, Ana Maria Gîbu, elevă
SLOVA CREŞTINĂ, AUGUST 2008, AUGUST 2014! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1409679758.html [Corola-blog/BlogPost/353809_a_355138]
-
pierit Verdunel, dar cum era aproape sigur că regele nu auzise de Craiova și nici de faima ei, începu să simtă cum îl rodea o funie în jurul gâtului. - Mdaaa, mdaa, Cracovia, acea universitate înființată de străluciții mei străbuni în ținuturile sălbatice ale Poloniei vasale. Mdaa, o bună carte de vizită... Curtea aplaudă cu un entuziasm foarte moderat deoarece și-ar fi dorit mult mai mult o decapitare. Era, în fond, ceva cu adevărat distractiv. - Eii, dar dacă Sfântul Părinte, devotatul nostru
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
zeci de ori ordinul meu de plecare în misiunea de cercetare cosmică. A venit timpul să mă gândesc și la experimentele care le voi face în lupta cu timpul, cu gravitația strivitoare a planetelor gigant, la uraganele dezlănțuite pe acele sălbatice planete. La formele de viață primitivă pe care e posibil să le întâlnesc, să mă gândesc la protejarea lor, poate vor deveni leagănul unor noi lumi!... Vântul și norii se năpustesc cu furie peste munții și văile de lângă Orașul Studenților
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389835505.html [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
al operei fănușiene, așa cum Viorel Mortu a numit casa natală a lui Fănuș Neagu. În toate ferestrele casei râdeau mușcate în diferite culori. Ne chemau parcă să regăsim tăinuitul izvor al inspirației fănușiene, ne îndemnau să inspirăm parfumul de dragoste sălbatică ascuns în petalele lor. Și... am pășit. La intrare, ne zâmbea cu blândețe, chipul său dintr-un tablou, iar palmele sale parcă ne-a atins pe rând creștetele, urându-ne bun venit în cuibul de cristal al copilăriei. Fănuș Neagu
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
visare muzică ce ii liniștea cugetul. Criști, cu fiecare escapada, se apropia tot mai mult de diafana Carmen. Acum, pe jumătate amorțit de țigară, simțea cât îi este de dor de picioarele minunate ale iubitei, de gură ei ce săruta sălbatic, de glasul ei puțin răgușit dar care părea că plin de mister. — Timbrul glasului tău îmi aprinde imaginația, ai imprimat în inima mea glasul tău iubito! — Doctore, cum vorbești? Poate în creier a ajuns și a rămas acolo, glasul meu
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII ROMAN---CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456319742.html [Corola-blog/BlogPost/383258_a_384587]
-
de a trece pe sub nasul cenzurii, care nu lăsa libertatea de exprimare, aceasta însemnând lătratul latinesc al câinilor, iar minereul de India făcând YOGA. Călătoria poetului este simțită în tot ținutul cărășan, acolo unde sunt cazane, turnuri, unde Coșava vântul sălbatic, te poate preface în covrig sau pește. La trecerea în neființă a creștinului, flacăra sudurii îi ține loc de lumânare. Cine poate înțelege asemenea trăiri? Acolo unde nu avea să se termine ceea ce începuse, poetul vede ruinuri de vis, care
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Sferele_poeziei_lui_nicolae_s_rbu.html [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MAREA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O, mare, Mare albastră și misterioasă, Cu valuri sălbatice ce-nghit orizontul, Glasul tău plin de ispite, Mă cheamă în depărtări. Râu al nemărginirii, Cine-ți dăruiește viață În inima uscată a pădurii înghețate? Pământule-mamă, de câte milenii, Cântecele mele îți scaldă întinderile? Pământule, Iubitule, De-atâta vreme îți
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/355533_a_356862]
-
orizontul. Uiți atunci că există autostrăzi cu câte cinci, șase benzi pe sens, că există și orașe cu viață trepidantă, că Phoenix e o mare capitală, și lași să-ți cutreiere mintea imaginea caravanelor de căruțe cu coviltir, traversând vestul sălbatic în aventurosul lor început. Oamenii? Sunt oameni. Amabili, mereu zâmbitori, acordând atât de puțină importanță vestimentației încât te întrebi cum de mai există ilustrele magazine care fac din modă un spectacol. Nu au pasiuni răvășitoare, nu au prietenii care să
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
tot pe față și pe mâini, iar un picior aproape că și-l scrântise. Traista i se opri peste cap. Se dezmetici cu greu din căzătură și începu să se târască, ajutându-se de mâini și de picioare, prin albia sălbatică a râpii. Sus de tot, printre ramurile încâlcite ale boscheților, se vedeau malurile galbene, luminate probabil de luna pe care el n-o mai vedea din viroagă. Oare cum să se cațere înapoi, până sus, printre pietre, mărăcini și crengi
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
al său alai? Mi-amintesc, prin lacrimi, de ultima seară, Când, la braț cu luna, ne simțeam în rai. Stele risipite se jucau, vioaie, Cu lumina blândă, clipocind discret. Chipul tău șăgalnic mirosea a ploaie, De sub abanoșii îmbrăcați cochet. Licurici sălbatici se prindeau în horă, Întețindu-și vrajba, sub frunzele noi. Dansul lor frenetic părea că adoră, Până la strigare, al naturii croi. Recitam și versuri, tu mă luai în brațe, Rănile din suflet dispăreau, pe rând. Tiptil, alizeul venea să agațe
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
de noroc. Îmi înfășor cojoaca grijuliu, Îndes căciula bine pe urechi, E iarnă aspră și-i tare târziu Și-n fond ne confruntăm cu lucruri vechi. Ci e atât de frig în omenire, Iar vântul suflă mai cu necruțare, Încrâncenări sălbatice-n neștire, Când dreptul este doar al celui tare. Nici o rostire de înțelepciune, Nici un cuvânt de caldă mângâiere Prin care lalolaltă să adune Speranțe alungate de durere. Voiam să car trei brațe de surcele Și am cărat trei brațe de
TREI BRAŢE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_brate_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355509_a_356838]
-
ce poartă dezinvolt aripile. Tu te acoperi cu puteri tămăduitoare lacrima înlătură plânsul, durerea se scutură de semnele suferinței din trecut, vindecă trupul de slăbiciunile lui până se întrupează din nou vindecat înlăuntrul cu solzi protectori. Seducțiile tale de mentă sălbatică intră sub piele ca iarba în gura coasei, inima se plimbă prin piept deschizând zăvoare ascunse, să intre calul troian. Treptat cetatea din mine se dărâmă. Referință Bibliografică: Treptat / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul
TREPTAT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1486042298.html [Corola-blog/BlogPost/362542_a_363871]
-
Eram pe cale de a înnebuni în muguri flămânzi. Noroc că am așternut aplauze peste mâlul rămas de la petrecerea izvoarelor! - Caută vechile noastre șoapte. Au mai rămas câteva în temnița ta. Dar și acestea sunt arse și au miresme de tei sălbatic. Din ele vei face sfori pentru cascadorii gândurilor mele. Alături vei găsi un inel din picuri de dor și ace de suflet. L-am desenat împreună cu vocalele de pe inima unui pian. Am întins mâna. Știam că vor veni râuri de
CORTINA UNUI ACTOR ORB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cortina_unui_actor_orb_gina_zaharia_1326914326.html [Corola-blog/BlogPost/361283_a_362612]
-
și a ficțiunii asupra omului. „Darul munteluiˮ este zmeura; dulceața și aroma ei generează o halucinație colectivă, sătenii din Ce-a fost asta (Darul muntelui), în plină iarnă, au impresia că au trăit o zi rodnică la cules de zmeură sălbatică. Todiraș din Colțul lui Tolomei (Darul muntelui) își pierde pălăria. Influențat de poveștile despre spiridușul Tolomei auzite în sat de la bătrâni și rememorate de copii la joacă, refuză să se întoarcă după pălărie și are impresia că aceasta îl urmează
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
plimba necontenit mâinile pe obrazul său, coborând pe corp și ajungând în zonele sensibile ale petecuțului de mătase cârlionțată, tresăltând de emoția primei lor întâlniri, în liniștea nopții de vară. Mircea îi oferi gura, pornind cu limba într-o incursiune sălbatică, jucându-se cu buzele sale, sărutându-le cu pasiune, în timp ce ea îi răspundea cu aceeași dăruire, culegând magia senzațiilor ce-i invada corpul său tânăr. Mircea o ajută pe Săndica să scape de rochița scurtă, în timp ce fata îl ajută să
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
apoi cu vârful limbii, simțind o dorință de a o posedă și mai mare. - Ești dulce. Peste tot ești dulce, spuse fata. Gura lui caldă și umedă îi făcea plăcere. Limba lui se împerechea cu a sa într-un dans sălbatic, fără reguli prestabilite, un dans al simțurilor declanșate de ritmul coapselor și a celor doi parteneri cuplați într-o uniune ce nu se mai dorea desfăcută. Pe unul dintre sâni era desenată o aluniță mica maronie, pe care o tot
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
mă dezic. Și atunci să-mi dai o floare Și să plângi cu ochii reci Când puteai o sărutare Înainte ca să pleci. Voi rămâne, doar o piatră Iscălită pe poteci Și clepsidra vieții spartă Pe unde cu pașii treci. Flori sălbatice vor crește Sângerând ciudat sub pași Din înalt privi-voi peste Urmele ce tu le lași. De iubire crângu-i plin Și de flori înmiresmate, Am să-ți las un cer senin Și metaforele toate. Să mă strigi singurătate Peste timp
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1491070234.html [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
În mine,totul este așa cum trebuie să fie. Trăirile nu mă sperie. Este rândul lor să fie vii, să ridice valul în care să cuprindă întreaga bucurie și darul tău. Îmi spui să las libere trăirile. Chiar dacă le domesticesc, ele sălbatice rămân precum Colț Alb. Chemarea pădurii îl făcea nerăbdător. Tot acolo a plecat... Și eu. Mi le dărui oricum fără a mai respira frica sau teama de cuvânt, care în mine își poartă sămânța ca pe o victorie falsă. I-
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
Doamne, vântului de miazăzi! / să mă ascundă în poalele cerului / și să mă închidă-n carapacea luminii. / Împreunează-mi mâinile în rugăciune! / Ocrotește cuvântul ce nu mă omoară / și acopere-mi cerul / cu întregul Tău nume! / Și... iartă, Doamne! copila sălbatică / ce uită numele Tău fără voie“. Prin structuri, tendințe , detalii și tonalități radiante, visele lirice ale Viorelei Codreanu Tiron, exprimate în discursuri raționale, poartă pecetea autenticității, înnobilând demnitatea expresiei. Empiria spațiului poetic este scânteietor locuită de autoritatea gnoseologică a cuvântului
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
păr creț, mai închis la ten și celălalt mai scund, rotofei, cu păr rar, blond. Ly deschise ușa și oamenii legi au fost puternic impresionați de prezența falnică și uriașă a bărbatului negru, din fața lor, cu ochii sângerii și alură sălbatică. - Suntem plutonierii Ilie Ghidoveț și Vasile Tocană de la Miliția Capitalei. Am venit în urma apelului primit din casa dumneavoastră! spuseră bărbații, în timp ce prezentau politicoși legitimațiile de serviciu. - Poftiți, vă rog, le spuse Ly. Eu am sunat. Milițienii au intrat uimiți de
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
în brațele mele, lipit de al meu, să-i aud respirația“, gândi bărbatul. “De când ne-am căsătorit, am dormit totdeauna împreună. Un somn fără Violeta alături, mi se pare de neconceput. În fiecare noapte, adormeam îmbrățișați, după ore de amor sălbatic. Teoria conform căreia contrariile se atrag, se dovedea din plin în cazul nostru. Atracția existentă între noi era explozivă, ca o furtună în deșert. Aș fi făcut dragoste cu ea neântrerupt. Când ne priveam unul pe altul în ochi, nimic
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
văzut-o. Albul pielii ei delicate, cu miros de bebeluș, părul lung, lins, blond deschis mă atrageau la nebunie. Fiecare silabă rostită de Violeta mi se părea o licoare magică, dulce, care pătrundea în sufletul meu, și topea inima mea sălbatică. Aș fi dorit să o ascult tot timpul. Timbrul vocii ei, atât de melodios, mă mișca până în adâncul ființei mele de războinic bantu”. Ly se întinse pe pat și se gândi “ În clipa aceasta, cel mai frumos lucru care mi
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
ființă atât de dulce, de atrăgătoare... ”Dar oare se va uita la mine vreodata zeița aceasta?” se întrebă atunci Ly, visător. Când Violeta se strecură în ringul de dans, Ly o întâmpină cu atitudinea sa mândră de conducător de triburi sălbatice, ca și cum ar ataca o gazelă din jungla sălbatică... și fetei i-a plăcut mult abordarea aceasta neobișnuită. De obicei, toți știau că-i fata ministrului și i se gudurau în jur, ca niște cățeluși speriați, să-i satisfacă toate voile
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
se va uita la mine vreodata zeița aceasta?” se întrebă atunci Ly, visător. Când Violeta se strecură în ringul de dans, Ly o întâmpină cu atitudinea sa mândră de conducător de triburi sălbatice, ca și cum ar ataca o gazelă din jungla sălbatică... și fetei i-a plăcut mult abordarea aceasta neobișnuită. De obicei, toți știau că-i fata ministrului și i se gudurau în jur, ca niște cățeluși speriați, să-i satisfacă toate voile... Bărbatul acesta, însă, era altfel decât cei cunoscuți
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]