146 matches
-
altminteri, romanul este scris la persoana întâi, iar naratorul, tânărul scriitor și publicist Aaron Greidinger din Varșovia interbelică, retrăiește parțial biografia autorului însuși. Povestea ne spune că, la aproape douăzeci de ani de la evadarea lui din Krochmalna, celebrul cartier al sărăcimii evreiești din capitala Poloniei, Aaron Greidinger (pe care prietenii îl alintă cu apelativul „Țuțik”, băiețandrul) se întoarce acolo, dar numai cu intenția unei descinderi turistice. Însoțește o actriță a teatrului idiș, Betty Slonim, sosită din America și dornică să se
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
lipsit de caracter, lacom, demagog, pe cât de iute de replică, pe atât de nesimțit ("un jeg și-un ipocrit obsedat de bani", l-a definit fostul său manager), Moore își arogă de câțiva ani rolul de purtător de cuvânt al sărăcimii americane. În opinia lui, violența din America e rezultatul unei "culturi a fricii create de o mass-media rasistă". Un sărac ce stă pe conturi de milioane de dolari, obținuți din publicarea unor cărți - Stupid White Men ("Albi proști") și Dude
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
cele actuale - vor fi căzut, premier interimar ar trebui să fie numit Theodor Stolojan, cu o echipă ministerială întărită în zonele deficitare. În felul acesta s-ar contracara atacurile, deja furibunde, referitoare la lipsa de preocupare a ,milionarului" Tăriceanu pentru sărăcimea țării. S-a dovedit în nenumărate ocazii că stilul scrâșnit-întunecat al lui Stolojan are enormă trecere la populație și că el poate fi ideal în vremuri de intensă criză politică - așa cum se anunță vara lui 2005. Va fi nevoie de-
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
și-un picior de miel deshidratat pe care el scrisese cu creion chimic "Termen de garanție, 3 luni de la data cumpărării" - act de o samavolnicie fără precedent pe palierul nostru. ...Dar, au fost Sfintele Paști, Noaptea Învierii, mirosuri amețitoare pentru sărăcime, toate precedate de semnarea Tratatului cu U.E., eveniment transmis în direct la televiziune și comentat în fel și chip de analiști, care de care mai... analiști - singurul produs de care România nu duce lipsă după '89.
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
Nicolae Costin, în care se scrie, negru pe alb, că în zilelel lui Duca Vodă (1693-1695), în Moldova „s-au mai scornit și alt obicei, de plată a câte doi orți (66 de bani) de pogon de pre păpușoi”, pentru că „sărăcimea câtă era în țară, se învățase deși făcea ogoarele cu sapa, de semăna păpușoi și cu aceea hrană se ținea”; de aceea, relatează mai departe cronicarul, „darea aiasta repede s-a luat”. Textul reprezintă, însă, o dovadă că, de-acum
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
Ureche scrie despre o vară-pârjol din zilele lui Petru Vodă (1585), „care a secat toate izvoarele(...) , copacii au secat de secăciune, dobitoacele n-aveau ce paște, doară spre toamnă s-au pornit ploi și a crescut mohorul, de-au scăpat sărăcimea, că era pretutindenea foamete mare”. Dintr-o „Cronică Anonimă” aflăm că „în al treilea an al domniei lui N. Racoviță (1718) nici un fel de roadă nu s-au făcut în Moldova și Țara Muntenească, nefiind ploi toată vara și mai
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
pretutindenea foamete mare”. Dintr-o „Cronică Anonimă” aflăm că „în al treilea an al domniei lui N. Racoviță (1718) nici un fel de roadă nu s-au făcut în Moldova și Țara Muntenească, nefiind ploi toată vara și mai mulți din sărăcime mâncau rădăcini de papură și umblau cerșind”. În vara aceluiași an, relevă „Analele Brașovului”, din cauza arșiței, „pomii au înflorit a doua oară, dar fructe nu au dat, s-au aprins pădurile de pe muntele Zărnești, de i-au rămas numele «La
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
industrioși, inteligenți și deschiși la nou, iubindu-si cu pasiune orașul și având o nedesmintită vocație a mecenatului. Nu erau, desigur, niște sfinți. Roase de boli endemice și secerate de epidemii, cartierele mărginașe ale Barcelonei, ca și Orașul Vechi - abandonat sărăcimii pe masura ce bogații se mutau în casele noi și confortabile din Eixample -, erau totodată cuiburi ale prostituției și ale crimei (precum suburbiile londoneze ale lui Dickens, cu jumătate de veac înainte). Cu muncitorii lor abrutizați de mizerie și de viciu, patronii
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
trecut, aproape în fiecare seară, putea fi văzut un scriitor arhicunoscut prin talent și extravaganță, care, de obicei, se îndrepta spre braseria de la Athénée Palace: «El era un bărbat tânăr, înalt, subțire încă, voinic, cu o eleganță contrastând violent cu sărăcimea și cenușiul din jur. Bărbatul acela ostentativ de elegant avea dantele la încheieturi, straie nemaivăzute, un aer feroce de sigur pe el... Capul, tuns scurt, era superb. Răvășit, cu detestabila, capitalista tunsoare à la Titus... Personajul semăna cu unul din
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
despre omul bogat care-și invită prietenii la masă, dar nu vine nici unul. Îi cheamă din nou prin slujitorii săi, dar fiecare găsește o scuză, un pretext pentru a nu se prezenta. Atunci bogatul îi pune pe servitori să adune sărăcimea ulițelor la masă, pe toți cerșetorii și milogii. Sensul parabolei este că cei ce-l refuză sunt iudeii, iar sărmanii suntem noi. R.: Apropos de această deschidere, romanul începe printr-o frază spectaculoasă a stăpânului regatului Meroe din nordul Nubiei
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
creează, de exemplu, lectura jurnalului lui Mihail Sebastian: o carte plină de atrocități morale, sociale, politice, în spatele cărora rezidă însă o noblețe și o europenitate de fond imposibil de găsit în mărturiile de după fatidicul 1947. Waldeck nu se înșală în privința sărăcimii rurale, vede foarte bine breșele societății românești prin care se insinuează extremismele, și cu toate astea echilibrul fundamental nu pare să fie în primejdie. înaintea tragicului Tratat de la Viena, oficialitățile române organizează o călătorie pentru corespondenții străini în Transilvania. Acolo
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
Nu mai dominat de șapcă, bască și manivelă. E racordat la mișcarea europeană, are politicieni scutiți de grija zilei de mîine (unii dintre ei sînt chiar foarte bogați) și nu se mai poate purta ca o formațiune politică ce ridică sărăcimea peste noapte pentru a-i ciomăgi pe îmbogățiți." Cine știe de unde poate sări iepurele în privința ridicării sărăcimii, căci PSD-ul e un partid care numără peste jumătate de milion de membri, ceea ce, vorba unui personaj al lui Caragiale, înseamnă "famelie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
grija zilei de mîine (unii dintre ei sînt chiar foarte bogați) și nu se mai poate purta ca o formațiune politică ce ridică sărăcimea peste noapte pentru a-i ciomăgi pe îmbogățiți." Cine știe de unde poate sări iepurele în privința ridicării sărăcimii, căci PSD-ul e un partid care numără peste jumătate de milion de membri, ceea ce, vorba unui personaj al lui Caragiale, înseamnă "famelie mare, renumerație mică, după buget". ROMÂNIA LIBERĂ nu s-a lăsat impresionată de spectacolul fuzionării pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
galbenă"?... Olimpiada 2008?... Comunismul gata să ridice, prin capitalismul, pe care voia să-l dărâme și care printr-o fractură ideologică nu se știe cum deveni altceva, o forță a lumii... și cal și măgar... ce înalță zgârie nori pentru sărăcimea cea mai feudală din lume, și asta rapid într-o generație, făcând întreg globul terestru să se crucească... Dar nimic nu stă în calea Unei Utopii pe termen scurt... O Chină păzită și azi de zâmbetul dulceag al lui Mao
Ecouri la Olimpiadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8075_a_9400]
-
reîncepea, pe un ton și mai arțăgos: „ascultă la mine“!... Era evident că la originea vehemenței sale stătea bănuiala că nu e luat În seamă - În definitiv, o problemă de comunicare. — Ascultă la mine, domnule, nu se poate altfel! Toată sărăcimea planetei, toți obidiții și umiliții pămîntului și-au pus speranța În comunism. Din păcate, s-a greșit undeva, În punctul de plecare. Materialismul dialectic, ateismul, asta a fost greșeala! Comunismul va trebui Într-adevăr restaurat, dar nu așa cum a fost
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
turti nasul de geam, dar tot ce-ar fi putut vedea din sala de așteptare era acoperit de trăsăturile doctorului. — A murit acum șase ani, spuse el. Dr. Czinner se hazardă, fără un risc prea mare pentru unul familiarizat cu sărăcimea din Belgrad și hrana pe care o mânca aceasta: — Da. Era bolnav când l-am cunoscut. Cancer la stomac. — Cancer? — Dureri. — Da, da, În burtă. El era. Îl apucau noaptea și atunci fața i se Încingea foarte tare. Mama obișnuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
sau numai le-au dat jos capul și-au pus altele, au șters datele. S-a făcut loc și pentru ăștia noi, au mai smuls niște stejari din rădăcini, să mai fie pământ. Dincolo de deal și de soldatul necunoscut e sărăcimea. Dar și la „Sfântu’ Vasile”, de când au înmormântat-o pe mătușa primului-ministru, au făcut o alee pentru ștabi, au pus pietriș, e și-o fântână acolo, c-o lebădă din care țâșnește apa. Și primarul are loc de veci acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ferindu-se, bombănesc dezgustați și-și duc mânuțele manichiurate la nas și la gură. Inky merge drept înainte. Spune: — Așa-mi place să fac asta. În fața noilor îmbogățiți de soiul ăsta, Inky spune că e timpul să schimbăm regulile. Spune: — Sărăcimea e noua nobilime. Puțin mai încolo e un cârd de miliardari ai internetului și de șeici arabi ai petrolului, fumând cu toții în fața unei galerii de artă, și Inky spune: — Hai să-i sictirim cerându-le mărunțiș... Asta e vacanța în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să ai impresia că autorul se zidește singur în niște aluzii și parafrazări pe care numai el le poate înțelege. De pildă, paginile dedicate maleficului „Cocostîrc“, probabil un personaj odios care i-a înnegrit multe zile autorului, sunt de o sărăcime evocatoare care îl aruncă pe cititor într-un neant de dezorientare livrescă: nu înțelegi ce rău i-a făcut autorului și de ce e atît de malign în scîrboșenia lui. Dar ce este uimitor e că Nicolae Radu, fiind conștient de
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
o suflare și fără reveniri ulterioare. Apoi, dacă l-am judeca pe Schubert numai după bucățile pe care el însuși le-a considerat drept încheiate și demne de a fi cîntate în public, atunci repertoriul său ar fi de o sărăcime deplorabilă: ultimele trei cvartete, două triouri de pian, cvintetul de coarde, șase sonate pentru pian și Simfonia în Do major. Nimic din torentul de lieduri, compoziții intrumentale și lucrări ocazionale pe care Schubert le revărsa spontan în cursul reuniunilor familiale
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
conductele de țiței și, la adăpostul nopții, sau chiar protejați de paznici, își umplu canisterele, bidoanele sau cisternele cu prețiosul lichid. Că sunt sau nu prinși, e de ordin secundar. Important e că această categorie există și prosperă pe spinarea sărăcimii căreia nici prin cap nu-i trece că poți ajunge la pofituri uriașe cu atâta ușurință. Revin la ideea inițială: indivizii ale căror suspecte îmbogățiri au trezit atâta indignare ar trebui să aibă minimul bun-simț de a se retrage din
Ciuperca nucleară a corupției by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10918_a_12243]
-
parte dintre ei trăiau la periferiile mahalalelor din ce dădea Dumnezeu. Marginalizați de semenii lor și forțați să trăiască într-o lume pe care și-o doreau schimbată, majoritatea acestor suferinzi sociali vor căuta răzbunare în timpul regimului puterii populare. Această sărăcime socială mai înseamnă pe lângă puținătate culturală și neputință cotidiană. Pe sprijinul lor a contat noul regim popular când a promovat „originea sănătoasă” iar refuzații seculari au devastat sistematic, manipulați cu ușurință, vechea societate românească construită cu greu timp de două sute
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
mai cădea în categoria legiuitelor pogoane din ziua de astăzi și nu vor servi pentru îndestularea spornicilor. Fiindcă tot ce se recomandă, nu este precum zic unii, o împărțeală de pământ, nu o împărțire a averilor, nu o îndestulare a sărăcimei prin care metodă am ajunge să fim datori a îndestula și pe săracii de prin orașe, ci este recunoașterea dreptului fiecărei clase, o precizare a pământului, definitivă, precizare, care a mijlocit și în alte state, și care nu s-a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
este cu totul altceva. A fost o jertfă a iubirii și a luptei împotriva convențiilor. O luptă inegală. Burghezia iubește convențiile, familia perfectă, discreția perversă, ea este mereu mulțumită cu ce are și va mai obține. Nu fac parte din sărăcime, nu mă simt proletar, dar ceva este rău , fundamental rău în sistemul capitalist. Cică evoluează, se umanizează. Nici vorbă, crimele se țin lanț. Masacre în toată lumea, bombardarea Belgradului, intervențiile în Afganistan, Irak, presiunile economice sunt niște porcării. Scuze pentru limbaj
FARMECUL DISCRET AL BURGHEZIEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364048_a_365377]
-
neamul dacilor s-a stins după nimicirea lor de către împăratul Traian, că așa zisul „popor român” nu este decât o populație formată din amestecături. Adică, amestecătura din timpul ocupației romane (resturi de daci romanizați, amestecați cu niscaiva coloniști romani, repectiv sărăcime din sudul Italiei, cu scursuri de aventurieri ai Imperiului Roman de prin peninsula Balcanică, parți și alte seminții de prin Orientul Mijlociu), care s-au amestecat în următoarele zece secole, cu alte scursuri migratoare, vânturate de istorie pe teritoriul țării noastre
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]