2,273 matches
-
Constantin Țoiu Sărbătorirea pe care Consiliul Europei a propus-o în anii trecuți pe tema Europa, un patrimoniu comun, a avut loc la Sibiu, în orașul scump nouă, de la poalele Munților Cibin, unde Apusul a implantat la începutul Evului Mediu cea mai puternică
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
Dragoș Bucurenci Să fim bine înțeleși - nu am nimic cu sărbătorile. Am o problemă cu sărbătorirea lor. Iar din întreg calendarul sărbătoresc românesc, sărbătorile de iarnă îmi întind nervii la maxim. Lucrul nu se întîmplă de ieri, de azi, iar motivele nu sînt frivole. Puse în scris, am speranța că mă vor liniști într-o oarecare
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
foarte sincer cu noi, mai ales de cand ne-am americanizat inclusiv la nutrit pofta de stat la cozi în supermarketuri de sărbători. Dar totuși, nu înțeleg resentimentul asta. Nici pentru mine nu pot să zic că semnificația religioasă primează în sărbătorirea crăciunului. Încerc să reduc totul la consumat vin fiert cu scorțișoară, și dat și primit cadouri. Pentru mine funcționează, parcă anul ăsta nici agitația din magazine nu mă mai exasperează foarte tare. Cu riscul de a fi desființat de restul
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
regenerare,o nostalgie obscură a plenitudinii.Cele mai fosilizate gesturi rituale reușesc să creeze,daca nu o breșă autentică în timpul profan,cel puțin un consens comunitar,o minimă împrospătare a legăturilor dintre noi.In consecință chiar și cea mai ipocrita “sărbătorire” este preferabila lipsei de sărbătoare,pur și simplu pt că ne aduce și ne ține impreuna.Abolim sărbătoarea și ce punem în loc?Alienarea “sinceră” a solipsistului?!! dragoș, ai citit textul “biserică strîmba” de pe blogul meu? îl găsești la “religie”. broken
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
accepta resemnata soarta. Dar aparențele înșală: sunt dintre cei care își mai aduc aminte de nenumăratele îndemnuri la unificare pe care defunctul Papă Ioan Paul al II-lea le-a adresat bisericilor ortodoxe. Unul dintre punctele de dispută era dată sărbătoririi Paștilor: în ciuda unui elementar argument numeric, ortodocșii (în număr de 250 de milioane) refuză și acum să sarabatoreasca Pastile odată cu catolicii și celalte culte creștine (1,75 miliarde). Dacă ar fi avut inteligență să accepte la vremea potrivită mâna întinsă
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
Liviu Dănceanu Probabil că încă suntem mefienți la aniversări și sărbătoriri. Supradozele de festivism prizate în evul roșu ne-au lecuit, se pare pentru mult timp, de cultul temenelelor și al aplauzelor de circumstanță. A omite ori a ignora un eveniment ce ține de borna indicatoare a vieții, întâlnită la intervale
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
de tinerețe și lumina în priviri, dovedindu-si cu prisosință o vitalitate incredibilă pentru vârsta să. - Cum de te-ai întors atât de repede în România, draga Gelu? Ne-am văzut, nu demult, pe 8 iunie, la Operă Națională, la sărbătorirea baletului românesc și a stelelor sale plecate peste hotare. - Cum era și normal, am venit în vacanță să-mi revăd în tihna familia. Dumnezeu mi-a dat, la frumoasă mea vârstă, cateva bucurii. Am trăit un moment important în viața
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
nedeprins a frecventa atelierele de creație plastică? Aș fi decis repede negativ, cum am făcut adesea în situații analoage, însă Val Gheorghiu mi-a fost coleg de facultate, spre mijlocul anilor '50, unul dintre cei mai distinși, implicat și în sărbătorirea lui Ștefan cel Mare la cinci secole de la înscăunarea sa. El a realizat și expus atunci, la 12-14 aprilie 1957, un portret al marelui voievod, în aula Universității, de unde a dispărut brusc și fără urmă peste câteva zile. Era tributul
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
cu așa ceva, agreat de minister și în conformitate cu programa analitică. Autoare: Marcela Peneș, un nume extrem de prezent pe piața manualelor de limba și literatura română. În mod firesc există o lecție despre Cuza, plasată în economia manualului astfel încât să fie sincronă sărbătoririi zilei de 24 ianuarie. Lecția cuprinde un fragment dintr-o scriere a lui Dumitru Almaș, intitulată "Cuza-Vodă și Sultanul", o legendă despre demnitatea principelui român manifestată la Înalta Poartă, o legendă care este de fapt repetată de principele Carol în
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
a folosit de mai multe ori forma unică a numelui de familie ( "oamenii lui Iliescu", "partidul lui Năstase", "zdrobit în București de Băsescu", "Gușă pretinde că...", "Iordănescu le-a dat liber fotbaliștilor", EZ 3325, 2003, 8), într-un articol despre sărbătorirea sportivei Violeta Beclea-Szekely ( p. 10) apărea de două ori formula onomastică întreagă, o dată pe cea abreviată ( Viorica Beclea) și de trei ori doar prenumele ( Viorica). În informații mai seci despre diverse întreceri sportive, nu e însă rar ca preluat din
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
Gheran, ales să înfășoare trupul pretențioasei Fanny, în coșciug. Din altitudinea ochiului și a minții lui Liviu Rebreanu, Niculae Gheran comentează așteptarea lui Mario Roque în România, primirea lui Enrico Corradini, scriitor italian, senator și mâna dreaptă a lui Mussolini, sărbătorirea centenarului Ibsen, momente pe care le rețin, nu pentru că s-ar deosebi de altele în comentariu, ci pentru că, în legătură imediată și cu textul Jurnalului (vol. 17), sau cu alte volume ale ediției, arată disponibilitatea acestora de a se lăsa
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
timp de vreo zece ani pentru că, fiind vreme de război, fatalmente numirile nu se reînnoiseră, Curtea Belgiană era refugiată în Franța). El ne-a găzduit vreun an de zile la Bruxelles, de unde am iarăși imagini foarte precise. Țin minte prima sărbătorire a victoriei, deci ziua de 11 noiembrie 1919, având atuncea trei ani și trei luni; am plâns pentru că nu vedeam defilarea - până la urmă m-a luat cineva pe umeri, apoi, de la fereastra Legației (înainte de 1930 România nu avea "ambasade" ci
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Jana Balacciu Matei, cuvânt înainte de Iolanda Pelegri, Ramon Solsona, Ceasuri oprite, traducere de Lavinia Coman, cuvânt înainte de Xavier Montoliu i Pauli, Biblioteca de cultură catalană, Ed. Meronia, București, 2001. Grădini și drumuri Omagiul transmis de Mitterrand lui Ernst Jünger, la sărbătorirea centenarului acestuia, în 1995, se intitula "Iată un om liber". Cel două războaie mondiale la care participase, luptând cu arma în mână, primind, ca brav ostaș, decorația Pour le mérite, numeroasele răni cărora le supraviețuise, pierderea fiului în luptele din
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
de pe ultima pagină (ca să vedeți că am citit revista cap-coadă), ne-a atras atenția o relatare involuntar semnificativă despre activitatea Centrului nostru cultural de la Viena. Intenționînd să laude audiența „manifestărilor” organizate de diplomația culturală românească, Nicoleta Stoica spune că la sărbătorirea Centenarului Blaga, „Sala de festivități a Centrului, cu aproape 150 de locuri, a devenit neîncăpătoare. Printre cei prezenți se aflau ambasadorul Petru Forna, profesori de la Academia de Teatru și Film din București, consilieri locali de la unele ambasade străine, la care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
vorbit despre cartea ei Întoarcere în Bucureștiul interbelic la emisiunea lui Ioan T. Morar. Când Cronicarul a pomenit numele de Lippi, Ioana Pârvulescu și Adriana Bittel au întrebat, una "Filippo", cealaltă "Filippino?". Oricum, câștigătoarea a anunțat pentru săptămâna viitoare o sărbătorire în redacție. Din toți banii. De ce să citim revista Tomis ? Pentru mărturisirile lui Mircea Cărtărescu, căruia, de altfel, numărul din iunie (anul XLI, nr. 435) al revistei constănțene Tomis îi dedică - la aniversară - un grupaj consistent de texte. "La ora
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
umede", a lui Lovinescu: "N-am să uit niciodată figura galbenă de mucenic evadat de pe zidul unei mănăstiri, ochii lui în care se cuibărise o tristețe molipsitoare, fără leac, gestul lui de mare sfios, vorba lui molatecă șoptită." Trecem, la sărbătorirea de 75 a lui Bacovia, la Uniunea Scriitorilor din RPR, peste slava vremii cînd "artistul e prețuit cum se cuvine"... Mai rețin un portret paradoxal al certărețului Camil, pe care Peltz îl descrie, ca să vezi, drept un om cu vocația
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
perfecte, încât cu toții am fi început să moțăim, dacă nu s-ar fi auzit spre noi, telespectatorii, dinspre al mic ecran țipătul semiisteric al lui Cătălin Măruță - prezentatorul de rezervă și de elită al TVR1 - aflat la Cluj cu ocazia sărbătoririi jumătății de secol de televiziune: -Eu vă rog să vă uitați și să priviți... Suspicioși, am căutat rapid printre gene unii spre alții: adică de unde știa el că unii ne uitam, iar alții priveam la televizor ? Și, în definitiv, unde
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
Nicolae Iorga în data de 24 martie 1939, fragment al conferințelor radiofonice „Sfaturi pe întunerec”. Procesul propriu-zis al digitalizării a fost însă programat să înceapă din 2010 și să se termine 15 ani mai târziu. La 1 noiembrie 2008, odată cu sărbătorirea a 80 de ani de radio românesc, își începe emisia primul radio public online din lume dedicat copiilor - Kids Radio. Un an mai tîrziu se reinaugura Sala Radio, complet renovată și recondiționată, considerată din punct de vedere acustic cea mai
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
mai puțin decise. Chiar Anul Nou colectiv a fost diferit, mult timp, de la o zonă la alta, 25 decembrie pentru Europa medievală, 1 septembrie pentru Bizanț (de aici a trecut azi în "calendarul cu sfinți"), 1 martie pentru Rusia. Sensul sărbătoririi comune a unui nou început încheie reflecțiile pe temă ale Anei Blandiana: "Infinitezimala, dar conștienta oprire pe muchia dintre ani dă trecerii noastre mai departe sensul unei, chiar dacă discutabile, opțiuni și transformă ceea ce ar putea părea numai silnică trecere prin
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
ideologizarea aniversărilor. Nu mă refer atît la deturnarea lor politică (există și așa ceva), cît la tendința de a oculta, cel mai adesea dintr-un impuls naționalist, anumite implicații așa-zicînd internaționale ale evenimentelor sărbătorite. Și dacă, să zicem, fiind vorba se sărbătorirea propriu-zisă, lucrul se explică în parte, trecerea lor cu vederea de către istorici rămîne pentru mine de neînțeles. La 28 februarie 1859, Titu Maiorescu îi scria de la Berlin surorii lui: „Mie însă nu mi se pare deloc roză dubla alegere a
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
și victime (...) continuă o veche și prejudiciabilă tradiție românească de la «Pupat toți piața Endependenți»”. Asta, în timp ce se mimează normalitatea (s.a.), „când de fapt ne aflăm în stare de extremă urgență.” Decepții: Mihai Botez acceptă a fie ambasador la ONU, la sărbătorirea a șaizeci de ani, Eugen Simion primește vizita președintelui Iliescu, de unde: „Scrisoarea prin care am rupt cu el a fost unul dintre gesturile mele cele mai inspirate.” Cum știm acum, când fenomenul se resoarbe, anii 1990-1993 au fost aceia ai
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
Dumitru }epeneag, Critică literară - Gabriel Dimisianu, Poezie - Ioana Dinulescu și Bucur Demetrian, Debut - Augustin Cupșa, arte vizuale - Suzana Fântânariu. Primul număr din acest an al revistei reproduce prezentările scriitorilor de la festivitatea de premiere, precum și cuvântările premiaților. Numărul se încheie cu sărbătorirea lui Grigore Vieru care a împlinit de curând 70 de ani. Vorbesc despre poetul basarabean Antonie Solomon, primarul Craiovei, și Tudor Nedelcea care nu-și poate reține extazul liric și-l numește încă din titlu "dumnezeescul poet". l Revista ARGEȘ
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
an"; "Calde felicitări cu prilejul zilei de 30 Decembrie și al Anului nou!"- a acoperit tot mai mult spațiul redus al "divertismentului". Clișeele cele mai frecvente, culese din zbor, sînt: "cumpăna dintre ani", "roadele anului", "pragul anului", "bilanț", "ultima filă", sărbătorirea prin muncă"; "la fiecare popas sărbătoresc bucuria să se însoțească de prețuirea chibzuită a roadelor" (Săptămîna, 29 dec. 1972). De remarcat tendința spre teoretizare: "urăturile se dovedesc a fi momente de mare intensitate ale manifestării unui spirit umanist, care te
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
cultură populară" specifice vremii și dispărute între timp era publicarea de almanahuri. Cele din anii 60-70 ofereau o intensă tematizare a revelionului (plăcinte cu răvașe, rochia de revelion, șampania, machiajul, ornarea mesei, bucăți umoristice), probabil gîndită să pună în umbră sărbătorirea privată a Crăciunului; cele din ultimii ani eliminau aproape total ideea de petrecere, sărbătoarea fiind legată, cu anticipație, de aniversările politice ale anului. Și almanahurile ilustrează un limbaj festiv de o incredibilă prețiozitate, din care s-ar putea culege zeci
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
i se prezenta garda. Dacă zidurile ar putea să vorbească, ne-ar povesti ele, nu vocea monocordă de pe casetele tip ghid, despre mărirea și decăderea dinastiei Romanovilor. Este și motivul pentru care regizorul Aleksandr Sokurov a ales să creeze, pentru sărbătorirea celor 300 de ani de existență a orașului Sankt-Petersburg, al cărui simbol este, fără îndoială, și Ermitajul, nu un documentar clasic dedicat muzeului și istoricului acestuia, ci un film poetic, în descendență tarkovskiană: Russkij kovceg/ Arca rusă, 2002 (prezentat în cadrul
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]