997 matches
-
cu deosebire relevant, consubstanțierea aceasta are loc și printr-o suspendare a stratului moral, prin reflectarea unei inocențe genuine a materiei în sine, care are funcția unei ironii obiective, deci inocente la rîndu-i, la adresa umanului tendențios prin configurarea conștiinței: "Muzică sacramentală, mortar, pe corpul meu/ Suprapun zilele./ Ploaia șchiopătînd pune la încercare verdele/ Care în zăpadă își arată caninii puri./ Această dorință de slăbiciune/ Mă atrage ca matricea ta./ Zi și noapte de absență,/ Membrele-mi sînt sfărîmate în arome./ Îmi
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
trebuie să-l urmeze sufletul în căutarea lui Dumnezeu și în unirea cu El. Acest demers - divin și uman totodată - al trecerii de la moarte la viață prin apa baptismală, apoi prin asceză, rugăciune, cultivarea virtuților și prin participarea la viața sacramentală a Bisericii este îndeplinit pentru ca bunul credincios să fie primit din nou în sânul Tatălui, să participe la El. Omul devine atunci un „purtător de Dumnezeu”, plin de Dumnezeu, o ființă care participă la Dumnezeu; aceste cuvinte ale Sfântului Ignatie
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
2011, p. 149-159; ISSN 1224-8754; pe internet la : http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/601.pdf; revistă indexată BDI, acreditată CNCSIS, categoria B +, codul CNCSIS nr. 531) Keywords: deification, ideal, Christian, becoming, one with God, ultimate goal, spiritual, perfection, sacramental and moral rebirth, experience. Părinții secolelor primare ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
trebuie să-l urmeze sufletul în căutarea lui Dumnezeu și în unirea cu El. Acest demers - divin și uman totodată - al trecerii de la moarte la viață prin apa baptismală, apoi prin asceză, rugăciune, cultivarea virtuților și prin participarea la viața sacramentală a Bisericii este îndeplinit pentru ca bunul credincios să fie primit din nou în sânul Tatălui, să participe la El. Omul devine atunci un „purtător de Dumnezeu”, plin de Dumnezeu, o ființă care participă la Dumnezeu; aceste cuvinte ale Sfântului Ignatie
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
the Holy Ghost” (In. 3, 5), through the mystery of Baptism, and which progresses towards eschatology. The essence of this teaching about becoming one with God is - according to the Holy Scriptures, the Holy Fathers and important orthodox theologians - spiritual, sacramental and moral rebirth, into the Christians’ adoption, holiness and religious-moral-social perfection. Having made peace with God by Christ’s redemption work, the Christian man leaves his state of slave to sin and death and of separation with God, and he
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 110, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>. Sfântul Grigorie utilizează „beția” pentru a se referi la starea mistică a celor îmbătați de înțelepciunea divină și se referă la „beția trează” atât în cadrul sacramental, cât și mistic, în special în conexiune cu cărțile biblice Cântarea Cântărilor 5, 1-2, Psalmi 22, 5 etc.<footnote Jean Daniélou, From Glory to Glory. Texts from Gregory of Nyssa's Mystical writings, New York, 1995, p. 33-46. footnote>. Sfântul Grigorie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Istoria bisericească, I. 2.21, Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 20, 1 la Geneză, P. G. LIII, col. 23 etc. footnote>. Contextele incidențelor „beției” și „beției treze” la Sfântul Macarie sunt în general de un gen mistic, cu un singur element sacramental clar, care poate fi identificat în conexiune directă cu „beția trează”<footnote Collection I, H. Berthold (ed.), Reden und Briefe. Die Sammlung I des Vaticanus Graecus 694 (B), Berlin: GCS, 1973, I.63.6; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
acest text și traducerea românească a Pr. Sandu Gh. Stoian, din Opt omilii la Fericiri, în col. Comorile pustiei, 31, Editura Anastasia, București, 1999, p. 98. footnote>. Omul își transcende natura devenind fiu al lui Dumnezeu. Această transcendență este darul sacramental conferit de botez, și nu rezultatul înălțării sufletului prin filosofie, fenomen la care pare a se gândi Sfântul Grigorie în acest pasaj. Omul nu-și transcende natura prin efortul ascetic personal. Cât privește mântuirea, ea ne vine nu doar din
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Sfântului Duh<footnote Idem, Mărturisirea credinței ortodoxe, P.G., CLI, col. 766. footnote>. A. Halleux observă: Fiind totodată călugăr și preot, teolog și mistic, Palama a putut situa doctrina ființei și a energiilor în interiorul unei sinteze biblice și personaliste, hristologice și sacramentale, evitând astfel să-și închidă teologia în categoriile unei sistematizări filosofice, lucru care îi conferea acesteia o raționalitate mai înaltă<footnote André de Halleux, Palamisme et tradition, în rev. Irenikon, LIX (1975), nr. 4, p. 481. footnote>. Definiția lucrării ca
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Viața creștină, „viața filosofică” este o viață sacramentală, de contemplare Și slujire Sfântul Grigorie de Nyssa socotește viața călugărească adevărata filosofie, Întrucât Îi duce pe cei ce o practică la contemplarea adevărului, care e Dumnezeu Cel personal. Practicanții adevăratei filosofii ajung la cunoașterea adevărului, Însă prin Duhul Sfânt
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Unicului Trup al lui Hristos, ca unul dintre membrele Lui. Țelul perfecțiunii sau desăvârșirii este pentru fiecare din noi - pentru ministru Și cizmar, În mod egal - urmarea Și imitarea lui Hristos pe căi multiple În credință Și Împărtășirea de trăirea sacramentală a Bisericii<footnote Ari Ojell, One Word, One Body, One Voice: Studies in Apophatic Theology and Christocentric Anthropology in Gregory of Nyssa, a Doctoral dissertation (article-based), Helsinki, 2007, p. 185. footnote>. În viziunea gregoriană asupra creștinismului, perfecțiunea nu este doar
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
2007, p. 227. footnote>. Conchizând, subliniem faptul că, la Sfântul Grigorie, perfecțiunea În virtute Înseamnă În special o slujire perfectă ca slujitor al lui Dumnezeu În diseminarea Tainelor divine de care să se Împărtășească toate membrele Trupului unic, În viața sacramentală a Bisericii. Bibliografie Izvoare: Sf. Grigorie de Nyssa - J. P. Migne, Patrologiae Cursus Completus, Series Graeca, vol. XLIV-XLVI De oratione dominica, P. G. XLIV, col. 1119-1194; De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 297-430; De vita S. Macrinae, P. G.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
doar la momentul învierii generale. Comportamentul moral și primirea Euharistiei sunt cele două modalități complementare prin care Duhul este hrănit în credincios. La nivel moral, supunerea față de Dumnezeu produce fructele Duhului. Invers, comportamentul imoral sărăcește oamenii, alungând Duhul. La nivel sacramental, uniunea cu Duhul inițiată prin Botez este menținută prin Euharistie. Fiind hrănit de Trupul și Sângele Domnului, trupul nu putrezește, ci se împărtășește de Viață (Contra ereziilor, 4.18.5; cf. 5.2.3.). Așa cum pâinea este transformată prin rugăciunile
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Române, Seria a II-a, Anul III (2011), Nr. 2, p. 63-84; ISSN 1015-1044; rezumat pe internet la: http://www.revista ortodoxia.ro/ro/?p=1014) Rezumat în limba română Este binecunoscută importanța pe care Sfântul Grigorie o dă vieții sacramentale în urcușul duhovnicesc către unirea cu Dumnezeu. Studiul de față își propune să arate viziunea Sfântului Grigorie de Nyssa cu privire la Taina Botezului care este a doua naștere a omului și începutul participării omului la viața nemuritoare. Botezul sau baia nașterii
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
creat după chipul lui Dumnezeu, cu menirea de a deveni asemenea cu Dumnezeu. Prin Botez, se reface chipul lui Dumnezeu din om și se realizează asemănarea. Botezul nu ne oferă îndumnezeirea finală, ci ne deschide calea spre ea. Importanța vieții sacramentale în urcușul duhovnicesc al omului spre unirea cu Dumnezeu În întreaga literatură patristică se subliniază faptul că drumul despătimirii și al virtuților se parcurge cu Hristos și în Hristos, astfel că este imperios necesar să intrăm în relație cu El
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Sfintele Taine. Sfântul Grigorie de Nyssa abordează viața spirituală din două direcții: 1. Viața spirituală este total dependentă de viața divină care aparține Bisericii, viața pe care doar Biserica ne-o poate comunica prin Sfintele Taine, altfel spus, de viața sacramentală a Bisericii; 2. Viața spirituală este absolut liberă, în sensul că depinde doar de om să se orienteze către bunurile divine pe care Biserica i le poate oferi<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
drumul omului spre îndumnezeire, omul nu este singur, neputând și nerealizând acest urcuș duhovnicesc perpetuu într-un mod pur uman, ci în Hristos. Jean Daniélou este de părere că doctrina spirituală a Sfântului Grigorie este o extensie a teologiei sale sacramentale<footnote Herbert Musurillo, From Glory to Glory: Texts from Gregory of Nyssa’s Mystical Writings, Scribner, New York, 1961, p. 22. footnote>. Facultățile sufletului, ridicate la o înălțime dumnezeiască prin Sfintele Taine, înfloresc și rodesc în urmarea de către om a vieții
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cine aș putea să-l opresc Vorbindu-i în limba potopului Ce pe mine de mult m-a mistuit? Ce haină pot încă să îmbrac, Să semăn și eu a carne, A viață de toate zilele? Deodată să fiu suflul sacramental în gura omului ce-și paște pierderea Chiar prin glorie și ideal. Visul a tăcut exterior. Aud pași pe stradă Ce nu mai sunt și-n umezeala Vremii din urmă au să cadă. Să fie oare o momeală Clipa ce
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
înzilit totdeauna de față, însă stăruind a rămânea mereu întru ascunsul chipului aproximat de vitralii cu sticla îmbătrânită în clarobscurul co-etern cu moartea ce pare ca și cum un mod de a conserva asfințitul non-stop sub care Matusalem, probabil, își rostește parafraza sacramentală: - Nu credeam să nu învăț a muri vreodată...
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
mai rar. Cei care sunt datori a se împărtăși mai des sunt slujitorii Sfintei Taine și, implicit, ai Sfintelor Altare, adică în primul rând preotul și diaconul, dar și toți ceilalți membri ai clerului, care nu fac parte din preoția sacramentală. Această carte, a Domnului Stelian Gomboș, din cele prezentate mai sus, constituie rodul unui studiu duhovnicesc și moral al doctrinei despre Sfânta Euharistie, prezentând un bogat volum de documente care întregesc aria de cercetare a temei studiate, conferind acestei teze
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
solemnitate, ingrat pentru poezie. Dan Damaschin izbutește a păstra relația vitală pentru artă cu concretețea eului creator în frămîntarea sa ireductibilă, în sfera sa autonomă care contează precumpănitor pe planul expresiei literare. Din care motiv cheia lecturii poate fi concomitent sacramentală și curent morală pentru spiritele sceptice, ambii vectori convergînd în imaginea lirică ce-și trage sevele din compoziția sa ambiguă. Adorația unui Crist neconvențional, la margine de drum, într-un peisaj hibernal nu e oare elocventă atît pentru substanța credinței
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
iute, încît n-ai timp a le analiza: Cîntă în cer abisul cu trandafiri și arme./ O, templul, în el cărămidă mă încinge,/ Brațele tale, sora pecetluind/ Pleiadele pe carnea crepusculara/ care mi-e scînteie și fum./ Un doliu trece sacramental peste convoaie/ Într-o incinta de codru unde ard/ Sub rădăcina, gura mea-n smarald./ Metalul strălucește pe tăietura apei/ Curgînd din umbră-n umbră pînă la dispariții./ Cu fruntea lovind sarea mă-nversunez./ Vibrează insomnia pe metereze înălțate din
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
în lume eroii lui Slavici. Citim primele fraze din Pădureanca sau din Moară cu noroc, din Gură satului, din O viață pierdută și descoperim, de o inaugurare tipic slaviciană. Suntem invitați să observăm că începe Marea Lucrare. Se rostesc formulele sacramentale aparținând gintei. În altele, ca în Budulea țaichii, formula sacramentala încheie lucrarea: cartea frumoasă, lăsată nouă lăcaș de viețuire e mesajul testamentar al unui neam de preoți, de învățători și de apostoli. La originea acestui mesaj nu e doar Imperiul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]