4,209 matches
-
din cale afară, de-abia mai târându-și picioarele, iar moșu' Îl lăsă să se urce-n căruță peste grămada de pepeni răcoroși. Nu prea-i venea bine unui bătrân să meargă singur la drum, pe lângă pădurea de plopi de sălcii și de salcâmi din zăvoiul cel mare. Era vreme de război și se zvonea că mulți dezertori s-ascundeau În Întunericul pădurii, apărând unde nu te-așteptai și lăsându-te doar cu izmenele pe tine. Ș-apoi mai avea cu
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
specială, aproape absurdă, întâmplarea e transgresată mai totdeauna în fantastic, lăsând excipitul poveștii apoteotic. Miturile exploatate artistic sunt mai ales cele acvatice, amintind de Voiculescu. Natura, elementele se alcătuiesc simbiotic alături de om: "Stăpân peste un ținut dezolant, în aer vârfurile sălciilor plângătoare deveniseră geamanduri de avertizare, Anton contempla apele de dedesubt, trunchiurile gârbovite, sprijinite de cioturi cavernoase, mlaștinile puturoase, în smârcurile tulburate. Încercând să-i agațe de undiță, peștii se sufocau în aer. Ajuns acolo, piciorul teafăr, întreg, rămânea nefolositor, suspendat
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
contempla apele de dedesubt, trunchiurile gârbovite, sprijinite de cioturi cavernoase, mlaștinile puturoase, în smârcurile tulburate. Încercând să-i agațe de undiță, peștii se sufocau în aer. Ajuns acolo, piciorul teafăr, întreg, rămânea nefolositor, suspendat, în vreme ce celălalt, altoit în trunchiul de salcie, se nutrea, furnicător într-o comuniune cu vegetația și cu apa, și cu aerul proaspăt al înălțimilor. Din rădăcini urca sângele împreunat cu seve, în ramuri brațe se iveau noi muguri. Cu glasul retras în cercurile ce marchează anii, cu
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
Așa că poartă-te bine cu Susana sau o să ai de-a face cu noi - mai zise Finito, deschizînd grilajul și lăsîndu-mă să trec. Acu' poți să intri, piciule! În timp ce înaintam în grădina părăginită unde tufele de leandri lîncezeau la umbra salciei iar irișii putrezeau prin colțuri jilave în lipsa soarelui, mă întrebam cum de izbutiseră înfometații charnegos să capete strania autoritate de a sta de vorbă cu ofticoasa. Și m-am gîndit iar că, deși trecuseră doar patru luni de cînd se
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Veneția/ răpus de ciumă./ Ferestre larg deschise, abia împlinisem 99 de ani./ Dar câte coroane nu căzură din cer în acele zile de doliu [...] Ascuns voi rămâne în portretul unei femei între oglinzi". (Ștefan Crăciun, București) * Se pare că la Sălciile inspirația dvs. înclină sentimental fruntea și omagiază elementar figuri, priveliști, dar și la Fundeni. Impulsuri spre meditație tratând lent cu moartea și dragostea în principal, un pact de îndurare și amânare, în termeni foarte blânzi și modești. (Stella Ene, București
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14293_a_15618]
-
o moară, o zidire de piatră cenușie, ca o cetățuie ridicată deasupra apelor întunecate ale unui pârâu. Scăpată de sub casă, bătută de o roată mare, neagră, de lemn, apa se scurgea apoi și pierea într-o latură a tabloului, printre sălcii. În spatele morii, un drum mai lat făcea ocolișuri în sus spre un sat cu gospodării rânduite frumos, în șir, jur împrejurul unei coline pe care se înălța biserica cu turla ascuțită purtând în vârf un glob strălucitor. Cărarea din fața morii
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
neobișnuitul căutător de mai bine pentru acele vremuri și aceste locuri, va fi curând condamnat la 4 ani și 6 luni pentru trecere frauduloasă de frontieră. I-a petrecut în penitenciarele Oradea, Aiud, Gherla și coloniile de muncă de la Periprava, Salcia, Stoienești și Grădina din Balta Brăilei. După eliberare, a revenit în orașul natal unde-a lucrat până la pensionare ca muncitor vopsitor, preocupat intens și individual de studiul muzicii și al filosofiei. Așadar, din 1957 până în 1961, Iosif Corpas a făcut
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
deținuți politici care-au descris ororile din viața-n închisoare ca datorate exclusiv torționarilor și gardienilor. Corpas se află-ntre puținii ce mărturisesc mecanisme mult mai subtile de producere a suferințelor și schimbării personalității claustraților în sensul politic dorit. La Salcia și-n oricare penitenciar sau colonie, nu era loc pentru morală. Întipărit în "conștiința josniciilor noastre" a rămas traiul din coloniile de muncă, se confesează autorul. Sistemul reeducării prin muncă, experimentat în diverse forme în lagărul socialist, ce conținea și
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
rămâne mărturie morală și materială a tensiunii creatoare, exprimată ca zălog al încrederii în scrisoarea atât de greșit interpretată de pe pozițiile noastre partinice limitative. Martha Bibescu nu și-a negat originea. A iubit pământul românesc și oamenii lui. Izvor, țara sălciilor măsoară în pagini de evocare romanescă nivelul afectiv al acestei admirații, nu lipsite chiar și de observații critice. De asemenea, pagini ale Jurnalului politic ( 1939-1941), prima organizare de acest fel, datorate, în 1979, lui Cristian Popișteanu și Nicolae Minei, iar
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
care se cultivau flori exotice, sere care, așa cum am arătat, sunt acum în refacere. Aceeași preocupare pentru grădini a avut-o și Martha Bibescu: grădini italiene în jurul palatului și parc englezesc liber compus, în care grupurile de conifere contrastau cu sălciile sau verticalitatea plopilor cu umbrelele largi ale castanilor. Vederea dinspre palat către lac i-a preocupat atât de mult pe proprietari, încât după 1921 au răscumpărat terenurile riverane de dincolo de lac, care fuseseră expropriate, pentru a crea un ansamblu peisagistic
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
de-acuma, Dacă mai sunt cel din colibă, pe coastă la vie Ori cel ce stă la masa de lucru și scrie. O ceașcă de ceai, mobilul, și ceasul, și cărți, și creioane, Și-n amintire ograda și râtul cu sălcii și răchite... Cine-ar fi spus ce-o să-ajungi după vremuri, Iuane, Pe ce drumuri o să umbli prin două veacuri neliniștite? Încă mai umblu desculț, în buzunar cu sâmburi prăjiți Pe vatră, după ce pâinea din cuptor a fost scoasă, Și
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
Cu Dumnezeu alături, cum cearcă să-mi arate O cale-a mântuirii, un loc al îndurării, Și sufletu-mi atârnă-n uimire ca un ciucur. Necunoscuți în juru-mi, eu însumi necunoscutul, În asfințit îmi caut, scăpat în unde, scutul Sub sălcii clătinate, alăturea de turnul bisericii lui Bucur.
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
cu acoperiș de trestie în care improvizam luminișuri cu un muc de lumânare de seu copil înspăimântat de zvonuri de impozite de cotele ce trebuiau date la stat de apele pârâului piuind peste pietre ca puișorii de cloșcă de ciorovăiala sălciilor în furtună de nopțile când oasele morților scoteau flăcări verzui în cimitire după o zi sumbră ca o sperietoare de păsări înspăimântat de tovarășii în haine albastre împrăștiind prin sate manifeste cu Tito banditul ce agita un topor plin de
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
și mai rare.. Memento Înclinări de răchite și bulboane trecând foarte tulburi trecând asfințiri și ispite Înserări aurite plopii drepți luminând foarte sus luminând licăriri și ispite Din vecii risipite câte-o stea scăpărând foarte rar scăpărând amăgiri și ispite Sălcii curg despletite ramuri lungi atârnând foarte-adânc atârnând pătimiri și ispite De pe Mureș ivite pe sub Râpă chemând foarte tare chemând amintiri și ispite Se întorc pomenite și se sting rând pe rând foarte des rând pe rând depărtări și ispite Livrescă
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
la o mână înmănușată, în timp ce, pe lângă trupul gros al ospătarului, se strecură fața roșie a unui băiețel care părea prăbușit sub un maldăr de haine. "Hei, Nane!", strigă fața amorțită de ger, "Nănosule! Ce faci, mă, nu vii jos, la Sălcii?" Nane își dibui cu greu prietenul printre siluetele care acum se buluciseră la tejgheaua din fața ospătăriei. Pe lângă pliurile de stofă și blănurile lucioase, își făcu loc șerpește gluga complet udă și peticită a Rățoiului. Iar pe deasupra capului său, Nane văzu
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
tricou și chiloți și le-a stors pe rînd, temeinic, în timp ce țopăia goală pe malul lacului să se încălzească, ca o lighioană ieșită din mlaștină pentru un ritual diabolic, care s-o transforme în om. Lovi hainele de trunchiul unei sălcii să sară apa din ele, le scutură și le îmbrăcă la loc. Uitase, aha, verifică actele și cele două mii de șilingi din buzunarul canadianei ținuți într-o pungă de plastic. Nu se udaseră prea tare, nu mai era timp oricum
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
care mă loveau din toate părțile. Simțeam usturimi la genunchi și la mâini și auzeam cum strigă moartea din ascunzișurile întunecate ale torentului. Nu știu cât a durat, dar am reușit să țâșnesc la suprafață și m-am agățat de creanga unei sălcii. Deasupra capului, auzeam croncănituri și fâlfâit de aripi, iar pe lângă mine, în apă, continuau să se rostogolească victimele puhoiului. M-am tras încet spre mal, plină de nisip și nămol. Am căzut în iarbă. Abia respiram. Rochița era ruptă, din
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
către Scaunul Zeului Tunetului și-o să te numești Kamui Tamiris. Acestea m-a descântat Syrmia Syria Ka Tiamat Ka Syrmia Prima cu A Mia Athena - este Camui Tamiris Zeea Oaie Și cu Io Al Ei Fiu și cu Feciorul de Salcie Și cu Vâlva Oina Lucenia Zânele Lunii-Colune, ale colonilor Aynus, Cu Fiul Alfa Flăcău Aflat, cu Feea Luciu de Apă Cavaler Cabyr Ordianus Fiul Oii și al Colunei, Ca Bacele Basu Mirele Nopții Kosmin Koson de Motru - Trăiește o noapte
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
unghiile în tutunul din buzunare, vagoanele cu întuneric ce treceau tăcute, încet, lăsându-mă într-o zi fără sfârșit; umărul ei stâng se făcea tot mai alb sub trandafirul gri, necredincios. Era vremea petrecerilor. Bisericile își mușcau buzele privind spre sălcii ușoare: se dezveleau inimi de păsări smolite, crescute cu greu, cu pâine mestecată de mamele tinere; cutele cearșafurilor de pe brațe se îngropau pentru totdeauna. Așa coboram încet, mult după miercurea nopții: ca o mânecă, înapoi, la brățara unui ceas. Lăsasem
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
coapte. Și cum s-a crăpat ochiul cerului, prin ceața albă, de aprilie, a și luat-o spre biserică. Înainta drept, înfășurată în tartanul moale, prelins pe spate ca o pastă de ciocolată pe toată lățimea limbii. În spatele bisericii, sub salcia ca un clopot, o aștepta celălalt. Cum să spun, băiatul nostru, cufundat în teza lui de istorie, n-o judeca în niciun fel pe femeia, cu părul ei nici blond, nici șaten, învelită bine în cel mai bun tartan și
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
-și miște buzele, înclinându-și doar capul, în timp ce șuvițele alunecau exact ca niște șerpișori de nisip. El s-a ridicat, părând că doar întinde mâna, ea s-a strecurat în brațele lui. În sfârșit a fost o întâlnire matinală sub salcia din spatele bisericii. O întâlnire de nici jumătate de oră, năvalnică și eficientă. O perioadă din existență, încolăcită discret în jurul unei sălcii care se leagănă alene în miezul unui creier. Căci în preajma pomului rupt în șuvițe plângătoare se învârte toată partea
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
că doar întinde mâna, ea s-a strecurat în brațele lui. În sfârșit a fost o întâlnire matinală sub salcia din spatele bisericii. O întâlnire de nici jumătate de oră, năvalnică și eficientă. O perioadă din existență, încolăcită discret în jurul unei sălcii care se leagănă alene în miezul unui creier. Căci în preajma pomului rupt în șuvițe plângătoare se învârte toată partea importantă a două vieți. Jumătatea de oră, agățată de-o dimineață cețoasă de aprilie, este ceasul de foc al unui tărâm
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
viața asta toarsă și răsucită intens ar lucra cu atâta dragoste, să curățe pardoseala de scânduri vechi? Ori cine s-ar înhăma pe câmpul de foc al hârtiei de scris, fără întâmplările astea petrecute în dimineața cețoasă de aprilie, sub salcia din spatele bisericii? Băiatul plămădit din sângele unui bunic revoltat și tăcut și dintr-un tată extrem de egoist era foarte mulțumit de subiectul de examen, pe care se hotărâse să-l abordeze excentric, pentru că el era, de asemenea, născut de o
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
al apartamentului lor de două camere. Nu pentru că-ar avea ceva cu tatăl lui ori cu bărbatul înșelat. Ci pentru că toți, dar absolut toți bărbații, sunt adversarii lui, care-l pândesc pregătiți de atac, în timp ce el își trage pantalonii sub salcia din spatele bisericii. E aproape destins și pregătit de luptă, ca un țap tânăr. Printre crengile înfrunzite se vede șoseaua pustie, dincolo de gardul bisericii, învăluită în ceața unei dimineți de aprilie. Omoplatul lui Cico se oprește o secundă și apoi se
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
Epilog. Cum ar fi sfârșitul corupției. "La 23 apriliu 1825, locuitorii Bucureștiului erau cuprinși de frigurile veseliei și ale plăcerii. Ulițele mari și mici erau măturate și stropite cu apă; prăvăliile negustorilor și casele boerilor erau împodobite cu ramuri de salcie și de iarbă verde. Un cer senin și un soare dulce, primăvăratec, veneau să completeze acest cadru magnific... Rânzei azi face parte din P.F.I. ceea ce înseamnă partidul foștilor informatori aflați la putere, aliat recent cu un alt partid, nou, mic
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]