35 matches
-
lucrări de îmbunătățiri funciare și de fertilizare a solului. Articolul 3 Pentru sporirea suprafeței agricole, îndeosebi a celei arabile, posesorii de terenuri sînt obligați să identifice și să cultive toate terenurile proprii folosite neeconomic, cum sînt: terenurile afectate de eroziune, salinizate, nisipurile, cele cu exces de umiditate, tufărișurile, mărăcinișurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protecție sau producție forestiera, drumurile de exploatare inutile, cele din incintele organizațiilor socialiste și alte terenuri asemănătoare. Organizațiile socialiste de stat neagricole, care nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152673_a_154002]
-
rațională a categoriei de folosință agricolă, pentru corectarea și reamplasarea rețelei de drumuri comunale și a celor de exploatare, corectarea cursurilor unor ape, protecția și ameliorarea solului, luarea în cultura a terenurilor slab productive sau neproductive cum sînt nisipurile, cele salinizate sau cu exces de umiditate și altele asemenea. Este interzisă cu desăvîrșire crearea de poteci sau drumuri prin culturi și plantații pomi-viticole. Articolul 14 Pentru identificarea terenurilor și a posesorilor, asigurarea evidentei și controlului folosirii raționale a terenurilor, Consiliul Superior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152673_a_154002]
-
au fost delimitate de către Ministerul Agriculturii și Silviculturii; ... g) neidentificarea și neluarea de către organizațiile socialiste a măsurilor necesare pentru punerea în cltura agricolă, în termenele stabilite cu organele agricole județene, a terenurilor folosite neeconomic, cum sînt: terneurile afectate de eroziune, salinizate, nisipoase, cele cu exces de umiditate, drumurilor de exploatare inutile, cele din incintele organizațiilor socialiste și altele asemenea; ... h) neinlaturarea, la indicația direcțiilor agricole județene, a tufarisurilor, maracinisurilor și a pilcurilor de arborete care nu au rol de protecție; ... i
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135157_a_136486]
-
persoanele fizice, de la 2.000 la 4.000 lei, pentru următoarele fapte: ... 1. neidentificarea și neluarea măsurilor pentru a fi puse în cultura agricolă, în termenele stabilite cu organele agricole județene, terenurile folosite neeconomic, cum sînt: terenurile afectate de eroziune, salinizate, nisipurile, cele cu exces de umiditate, tufărișurile, mărăcinișurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protecție sau producție forestiera, drumurile de exploatare inutile, cele din incintele organizațiilor socialiste și alte terenuri asemănătoare; 2. degradarea solului prin diminuarea stratului fertil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153627_a_154956]
-
efectelor înghețurilor târzii, fie pentru crearea unui microclimat mai umed în timpul perioadelor secetoase și excesiv de călduroase. Irigația este principala măsură de combatere a efectelor secetei asupra platelor cultivate. Este uneori utilizată în combinație cu desecarea (drenajul) pentru ameliorarea de soluri salinizate sau pentru evitarea salinizării solurilor irigate și/sau desecate. Irigația se efectuează printr-un sistem de măsuri economico-organizatorice, tehnice și agrotehnice. Prin irigația rațională se creează condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor asigurând recolte mai bune și stabile de
Irigație () [Corola-website/Science/311569_a_312898]
-
excelsior, Ulmus procera, Acer campestris. Pe suprafețe mai restrânse, cu condiții microclimatice sau edafice (de sol) specifice, în cadrul etajelor mai sus amintite apare și o vegetație intrazonală, după unii autori, azonală: asociații de luncă, asociații de mlaștină, asociații de terenuri salinizate, vegetație sagetală sau ruderală. Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice soluri brune luvice și soluri brune acide, luvisoluri albice). Clasa cambisoluri: (soluri brune acide) Clasa solurilor hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate: (soluri aluviale de
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălților, mlaștinilor care au rămas, dar a căror suprafață continuă să se micșoreze. Scurgerea anuală a Prutului de la izvor până la vărsare este
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
8/1994 și prin Legea 5/2000. Rezervatia cuprinde o pajiște multiseculara, cu fânețe ce aparțin regiunii de silvostepa din nordul Moldovei, cu pâlcuri de stejar și gorun, bogate în poieni, iazuri și terenuri mlăștinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc numeroase alunecări de teren, formând un microrelief variat care în corelație cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
solurilor este slab dezvoltată . În comparație cu alte regiuni și raioane pedogeografice ale Republicii Moldova, aici sunt slab răspândite pajiștile (pășunile), arealele de soluri intrazonale, alunecările de teren. Pe alocuri, pe părțile inferioare ale unor versanți, apar la suprafață straturi de argile, inclusiv salinizate. Pe versanți apar câteva pânze de ape freatice cu diferit grad de salinizare. Acestea modifică esențial atât regimul hidric al terenurilor, cât și învelișul solurilor. În asemenea cazuri pe versanți apar izvoare de coastă cu ape mineralizate care condiționează formarea
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
ultimii 40 de ani suprafața solurilor erodate s-a majorat doar cu 6000 ha. Suprafețele afectate de alunecări de teren nu depășesc 5 la sută din teritoriu. Mai puțin de 2 la sută ocupă solonețurile, solonceacurile și complexele de soluri salinizate. Peste 1 la sută ocupă solurile calcaroase - rendzinele scheletice. Cernoziomurile tipice și levigate se caracterizează cu fertilitate înaltă și foarte înaltă și sunt recomandate pentru următoarele folosințe și culturi: sfeclă de zahăr, tutun, legume, cereale, floarea-soarelui, culturi leguminoase (soia), livezi
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob, care le face inutilizabile pentru culturi de câmp, cu excepția unor amenajări agrotehnice), protisoluri (reprezentate de aluviosoluri, care ocupă porțiuni reduse în cadrul luncii Bahluiului și afluenților săi, majoritatea fiind slab gleizate și salinizate, având o fertilitate moderată) și luvilosoluri (prezente, în special, în arealele ocupate de pădure, unde s-a dezvoltat o vegetație naturală forestiera de foioase, fiindu-le caracteristică o levigare mai intensă pe profil a complexului argilo humic). Pe categorii de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
S-au format și au evoluat în condiții diverse de relief, pe materiale parentale constituite din luturi, luturi loessoidizate și argile, într-o gamă largă de forme de manifestare. La nivel de subtip, predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și au evoluat în condiții diverse de relief, pe materiale parentale constituite din luturi, luturi loessoidizate și argile, într-o gamă largă de forme de manifestare. La nivel de subtip, predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
o puternică eroziune regresivă. Cele mai frecvente forme de acest gen în diferite stadii de evoluție se întâlnesc în vestul satului Deleni, la sud de satele Sticlăria și Poiana Mărului, la nord-vest de satul Zlodica Cotnari. În sectoarele cu marne salinizate eroziunea liniară duce la dezvoltarea unor forme pseudocarstice, cum se pot întâlni la vest de Ceplenița. Surpările au o frecvență mai redusă și sunt prezentate atât în lungul cornișelor principale de la partea principală a versanților (Dealul Sângeap, Dealul Cătălina, Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cotnari, în cele două sectoare geomorfologice cu relief, climă și vegetație oarecum diferite, oferă condiții de pedogeneză specifice și deci cu soluri diferite. Astfel, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s au format soluri, în majoritatea cazurilor molice (cernoziomuri), cu subtipurile salinizate și alcalizate. În zona colinară însă condițiile pedogenetice au condus la formarea solurilor caracteristice zonei forestiere. În această zonă substratul fiind relativ uniform, relieful a influențat evoluția solurilor prin expoziție, înclinare, un plus de precipitații și nu în ultimul rând
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de teren vechi sau noi. Pentru arealele mai umede, procesele de pedogeneză s-au desfășurat normal. Suprafețele cu alunecări au dus la formarea solurilor luvice și albice precum și pe unele areale, la formarea erodisolurilor sau a solurilor desfundate. În ceea ce privește solurile salinizate (datorită depozitelor salifere-marne salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari (mai ales pe șesurile Ceplenița și Cotnari). IX. REGIONAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ În urma evoluției îndelungate, a fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
noi. Pentru arealele mai umede, procesele de pedogeneză s-au desfășurat normal. Suprafețele cu alunecări au dus la formarea solurilor luvice și albice precum și pe unele areale, la formarea erodisolurilor sau a solurilor desfundate. În ceea ce privește solurile salinizate (datorită depozitelor salifere-marne salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari (mai ales pe șesurile Ceplenița și Cotnari). IX. REGIONAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ În urma evoluției îndelungate, a fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
A funcționat ca un vechi golf marin, barat ulterior cu nisipuri și petrișuri. Lacul, împreună cu alte 3 cuvete lacustre, din apropiere - Manyas, Apolyont, Sapanca, au apă dulce folosită în piscicultură și irigații, spre deosebire de cele din centrul Anatoliei, care sunt puternic salinizate. KARA-BOGAZ-GOL - lagună maritimă de mari dimensiuni Ă13000 km2 ) situată în estul Mării Caspice, la 3 m sub nivelul acesteia și la - 31 m sub cel al Oceanului Planetar. Datorită acestei situații, apele Mării Caspice se scurg în lagună printr-o
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
îngustate posterior (fig.78b, pag.77). Corpul masiv, puternic convex. Elitrele luate împreună sunt de aproximativ 1,5 ori mai lungi decât late. Capul și pronotul adesea cu luciu metalic arămiu. Elitrele galben-maronii cu pete negre. Picioarele maronii. Pe terenuri salinizate, poate fi prezentă și în fauna României. (3-3,5 mm)..................................(arvernicus Muls.) -.Pronotul puternic lățit în partea sa mediană, cu marginile laterale uniform rotunjite sau ușor îngustate posterior (fig.78c, pag.77) ..........................................................3 3.Picioarele adesea negre cu un luciu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prevăzute cu strii punctate grosiere. Între stria postscutelară și a 2-a strie se află o carenă înălțată. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Tarsele scurte și ușor lățite. Specie comună, răspândită pe terenuri cultivate, în preajma apelor, mai rar pe terenuri salinizate, în furnicarele de Formica rufa și în lemnul stejarilor bătrâni. l=3-4 mm. 5 Helophorus brevitarsis Kuwert Corpul scurt și masiv. Palpii maxilari au o nuanță variabilă, de la maroniu-roșcat la negru. Suprafața capului și a pronotului prezintă reflexe metalice. Elitrele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de strie. 3 Atholus praetermissus Peyron Corpul negru-unicolor. Elitrele cu câte 4 strii longitudinale complete. Propigidiul, pigidiul și epipleurele elitrelor prezintă o punctuație deasă și accentuată. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 4 dințișori mici. Specie meridională întâlnită pe terenuri salinizate. l=4,5-5,5 mm. 4 Atholus corvinus Germar Unicolor negru. Fiecare elitră prezintă câte 4 strii longitudinale complete. Epipleurele elitrelor și pigidiul au o punctuație fină. Tibiile anterioare dispun de 4 zimțișori mici. În furnicare și pe flori de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul argilos și salinizat. e) -Deluviul de pe versanții văilor cu pante accentuate și frământate de alunecări. f) - Aluviuni și coluvii ce conțin în mare parte săruri solubile (sulfați, cloruri)provenite, fie din timpul depunerii, fie aduse ulterior de apele ce se scurg pe pante
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apoi ca asistent, sub conducerea și îndrumarea prof.dr. Nicolae Florov, a executat numeroase cercetări asupra solurilor, concretizate în tot atâtea monografii. A fost printre primii care au studiat și detaliat solurile Deltei Dunării și evoluția lor, mai ales pe cele salinizate. De asemenea, a studiat solurile aluvionare din luncile râurilor realizând și o clasificare a acestor soluri, utilă pentru lucrările de hidroameliorații. O altă preocupare a prof.ing. Leonida Guștiuc a fost studiul și metodele de ameliorare a solurilor salinizate. A fost
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
pe cele salinizate. De asemenea, a studiat solurile aluvionare din luncile râurilor realizând și o clasificare a acestor soluri, utilă pentru lucrările de hidroameliorații. O altă preocupare a prof.ing. Leonida Guștiuc a fost studiul și metodele de ameliorare a solurilor salinizate. A fost primul care a inițiat și executat studii asupra solurilor din incintele Albița-Fălciu și Sculeni-Țuțora-Gorban, stabilind măsurile ce trebuie luate pentru a evita salinizarea și degradarea acestor soluri. Ca specialist în domeniul pedologiei ameliorative, a participat la avizarea proiectelor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la culturi cerealiere, plante tehnice, legumicultură
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]