60 matches
-
filologice, apreciate și în străinătate. “Mă bucur să vă revăd, domnule Teodorescu”, îl salută academicianul, ridicându-se de pe scaun, ca să-i strângă mai bine mâna. “Cu ce vă ocupați acum și cum o duceți?” Stelian începu să spună ceva. Vocea Salomiei o acoperă însă pe a sa: “Ce surpriză! Nu v-am mai văzut de-un car de vreme! Ce mai faceți?...” Stelian o lăsă pe femeie să spună ce avea de spus. “Nu chiar atât de rău”, îi răspunse. “E
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
atrăgea tocmai prin dimensiunea lui romantic-eroică pe care, totuși, n-a cultivat-o decît arareori. Dar totdeauna cu fior pentru că se apleca asupra unei lumi exotice. Țancu sau Țanco era fiul unui voivod al unei colectivități de corturari, căsătorit cu Salomia, fată de neam avut. Dar el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție, pe Rusalina fiica lui Țancu. Țancu era handicapat
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție, pe Rusalina fiica lui Țancu. Țancu era handicapat de faptul că tatăl său, voivodul tribului, fusese prins pentru falsificare de bani undeva prin Ungaria, i se confiscase averea, fiul său și Salomia abia putînd salva ceva din averea lor proprie. De acest handicap se prevala Dinu, rîvnind el rangul conducător și fiica acestuia. S-a petrecut și o tentativă de răpire făptuită de Dinu, tabăra împărțindu-se în două pentru ca, în final
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
toți trei, cu înverșunare. Aveau clienți din plin și sătenii îi stimau pentru vrednicie și rapiditatea execuției lucrărilor. Ceilalți țigani se mirau de atîta înverșunare în muncă și o căinau pe copilă că muncește cot la cot cu Țancu și Salomia. Dar curînd amintitul Miloș trimise după cei trei. Acolo au aflat că Țancu fusese declarat de autorități ca înecat în Tisa iar corturarii de care aparțineau nu se putură împăca deloc cu voivozia lui Dinu. Trimisul lor îl vestea pe
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
declară Stelian de acord, după care dori să afle cum îi mai mergea cu atelierul și cu viața de familie. Mișu Leibovici stătu puțin pe gânduri mai înainte de a-i răspunde, iar zâmbetul de pe față îi dispăru. Eu și cu Salomia mea nu putem să ne plângem de sănătate... Dar suntem necăjiți din cauza lui Aronică... El nu prea face bine... De alături se auzi atunci vocea soției lui Iorgu, care își mustră soțul că îi ținea pe musafiri la ușă, în loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai bine te chema " elef", adică "o mie"! Mama a lăsat -o baltă cu numele pana la un mic incident survenit la Ulpan,adică la școală pentru învățarea limbii ebraice.Cum în buletinul ei din România apărea numele ei scris Salomia,si nu Salomeea, așa a fost transcris și în noul ei buletin israelian, dar în ebraică nu apar vocale scrise *,ci trebuie să cunoști cuvintele ca să poți citi corect, profesoara mamei, rivka, o strigă tot timpul: " Slomia,Slomia!", pana ce
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
ar fi chemat " elef", adică "o mie"! Mama a lăsat -o baltă cu numele până la un mic incident survenit la Ulpan,adică la scoala specială unde noii- veniți învățau limba ebraica.Cum în buletinul din România apărea numele ei scris Salomia,si nu Salomeea, așa a fost transcris și în noul ei buletin israelian, dar în ebraică de toate zilele nu apar vocale scrise și trebuie să cunoști cuvintele ca să poți citi corect, așa că profesoară mamei, Rivka, o strigă tot timpul
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
Când H. se mărginește la povestirea unei întâmplări, precum în Fuga, sau la prezentarea unei obsesii, ca în Candidații, rezultatele sunt mai bune. Același lucru se întâmplă și în prozele scurte publicate după 1929, precum Studenți, Fericirea Chivei Basaraboi, Foca, Salomia, Coniac. Conștient de capacitatea sa redusă de a construi epic, prozatorul se distanțează în încercările romanești de modelul realist. Comentariile auctoriale, uneori ironice, alteori trecând în pamflet, se înmulțesc, iar elementele neverosimile sau grotești până la absurd se aglomerează în chip
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
, George Virgiliu (24.III.1945, București), prozator și traducător. E fiul Leliei (n. Platon) și al lui Gheorghe Salomie. Urmează la București cursurile secundare la Liceul „Gh. Șincai”, absolvit în 1962, și Facultatea de Geologie Tehnică a Institutului de Petrol, Gaze și Geologie (1962-1967). După absolvire lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul Geologic din București. Plecând de la modele celebre
SALOMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289449_a_290778]
-
La revedere, pe curând! Dar și pe ceilalți cititori, care au fost uimiți de îndrăzneala unor aluzii sarcastice la sumbrele realități sociale ale vremii. Un alt amănunt surprinzător era că romanul fusese scris în colaborare cu un geolog, George Virgiliu Salomie, care nu avea nici el decât cunoștințe livrești despre problemele de criminologie. Următoarele cinci romane - publicate între 1982 și 1990 - vor purta aceeași semnătură, Morogan-Salomie. Ele s-au bucurat de succes pentru că aveau vervă, o acțiune alertă, antrenantă și dovedeau
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
principale sunt claritatea stilului și raportarea sistematică a legendelor scandinave la tradițiile, mai bine cunoscute, ale vechii culturi germanice. În ultimii ani s-a consacrat traducerilor din literatura suedeză contemporană. SCRIERI: La revedere, pe curând! (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1980; Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
tradițiile, mai bine cunoscute, ale vechii culturi germanice. În ultimii ani s-a consacrat traducerilor din literatura suedeză contemporană. SCRIERI: La revedere, pe curând! (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1980; Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
ani s-a consacrat traducerilor din literatura suedeză contemporană. SCRIERI: La revedere, pe curând! (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1980; Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1990; Cacialmaua, București, 1992; Mitologie
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
revedere, pe curând! (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1980; Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1990; Cacialmaua, București, 1992; Mitologie nordică, București, 1992; Du texte naratif au texte dramatique. Quatre couples
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1990; Cacialmaua, București, 1992; Mitologie nordică, București, 1992; Du texte naratif au texte dramatique. Quatre couples symbiotiques dans l’oeuvre d’Eugène Ionesco, Stockholm, 2000. Traduceri: Torgny
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1990; Cacialmaua, București, 1992; Mitologie nordică, București, 1992; Du texte naratif au texte dramatique. Quatre couples symbiotiques dans l’oeuvre d’Eugène Ionesco, Stockholm, 2000. Traduceri: Torgny Lindgren, Batșeba, București, 1995; Agneta Plejel, Goana după vânt, București, 1995, O
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
observator al lumii narate (Ienache Coropcarul, narează la sadovenianul Han (al) Ancuței întâmplări în centrul cărora este plasat Toderiță Catană). Naratorul mesager îndeplinește numai rolul de transmițător al unei întâmplări „auzite“. Se proiectează în plan secund, ca eu narator (lița Salomia, în Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva narativă este un concept prin care se definește punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Modelul narativ tradițional avea ca prezență dominantă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
relatează (de exemplu, Ienache Coropcarul în Hanu Ancuței). personajnarator mesager - îndeplinește numai funcția narativă și cea de regie, fără a fi implicat în seria de evenimente; este „vocea“ narativă care relatează evenimente auzite de la un alt personaj (de pildă, lița Salomia din Hanu Ancuței). - Personajele obiective (actanții) sunt urmărite în planul evenimențial, având numai funcție actanțială. Sunt, de obicei, personaje secundare, implicate doar la nivelul acțiunii narate sau reprezentate scenic. Clasificarea personajelor poate avea în vedere și criteriul reprezentativității: - Personajul arhetipal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la alte nepoate, din neamul Iurașcu. L-a dăruit cu pămînturi pe Iliaș fiul lui Dumitrașcu Nacu, care îi era fin din botez 39. L-a înfiat și l-a înzestrat pe Gavril Dobrenschi, tot nepot, care, prin mama sa Salomia, îi era nepot și lui Ieremia Murguleț 40. L-a dăruit cu cele mai multe pămînturi pe logofătul Tudosie Dubău, nepot din neamul Cîrcu 41. Au mai primit danii încă două nepoate: Ileana Călugărița, fata lui Vasile Turcu 42, și Maria, căsătorită
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
observator al lumii narate (Ienache Coropcarul, narează la sadovenianul Han (al) Ancuței întâmplări în centrul cărora este plasat Toderiță Catană). Naratorul mesager îndeplinește numai rolul de transmițător al unei întâmplări „auzite“. Se proiectează în plan secund, ca eu narator (lița Salomia, în Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva narativă este un concept prin care se definește punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Modelul narativ tradițional avea ca prezență dominantă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relatează (de exemplu, Ienache Coropcarul în Hanu Ancuței). personajnarator mesager - îndeplinește numai funcția narativă și cea de regie, fără a fi implicat în seria de evenimente; este „vocea“ narativă care relatează evenimente auzite de la un alt personaj (de pildă, lița Salomia din Hanu Ancuței). - Personajele obiective (actanții) sunt urmărite în planul evenimențial, având numai funcție actanțială. Sunt, de obicei, personaje secundare, implicate doar la nivelul acțiunii narate sau reprezentate scenic. Clasificarea personajelor poate avea în vedere și criteriul reprezentativității: - Personajul arhetipal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În plus, titlul tabloului este același cu titlul piesei lui Oscar Wilde, Salomé, înscris în partea de jos a ramei, cu majuscule. Pictorul păstrează intenționat varianta franceză a numelui pentru care ar fi putut găsi corespondent în limba română: Salomeea, Salomia. De efect este ultimul "e", litera fiind transcrisă cu caracterul grecesc corespunzător, "Є", sugestie a originii orientale a nimfetei. Caligrafierea numelui, ductul stilistic al literelor, amplifică forța de sugestie a unei scriituri senzuale, pe care linia corpului o preia. "Coloritul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
strictă a numeroaselor posturi ortodoxe; ambele au un rol important în întemeierea românească a devizei „Legumește, maică, legumește!“. Strictețea mai sus-amintită poate ajunge la cazuri tragice, ca în episodul narat de Martha Bibescu în Izvor - țara sălciilor : nou născutul țărăncii Salomia moare din cauză că maică-sa nu are cum să-l alăpteze, refuzând orice hrană de dulce pe timpul Păresimilor. În legătură cu acest vegetarianism („țăranul nostru nu bate cu carnea ca alte nații; el nu se simte nenorocit când ea-i lipsește, fiind mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
enfants dans le village de conte, Ed. Nova Internațional, Pitești, 2004, pag. 46. Andrei Mădălina 1990 Pictor Născută la 10 ianuarie 1990 în București Studii: Liceul de arte plastice „Nicolae Tonitza”, București; Facultatea Hyperion, Administrație publică, București. Debut 2003 Andronic Salomia 1938 Pictor „Mie tare mi-a plăcut totdeauna ce-i frumos. Dacă pictez ceva, mă gândesc mai mult cum ar fi să fie mai frumos, dar nu știu dacă reușesc așa cum aș dori eu. Când am luat premiul, m-am
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
enfants dans le village de conte, Ed. Nova Internațional, Pitești, 2004, pag. 46. Andrei Mădălina 1990 Pictor Născută la 10 ianuarie 1990 în București Studii: Liceul de arte plastice „Nicolae Tonitza”, București; Facultatea Hyperion, Administrație publică, București. Debut - 2003 Andronic Salomia 1938 Pictor „Mie tare mi-a plăcut totdeauna ce-i frumos. Dacă pictez ceva, mă gândesc mai mult cum ar fi să fie mai frumos, dar nu știu dacă reușesc așa cum aș dori eu. Când am luat premiul, m-am
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]