32 matches
-
Tudorel Urian Nu e nevoie să fii o fire paseistă pentru a savura cărțile cu gust de sarailie despre Bucureștiul aflat la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea. Este lumea lui Caragiale și a lui Claymoor (Mișu Văcărescu), a saloanelor simandicoase și a mahalalelor veșnic înglodate, cu străzi aflate în stăpînirea cîinilor vagabonzi (știe
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
i-iliric), încît am continuat turuiala: pafta, musaca, iaurt, kefir (nu mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
dădea un leu țigănușilor întîrziați prin tramvaie/ cu tamburină și trening și muci./ ei coborau din mers printre mașini și zloată, năluci./ era frig./ îmi închipuiam satele mirosind a covrig,/ orășelul copiilor mirosind a vată de zahăr și amandine,/ fondante, sarailii și praline/ și frigoriferele din cofetării, încărcate/ cu diplomaturi cu frișcă și coji de portocală însiropate./ zăceam lîngă mașina de scris și visam...” (p. 42) Cărtărescu învățase de la Dimov ce efect pot avea enumerările culinare, îi preluase inventarul de minerale
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
patru caicuri albe plutind în Bosfor, că intrăm în cadența mirifică a poeziei lui Ion Barbu... Cele două imperii de altădată, viața le-a întrecut, făcându-i pe locuitori să-și cocoațe pe vârfurile bastioanelor cuiburile lor primitoare cu șerbet, sarailii și halva... I-a fost dat acestui petec de pământ, urgisit de interese politice și strategice, să capete o altă faimă scufundându-se cu legenda lui în apele înălțate ale Dunării noastre...
Ada-Kaleh (1969) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7180_a_8505]
-
silabe, ca patru caicuri plutind în Bosfor, intram în cadența mirifică a poeziei lui Ion Barbu... Cele două imperii transformaseră insula într-un loc al spaimei, ajuns din nou un coș cu flori, și într-un cuib primitor, cu șerbet, sarailii, halva... casele fiind reconstruite după secole de distrugeri din cărămizile și fortificațiile lui Baiazid Fulgerul și Eugeniu de Savoia... I-a fost dat acestui nevinovat petec de pământ, atât de urgisit, să piară definitiv pentru o... Hidrocentrală românească și sârbească
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
Alexandru Căpușan îl evocă pe regele de oțel al anglo-saxonilor, Alfred cel Mare, învingătorul vikingilor. Adrian Nicolescu trece în revistă greșelile de istorie politică la Shakespeare. Marius Sala, într-o istorie a cuvintelor, ajunge la cuvinte persane, cum ar fi sarailie, satrap, sarabandă. Dar să ne oprim aici: voind să semnalăm doar câteva articole valoroase, vedem că suntem siliți să cităm întreg cuprinsul revistei! „Istorie și civilizație" - o publicație care te face s-o citești din scoarță-n scoarță. Câteva cifre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6175_a_7500]
-
se spune că i-a oprit din drum, s-au făcut oameni plini de blîndețe, buni negustori, cu "baștani" care cumpără, de la noi, fotbaliști și fete frumoase, oferindu-ne, în schimb, tot felul de lucruri dulci și mizilicuri: halva, baclava, sarailie, iaurt, salam, ghiuden - n-am mai fi gustat nimic giuguc dacă osmanlîii ar fi rămas să-i firitisească doar pe urmașii lui Gingis Han, prin iurtele mongole. Pașalîc n-au putut în țările române, dar ne-au lăsat, în contrapartidă
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
ne dau câteva gogoșele să le ronțăim. Da, amabilitate orientală! Dar ne sunt oferite direct cu mâna. Tot stil oriental! Și nu putem refuza, căci am putea jigni. Dar unde oriental se arată din plin este la cofetărie. Ce mai sarailii și baclavale și încă o mie și una de alte prăjiturele care nu știu cum se numesc, dar pe care le mănânci mai întâi cu ochii, înainte de a te bucura și de gustul lor! Nu am mai intâlnit atâția tineri soldați cu
La Ierusalim by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6628_a_7953]
-
grijă, făcându-le istoricul, până la casele locatarilor de rând, ce nu aveau nici măcar podelele vopsite. Avea biserici, ctitorite, dărâmate, reconstruite, și câteva spitale. Aveau, Bucureștii de altădată, și un meniu al lor, din care nu lipseau specialitățile turcești, baclavaua și sarailia (cinstite chiar și pe masa de Crăciun), braga, salepul. Aveau petreceri. De Crăciun se mergea cu colindatul la rege, apoi la mitropolit. Abia pe urmă, ulițele Bucureștiului se umpleau de colinde. La praznice era, spune Costescu, o adevărată știință a
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
preparate culinare tradiționale cu specific turcesc, chebap, pui grill (aripioare și pulpe), 10 sortimente de frigărui, 30 de sortimente de salate, diferite garnituri de cartofi, orez sau altele, ciorbe, diferite sortimente de pizza coaptă pe vatră, iar la desert, baclava, sarailie, tulumba și altele, alături de care se pot comanda băuturi răcoritoare, ceai, cafea și bere. Zilnic va exista un meniu la ofertă specială de preț. Toate aceste produse vor putea fi comandate în curând și la domiciliu. Unitatea va avea program
Agenda2005-41-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284309_a_285638]
-
un dulap și o tiribombă mică, învârtită de Gheorghe Netotu', îi distrează pe tinerii țărani care chicotesc și se veselesc, sorbind din sticlele cu bilă limonada aromată și mâncând turtă dulce, nucată, păpuși din aluat, vopsite în culori vii și sarailii de la prăvălioara lui Anton Naumovici, cofetarul. La cinematograful din sala Băncii „Înfrățirea”, adus în Domnești de comerciantul Vică Ionescu, rulează un film cu Stan și Bran. Râsetele se aud de afară, din stradă, pentru că nu ai cum să nu râzi
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
ivește portu-n golf, și o briză lin adie, coborâm în mica barcă, debarcaderul așteaptă. Simțim pământul sub picioare și pornim agale... în bazarul de pe coastă admirăm artă turcească... Se oferă spre vânzare preparate culinare, pește și fructe de mare, baclava, sarailii, sucuri, fructe aurii... Cumpărăm bijuterii, jucării pentru copii, cafea negară turcească, bere să ne răcorească. Urcăm în autocare și ne-ntoarcem din plimbare la Hotelul “Titanic” ce pare - cufundat în visare... Referință Bibliografică: CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN
CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354254_a_355583]
-
Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cine avea prune, le punea toamna la uscat pe gratii și ce bune erau poamele iarna! Adunam nucile pe care le puneam în pod, bune la colivă și plăcintă, la sarailii și baclavale sau pur și simplu cu pâine și sare, la cei mari, nelipsită fiind și ulcica de vin. Gospodarii își săpau câte o groapă în curte în care puneau cartofi pentru iernat, praz, lăsau câte o răsuflătoare pentru aerisire
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
tradu-l în versuri ori petrece cum dorești, suntem la Porțile Orientului, în București. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ Where are you? Întreabă schilodul înghițindu-și o labă, se consumă singur, se violează, iar statuia de marmură veghează. Ce suflete moarte și vii, sufleuri, drajeuri, sarailii, Raiul-grădină, raiul - găină, cocoș, Gogu și Gog, mogulul Gogoși, tu ești precum Pendulul lui Foucault, mă-ntrebi de ce, o știe Kalmaro, eram un comis-voiajor, un virus, ce ți-a pătruns în suflet ca Șekspirus, împărăteasă- a orhideelor, mimoză, contesa mea
CĂDEREA ÎN PARADIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374413_a_375742]
-
cu o aroma și un gust inegalabil, mai ales dacă era marghilomana ( cu câteva picături de rom ), prăjituri de tot felul , inclusiv cele specifice , ca baclava din foi de plăcintă , nuci sau migdale și miere sau sirop de zahăr, sau sarailiile din foi de plăcintă rulate cu umplutura de nuci, de alune, de migdale, îmbibate cu miere sau sirop de zahăr, renumită și unică în țara noastră dulceața de trandafiri sau smochine, diferite sortimente de înghețată, cu un gust nemaiîntâlnit din
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
zicem că nu beau vinul cu cupa. Probabil că erau obișnuiți să ducă la gură „bolobocul”. Însă acesta este un cuvânt cu „origine necunoscută”. Cine a dat primul cu ciomagul Nimeni nu poate contesta originea turcească a unor cuvinte precum: saraili, baclava, bacșiș, rahat, ciubuc, gheșeft, narghilea, geamparale, caftan, bairam, divan și multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
magazin cu nevestele. Angajează part-time studenți din estul Europei (români, bulgari), au clientelă multă din estul Europei. De câte ori merg acolo vorbesc cu mine, mă întreabă de România, știu că ne plac sarmalele, zacusca și brânzoaicele, dulceața de vișine, dar și sarailiile și baclavalele. Pe scurt, antipatiile de acasă nu merg. Aici, noi suntem împreună „orientali”, avem aceleași gusturi culinare și ne simpatizăm unii pe alții. E o plăcere să intri în magazin și să simți că ești întâmpinat ca acasă. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dulce, frișca din smântână proaspătă și nu trebuie cu nici un chip să lipsească de deasupra câteva fărâme de fistic mărunțit cu cuțitul, nicidecum cu râșnița. În altă ordine de idei, te rog să nu faci gafa să confunzi baclavalele cu sarailiile: ar fi o dovadă de crasă necunoaștere și ne-am face de râsul curcilor. Lasă-mă, deci, pe mine să comand. Știai că braga nu e - după cum Își Închipuie toți fraierii - băutură turcească?” Apoi veni lângă ei fata care servea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că asta era tot, abia după dulce au început să vină brânza-telemea cu măsline, friptura ș.cl. (Zina, care nu poate să aibă amintiri din „perioada turcească“, spunea odată că, „dacă s-ar întoarce“, ar mânca acolo la dulce, cataifuri, baclavale, sarailii, ar mânca pân-ar da la boboci.) Spre ajutorarea însănătoșirii mele, pe lângă lecturi începuseră, încă din octombrie, să vină diminețile cețoase care nu mai treceau în zi, în care felinarele rămâneau aprinse, ca într-o iarnă timpurie. După apa abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cântecu’ ăsta, nea Fănică?! Noi nu l-am auzit până acuma de la nimenea. Aoleu, unde-oi fi pus eu reteveiu’ ăla, dom-le? Păi ce mă eu sunt nimenea? Ai? Cin’ ți-a dat ție și covrig, și nuci, și sarailie, și bomboane, și bani, ai? Nimenea? Ia, dă-i încoace, dac-așa ne e vorba! Stai, nea Fănică, nu te supăra pe noi... Auzi, colo, cică să nu mă supăr! Grijania lor de țânci, făcea el pe supăratul. Dar copiii
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mape cu plicuri, lozuri necâștigătoare își prelungesc existența în spațiul purei gratuități estetice. Iată niște versuri care par scrise de Leonid Dimov: era frig îmi închipuiam satele mirosind a covrig, orășelul copiilor mirosind a vată de zahăr și amandine, fondante, sarailii și praline și frigoriferele din cofetării, încărcate, cu diplomaturi cu frișcă și coji de portocală însiropate zăceam lângă mașina de scris și visam... Ca și în poemul Vis cu bufon al lui Leonid Dimov, enumerarea variantelor creează impresia de cantitate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Lisa... Vine la rând ciorba de rață... ciulama de găină cu mămăliguță și felul al treilea: câte un purceluș pe varză și câte o sticlă de vin de fiecare căciulă" (1964: 37-67) neapărat însoțite de plăcinte, o paletă largă dulcețuri, sarailii, șerbeturi și alte delicatese cu iz oriental. Dacă la toate acestea mai adăugăm și o pantagruelică sete de vin și iubire de arginți, atunci avem în sinteză imaginea burlescă a unei comunități monastice aproape de modelul rabelaisian. În acord cu legile
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
turcii au fost într-adevăr toleranți în regiune, îngăduind practicarea cultului creștin și a oricăror altele. La nord de Dunăre ei au rămas în memoria colectivă ca mici negustori ambulanți care străbăteau satele călare pe măgăruși ca să schimbe delicatese tradiționale, sarailii, braga și rahat, pe ouă, mere și alte produse locale. Astăzi încă, turcii și tătarii din Dobrogea, în estul României, au o imagine foarte pozitivă ca pitorești negustori de pepeni și zaharicale. Iată Balcania eternă, arhetipală, ce trăiește până azi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care dincolo de eleganța așezată a ținutei sale, vorbea frumos și avea o anume înțelepciune ce venea din lăuntrul ființei sale. Adesea o însoțeam în oraș și bunica nu-mi putea refuza nimic. Erau nelipsite bomboanele fondante făcute în prăvăliile grecești, sarailiile și baclavalele turcești ori trigoanele însiropate în nucă abundentă, precum și fisticul. Șerbetul se găsea din plin, rareori consumându-l natur deoarece bunica și mama îl foloseau mai ales la prăjiturile de casă. Aveam o slăbiciune aparte la tortul de biscuiți
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Chira și mama ei, sunt frumoase, cu părul până la călcâie, cu ochii ca abanosul, scutite de grijile gospodăriei iar timpul îl foloseau pentru a se odihni, a-și valorifica frumusețea pentru primirea curtezanilor cu mâncăruri selecte, cu siropuri, lichioruri, cataifuri, sarailii, cafele, cu muzică și dansuri. Curtezanii, turci, greci și români, dornici de petreceri unde se beau lichioruri, se dansa în acompaniamentul ghitarelor, tamburinelor și castanietelor, se distrau în compania celor două femei. Când aflau, tatăl și fiul îi fugăreau pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]