376 matches
-
explică rafinamentul care a caracterizat curtea de la Bagdad a lui Harun al-Rașid în secolul al VIII-lea. De fapt, "renașterea carolingiană" poate că nu s-ar fi produs dacă între cei doi împărați (împăratul roman uns de papi, luptător împotriva sarazinilor - musulmanii omaiazi din Spania - cum se scrie în cronici dar mai ales în Cântecul lui Roland - și califul Bagdadului abasid) nu s-ar fi stabilit relații, schimburi de solii, vizite, comerț. Harun al-Rașid avea tot interesul să opună Imperiului Bizantin
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
sic!) /corect, „bătrâna” - n.n./ preoteasă a lui Demeter, numita Callixena...”; p. 89: „as restaurator templorum, the restorer of the temples” - p. 180: „ca restaurator templorum, restauratorul de temple (sic!) /pentru „restauratorul templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
89: „as restaurator templorum, the restorer of the temples” - p. 180: „ca restaurator templorum, restauratorul de temple (sic!) /pentru „restauratorul templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
the temples” - p. 180: „ca restaurator templorum, restauratorul de temple (sic!) /pentru „restauratorul templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei (sic!)”; Greșeli gramaticale; numărul lor este foarte
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 180: „ca restaurator templorum, restauratorul de temple (sic!) /pentru „restauratorul templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei (sic!)”; Greșeli gramaticale; numărul lor este foarte mare: virgulele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Pașii îl îndreaptă la început spre Palestina, unde se închină Sfântului Mormânt. Misiunea sa nu se oprește aici. Pretutindeni, Sfântul Sava cumpără moaște, veșminte și obiecte liturgice, spre a le împărți ca binecuvântare din Țara Sfântă, răscumpără de la cruciați și sarazini mănăstiri la Acra și Ierusalim și construiește altele, spre a sluji de cămin pelerinilor sârbi. Alexandria, Muntele Sinai, Cairo sau Antiohia sunt toate martore ale trecerii sale în pelerinaj, ale binefacerilor și minunilor sale. Fostul prinț de Rascia, monahul de pe
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
naiv și perdant să invocăm, dintr-un foc, repere topografice. Sau să ne aruncăm, neinspirat, privirea către biografia balcanică a autorului Intrării în casă. Iată, spre exemplu, un "poem bănățean" pursânge, grefat pe schelăria unui spațiu iberic ori - cine știe? - sarazin: "Pâlcuri de păduri de pin, nisipoase mușuroaie/ de cârtiță, bujorii aceștia explodând/ de-a dreptul din aer, din neant și noi, aidoma/ unor stâlpi șerpuiți cu inele,/ înfipți în carnea nisipului mustind de ape,/ noi, citind poezie cum am înălța
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
Turoldus în nefericita campanie din 778 a lui Charlemagne din Spania. Ca toate miturile, și acesta, al lui Roland, a luat naștere târziu. Cele 241 de strofe spun următoarea poveste: victimă a trădării cavalerului Ganelon, Charlemagne ia de bună promisiunea sarazinilor că-i vor face jurământ de credință și se retrage din Spania cucerită, lăsând în ariergardă un mic corp de cavaleri, floarea cea vestită a oștirii sale, în cap cu Roland, pe care sarazinii, porniți pe furiș în urmărire, îl
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
Ganelon, Charlemagne ia de bună promisiunea sarazinilor că-i vor face jurământ de credință și se retrage din Spania cucerită, lăsând în ariergardă un mic corp de cavaleri, floarea cea vestită a oștirii sale, în cap cu Roland, pe care sarazinii, porniți pe furiș în urmărire, îl decimează la Roncevaux, înainte ca împăratul, chemat de cornul lui Roland, să facă drumul întors, să-i împrăștie pe sarazini și să-l pedepsească pe trădător. Bătălia, pe viață și pe moarte, e zugrăvită
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
de cavaleri, floarea cea vestită a oștirii sale, în cap cu Roland, pe care sarazinii, porniți pe furiș în urmărire, îl decimează la Roncevaux, înainte ca împăratul, chemat de cornul lui Roland, să facă drumul întors, să-i împrăștie pe sarazini și să-l pedepsească pe trădător. Bătălia, pe viață și pe moarte, e zugrăvită în detalii dintre cele mai crude: inimi smulse din piept, creieri țâșnind prin urechi, capete retezate cu spada sau zdrobite cu buzduganul. Vitejia lui Roland și
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
că a venit la el (la Charlemagne) un înger, acela care are obiceiul să-i vorbească”. Împăratul are două vise premonitorii. „Iată ce i-a arătat îngerul Gabriel împăratului”, explică autorul. Natura participă la evenimente. Când Roland e atacat de sarazinii câtă frunză, câtă iarbă, bezna acoperă câmpia de la Roncevaux, ca la sfârșitul lumii, în schimb, când împăratul îi ajunge din urmă pe sarazini, îngerul face din noapte zi, ca să-i dea răgazul să încheie bătălia. „Cine are ajutorul lui Dumnezeu
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
i-a arătat îngerul Gabriel împăratului”, explică autorul. Natura participă la evenimente. Când Roland e atacat de sarazinii câtă frunză, câtă iarbă, bezna acoperă câmpia de la Roncevaux, ca la sfârșitul lumii, în schimb, când împăratul îi ajunge din urmă pe sarazini, îngerul face din noapte zi, ca să-i dea răgazul să încheie bătălia. „Cine are ajutorul lui Dumnezeu își duce la bun sfârșit treaba”, scrie cronicarul în același spirit religios de care sunt impregnate faptele glorioase ale creștinilor. Bărbăția nu exclude
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
icoane minunate, în săptămâna mare sunt pline de flori - după tradiții străvechi, poate de la Osiris. Numai într-o veche biserică pot asculta slujba de Paști. Se află acolo toată lumea - bărbatul cu profil grecesc, romanii, doamnele lusitane cu plase în păr, sarazinii, copții, nestorienii, Marcus Diaconus, tânăra în negru, teologul demodat, toți uluiți între aur și catifele ,de teama necredincioșilor"... dar cel mai mult îmi place Nicosia în arșița verii, când, noaptea, o briză dinspre vest răcorește orașul, și toată lumea iese în
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
va avea loc în zilele următoare, dacă tu preferi să vizionezi așa ceva, spuse Alfredo. - Am văzut odată, la o sărbătoare culturală în Brașov, dedicată Evului mediu, mulți pepeni tăiați - în turnirul organizat, în care aceștia țineau loc de capete de sarazini, fiind retezați cu sabia de bărbații ce întruchipau cavalerii călăreți, care se întreceau în lupte - și apoi erau consumați de oamenii sărmani, veniți la locul evenimentului, povesti Cornelia. - Mie, cea mai minunată, în Spania, îmi pare a fi marea. Sunt
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
dădu să și-o Încingă la șold. Dar mai apoi se răzgândi și se Îndreptă grabnic spre ușă, urmat de celălalt, care ținea caseta strânsă sub braț. De cum ieșiră, fură izbiți de vacarmul nebun al bătăliei. Răpăitul tobelor Însoțea asaltul sarazinilor asupra ultimului bastion aflat Încă În posesia creștinilor, Volta d’Acri. Străbătură o porțiune de ziduri, printre creneluri. Sub ochii lor, În valea nisipoasă, asediatorii Își reîncărcau cele două catapulte uriașe. Zeci de bărbați, biciuiți la sânge de eunucii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pe băutori În taverna numită „Pe drumul Ierusalimului“. Emblema reproducea un blazon nobiliar fantezist: pe fundal erau reprezentați șase cavaleri Înarmați greoi, schițați de un penel fără pretenții; În prim plan, În partea de jos, figura un cap sângerând de sarazin retezat dintr-o lovitură, ce părea să se zgâiască la fiece mușteriu cu niște ochi căscați. Imaginea era tăiată la jumătate printr-o cruce roșie. „Asta merită să li se păstreze câinii aceia de mauri“, se gândi Dante privind-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o dată serios. — Am Învățat despre cumplita diformitate a locurilor și a oamenilor. S-ar spune că ai ajuns până În Insulele Fericite, despre care circulă povești. Venețianul ridică din umeri. — Ordinele Serenissimei erau clare: să protejez cu galera mea de prădătorii sarazini corăbiile de transport care se Îndreptau spre Palestina. Și asta am făcut, pentru mulți ani de zile. Dar, odată, am Îmbarcat pe nava mea un Însărcinat al Republicii, la Întoarcerea de la Ierusalim, purtător al unor ordine aparte care Îmi impuneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
caractere mărunte, pe care nu izbuti să le descifreze. În clipa aceea, galera se aplecă cu un geamăt, ca și când În râu s-ar fi creat pe neașteptate un vârtej. Bargello se apropiase și se uita În jur perplex. - Dar... sunt sarazini! Morți cu toții! exclamă el ignorând mașinăria distrusă. Dante Își ridică privirea asupra cadavrelor. Două purtau Însemnele ofițerilor din marină: comandamentul probabil, și comito, secundul său, care comanda vâslașii. Al treilea era Înveșmântat În niște straie somptuoase, care parcă fluturau În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sincere. Și poate că o jignire adusă lui Dumnezeu era cu adevărat ca atare În orice limbă. - În graiul meu, insulta adusă dumnezeului tău va fi mai mică. Dă-i drumul! - Alah e mare, se hotărî până la urmă să Înceapă sarazinul, dar al-Jazari... e și mai mare. Își Îngropase capul Între umeri, de parcă s-ar fi temut că Alah Îl asculta. - Al-Jazari? Cine este? Îl Întrebă Dante. - Știu eu, exclamă artizanul. Al-Jazari, din marea familie persană a unor constructori de automate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
că acele semne mărunte nu erau o decorațiune, ci niște incizii regulate de grade și de orbite. Pe margine, iarăși un șirag de caractere arabe. Un obiect alcătuit cu un rafinament ieșit din comun. Se Întoarse, uitându-se după tânărul sarazin. Amid Îngenunchease pe un covoraș și se ruga cu fața la perete. Dante se apropie, Întinzându-i instrumentul. - Dar aici ce scrie? Sclavul șovăi, ca și când s-ar fi temut să nu fie expus unei noi blasfemii. Apoi, după o privire rapidă, păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
volumul acela rar, Liber scalae Machometi. Călătoria lui Mahomed În Împărăția umbrelor, până la tronul lui Dumnezeu. Ar fi vrut să știe ce conținea. Iar acum era În mâinile lui, dar scris Într-un limbaj pentru el indescifrabil. Întinse codicele spre sarazin, continuând Însă să Îl strângă puternic. - Îmi vei spune ce este scris Înăuntru. Dacă nu vrei să Îți fie luat și ars de Comună, ca o mărturie de erezie. Tânărul Își plecă fruntea. - Dar nu acum. Mă voi Întoarce, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ucigașul, incertă modalitatea. Fiind deja În suferință, Frederic se supusese unei diete aparte, numai din fructe. Și bea diar vin de Puglia Îndoit cu apă, Însă, precum ți-am zis, numai după ce totul trecea pe la degustători, oameni din garda lui, sarazini, cum nu se poate mai fideli. Totuși, cineva a izbutit să Îi toarne otravă În cupă fără ca aceștia să bage de seamă și fără să pățească nimic. Bernardo se Întrerupse. Lui Dante Îi păru că zărește o lacrimă sclipindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era cetatea lui Dis, unde diavolii păzesc porțile. Arrigo Îl ucisese pe omul pe care Îl credea tatăl său chiar cu acea cupă. Dar cum făcuse? După conjurația baronilor, Frederic devenise nespus de bănuitor și mâncarea sa trecea pe la degustătorii sarazini. Și chiar dacă otrava ar fi fost diluată, așa Încât să acționeze cu Întârziere, alți oameni ar fi trebuit să moară odată cu el. În cazul acesta, zvonul s-ar fi răspândit cu repeziciune; Însă nu existase nici o știre că vreunul l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să creadă astfel pretutindeni. Și rătăcirea aceasta a tulburat mult Biserica lui Hristos. Sfântul Maxim este recunoscut ca principalul apărător al dreptei credințe. Acestei rătăciri i s-a opus din toate puterile și patriarhul Sofronie al Ierusalimului (634-638) dar din cauza sarazinilor conduși de Omar și care cuceriseră Locurile Sfinte, nu i-a putut fi de mare ajutor. La Roma episcopii Severin, Ioan și apoi Martin care a urmat după el au anatemizat erezia dar și pe cei care o susțin, deci
SF. MAXIM MĂRTURISITORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361606_a_362935]
-
nimfă din pădurile noastre și se cuvine să o cinstim cu toții, pe rând, căci ne va aduce noroc în luptă, iar victoria noastră va fi binecuvântată! Așadar, ia, să-i arătăm noi ce am învățat de la muierile cele spurcate ale sarazinilor, pe care le-am binecuvântat cu sfințenia noastră! Mâinile cu mănuși de fier apucară zdravăn gleznele fine ale Silviei și executară brusc o mișcare de răsucire, atât de reușită încât proaspăta nimfă se trezi pe burtă, cu fața pe scândura
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]