47 matches
-
fascinația călătoriilor, unde emoțiile nu cunosc granița de limbă și nație. Convinsă că o călătorie este o ocazie deosebită pentru a învăța să te reinventezi, Mihaela Tatu a participat la cea de a 565-a ediție a Sa Sartigliei a sarzilor, care se ține de sute de ani neîntrerupt, indiferent de vreme sau de vremuri. Fie că sunt arheologi care studiază nuraghelele - construcții din piatră mai vechi decât piramidele - , regizori care caută grotele în care nu se poate intra decât de pe
Mihaela Tatu, singurul jurnalist român care a participat la Sa Sartiglia - Foto () [Corola-journal/Journalistic/23279_a_24604]
-
care studiază nuraghelele - construcții din piatră mai vechi decât piramidele - , regizori care caută grotele în care nu se poate intra decât de pe mare și plajele sălbatice pentru producții hollywood-iene, sau biologi interesați de păsările flamingo sau fenicote cum le zic sarzii din apele de lângă Cagliari, cu toții sunt intereați de frumusețea inedită a Sardiniei. De aceea, turiștii încearcă să descopere de ce Sardinia are un farmec și un magnetism deosebit în orice perioadă a anului. Jurnalistul Mihaela Tatu a căutat aventură și a
Mihaela Tatu, singurul jurnalist român care a participat la Sa Sartiglia - Foto () [Corola-journal/Journalistic/23279_a_24604]
-
să descopere de ce Sardinia are un farmec și un magnetism deosebit în orice perioadă a anului. Jurnalistul Mihaela Tatu a căutat aventură și a avut parte de o experiență inedită, având ocazia să participe la o mare sărbătoare națională a sarzilor,a cărei prima atestare documentara scrisă datează din anul 1547, cea de a 565-a ediție a Sa Sartigliei. Antrenată în evenimentele sărbătorii, Mihaela Tatu a simțit spiritul locului, emoțiile cavalerilor, frenezia publicului și spiritul sportiv al competiției, conștientizând că
Mihaela Tatu, singurul jurnalist român care a participat la Sa Sartiglia - Foto () [Corola-journal/Journalistic/23279_a_24604]
-
poată ridică în picioare și să formeze piramide umane călare. În tot acest timp, cavalerii și Șu Componidoru poartă măști pe față. Un spectacol fascinant, care timp de trei zile oferă aer de carnaval, veselie și sărbătoare. În opinia jurnalistei, sarzii țin extraordinar de mult la cultura și tradițiile lor și au mândrie națională, o calitate transmisă din generație în generație. Pot spune că sentimentul de solidaritate este la fel de puternic chiar dacă nu știi limba. Emoțiile nu cunosc granițe de limbă și
Mihaela Tatu, singurul jurnalist român care a participat la Sa Sartiglia - Foto () [Corola-journal/Journalistic/23279_a_24604]
-
a lui Antonio Gramsci. Studiul pe care îl propune cititorilor se intitulează: "Stat și societatea civilă la Gramsci". Intenția contributorului a fost aceea de a întări ideea conform căreia Gramsci nu a fost un teoretician al societății civile. La autorul sard, demersul a fost mai degrabă o interpretare sau reinterpretare a realităților compleze și confuze cu care se confruntă societatea italiană pe fondul senzației, ce devenise certitudine în cercurile de stânga a invalidării modelului de societate promovat de gândirea pozitivista la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
politică a lui Gramsci în Caietul numărul XI". Contribuția își propune să se aplice asupra unor categorii politice pe care Antonio Gramsci le folosește: limbajul, sensul comun și religia (folclorul). În primul rând, pornind de la analiza limbajului pe care autorul sard îl folosește în Caietul nr. XI, Lako consideră că o filosofie (aici termenul corect în sens gramscian ar fi "critică limbajului") dorește să o realizeze este o critică al actualului, si de aceea nu poate să pornească în analiza să
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
transformism), "rivoluzione passiva" (revoluția pasivă) sau "rivoluzione senza rivoluzione" (revoluție fără revoluție)5. Gramsci folosește aceste concepte pentru a identifica și analiza elementele constitutive ale proiectului politic impus de liberalii democratici întregii societăți italiene, actorii politici, metodele folosite etc. Autorul sard a adus argumente, cu precădere pe parcusul Caietelor din Închisoare, (Quaderni del Carcere) că proiectul creării statului și a națiunii italiene a fost impus de structurile statului piemontez și ulterior italian fără să fie acceptată o alternativă. Totodată, prin critică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Sudul agrar subdezvoltat. Această falie a fost transmisă din generație în generație, nefiind niciodată rezolvată (până la data realizării Caietelor). Tema raportului dintre Nord și Sud a fost analizată de Gramsci în cadrul temei intitulată "quistione meridionale" (chestiunea meridionala)7. Conform teoreticianului sard, reacțiunea a învins, revoluția a fost înăbușita în fașa, iar rezultatul a fost că s-au menținut pe întreaga perioadă a istoriei moderne importante tensiuni între Nord și Sud manifestate printr-o instabilitate politică majoră și o dezordine socială endemica
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
realitate, masele din Nord nu au înțeles că unitatea teritorială nu s-a produs pe bază de egalitate, ci ca o hegemonie a Nordului asupra Sudului, în cadrul raportului teritorial oraș-sat, mai exact 8. Pentru a demonstra existența dualismului Nord-Sud, teoreticianul sard a introdus conceptul de hegemonie. "Hegemonia Nordului ar fi fost "normală" și benefică dacă industrialismul ar fi avut capacitatea de a-și dezvolta, într-un ritm accelerat, granițele, incorporând noi zone economice și asimilându-le. În acest caz, hegemonia Nordului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
intelectuali sau revoluție pasivă au fost folosite în studierea transformismului. Pentru Gramsci, transformismul reprezintă absorbirea progresivă din partea blocului moderaților nu numai a grupurilor aliate, ci și a celor adversare. Această politică s-a manifestat în plan parlamentar 15. Astfel, teoreticianul sard a criticat transformismul deoarece acesta împiedicase punerea în practică a soluțiilor revoluționare pentru rezolvarea oricărei probleme acute cu care națiunea italiană se confruntase 16. Rezultatul acestei "direcții" exercitate de moderați a fost caracterul "pasiv" al revoluției italiene 17. Pe parcursul acesteia
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
până la măsuri cu caracter polițienesc și lovituri de stat. Gramsci a fost interesat să analizeze mișcarea fascista, pentru a înțelege legătură intrinseca între criză statului liberal, eșecul Risorgimentoului și instituirea regimului că forma a revoluției pasive. Ipotezele promovate de teoreticianul sard sunt următoarele: 1) apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; 2) colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
perioada de început a fascismului, pentru că în Ordine Nuovo și Unità să fie publicate de Gramsci contribuții ce acoperă perioada cuceririi puterii de către fasciști și prăbușirea regimului liberal, pentru că abordările din Caiete să reflecte perioadă de gândire în care teoreticiaul sard se află în închisoare 23. În primă perioadă, abordările pe care Gramsci le-a avut în analiza fascismului se încadrează la nivelul cheilor de interpretare de tip marxist. Practic, fascismul era considerat a fi una din multele forme ale burgheziei
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
apărare a clasei burgheze" 24. În acest spirit, Gramsci arată că: "noi avem o avem o explicație de clasa a fascismului, că este o jucărie în mâinile forțelor economice dominante 25... fiul spiritual al lui Giovanni Giollliti..." 26. Pentru teoreticianul sard, regimul democratic de dinaintea apariției fascismului era în realitate o dictatură, deoarece legalitatea nu există, atâta timp cât a acceptat condițiile de sclavie la locul de muncă impuse muncitorilor și țărânilor, iar reacția la toate mișcările democratice au fost masacrele realizate de instituțiile
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
specialist în istoria gândirii politice fiind membru al Comisiei care se ocupă cu editarea la nivel național a scrierilor lui Antonio Gramsci. De-a lungul timpului a publicat mai multe studii și cercetări dedicate personalității și gândirii politice a teoreticianului sard. Dintre acestea amintim volumul colectiv intitulat sugestiv: "Cercetări asupra Caietelor dispărute, renunțări, renegări, trădări: legende sau adevăruri" la Accademia University press în anul 2014. Demersul autorilor a fost acela de a face lumină în multitudinea de bârfe de tip jurnalistic
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
al lui Antonio Gramsci, a gândirii și acțiunilor politice ce parcurg trei etape fundamentale: perioadă de tinerețe, maturitatea intelectuală și în fine, perioada petrecută în anii de închisoare. Studiile lui d'Orsi scot în evidență elementele care au permis autorului sard să supraviețuiască din punct de vedere intelectual căderii zidului Berlinului și invalidării modelului regimului comunist în Europa de Est și fosta Uniune Sovietică. Numai așa se poate explica de ce, prăbușirea "socialismului real" l-a propulsat pe Gramsci la categoria celor mai citiți
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cu care Gramsci este citit în continentul american, de exemplu, în ultimele decenii, se datorează și faptului că acesta nu este văzut doar în paradigmă teoretică dar și în cea lingvistică, istorică și politică. Una dintre marile "descoperiri" ale autorului sard a fost aceea că, pe parcursul scrierilor sale a inventat cuvinte, a creat neologisme sau reinventat termeni prin reinterpretarea acestora. Eseurile, chiar dacă tratează argumente diferite, sunt legate între ele printr-un argument comun: gândirea lui Gramsci este actuala și poate conduce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a explica contemporanilor cauzele înfrângerii Partidului Comunist Italian, în raport cu mișcările reacționare ce s-au regrupat în jurul fascismului. Pornind de la această asumare a înfrângerii ce a fost atât personală, cât și ideologică, în condițiile în care a fost liderul Pci, teoretician sard meditează asupra mișcării revoluționare la care a participat. Trebuie să afirmăm că, gândirea politică gramsciană este de sorginte italiană, chiar și atunci, când se referă la teme ce sunt specifice spațiului nord-american cum este fordismul de exemplu. Acesta îl analizează
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dintre muncă și proprietate, etc. La Gramsci, temele de reflecție se încadrează în temă mai largă a fenomenului risorgimental în care sunt folosiți termeni, concepte, categorii, noi sau reinterpretate. Pentru a folosi câteva exemple, una dintre temele preferate de gânditorul sard este aceea ce priveste catolicismul. Cu toate că este în mod radical ateu, nu poate fi considerat anticlerical, deoarece a demonstrat o admirație nedisimulata față de Biserică, recunoscând, de exemplu, instituției capacitatea de a crea și impune hegemonia. O altă temă este aceea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 17; fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului 18. Noutatea pe care autorul sard a duce în interpretarea fascismului este introducerea conceptului de "revoluție pasivă" în raport noile realități sociale de după încheierea războiului. Pornind de la teoriile prezentate de Vincenzo Cuoco, Gramsci realizează o analiză interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Cuoco, Gramsci realizează o analiză interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de activism politic și a raportului dintre societatea civilă și autoritățile statului. Conceptul de revoluție pasivă este nodal în abordarea gramsciană deoarece, prin intermediul acestui concept teoreticianul sard reușește să realizeze o teorie prin care a demonstrat că particularitățile istorice și geopolitice care au condus la apariția statului modern italian, menținerea raportului de inegalitate dintre Nord și Sud, introducerea "transformismului" de către guvernele liberale de drapta sau de stânga
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor naturale și protecția mediului. Prioritatea o reprezintă îmbunătățirea potențialului agricol din perspectiva creșterii populației. Instrumentele de implementare a acestor obiective sunt: reformele agrare, îmbunătățirea participării, diversificarea activităților
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
retras din: Tulcea, Isaccea și Măcin fără luptă, întărind apărarea Silistrei. După eșecul asedierii Silistrei, armata rusă s-a retras din Dobrogea, trupele fiind debarcate în Crimeea 105. Ulterior, războiul la care luau parte și corpurile expediționare: francez, englez și sard, alături de trupele otomane, s-a desfășurat în peninsula Crimeea. În 1856 Rusia a fost învinsă și a semnat tratatul de pace de la Paris ce prevedea, printre altele, retrocedarea către Moldova a sudului Basarabiei cu județele: Cahul, Ismail și Bolgrad. Astfel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au văzut și au depus armele la picioarele noastre. În total, șaizeci de prizonieri. Povestea mea începe însă a doua zi dimineața, pe când slujbașii frângeau armele bizantine și separau metalele după calitate și soi, sub ochii atenți ai unor negustori sarzi care așteptau să-și umple vasul cu fier, bronz și aramă, metale plătite în avans. Eu stăteam în spatele cortului și-mi curățam cu pieptenele barba și părul de acele de pin cu care mă pricopsisem de pe urma unor rafale de vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
îndeplinesc funcții de răspundere; apoi îi regăsim în zona alimentației publice (restaurante, baruri, pizzerii etc.), în agricultură (unde ocupă îndeletniciri demult abandonate de italieni: vezi în Sardinia, aceea de "păstori", o veche îndeletnicire rezervată până nu prea demult timp tinerilor sarzi foarte săraci, în zona serviciilor etc. O să dăm detalii mai târziu despre acestea. Am vorbit până acum de imigranți aflați la prima generație. Să ne mutăm acum atenția către "noii italieni", adică spre copii românilor născuți și crescuți în Italia
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
precădere români, urmați de albanezi și marocani. Este dealtfel cunoscut faptul că românii sunt specializați în delicte, violuri și furturi cu caracter violent 44. Salvatore Carai, primarul localității Montalto din Castro, membru al P.D, el însuși un fost emigrant sard în Lazio, într-o declarație făcută în octombrie 2009, realizată cu scopul de ai apăra pe doi tineri concetățeni ai săi ce erau acuzați că ar fi violat o fată de 15 ani, afirma cu tărie: "Pe aici pe la noi
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]