1,415 matches
-
pregătite în seara de dinainte. Filmările mergeau așa de bine, încât veneam și eu și tata de la București să-i ajutăm pe Augustin și pe Laurențiu. Eu țineam reflectorul sau făceam poze, tata filma, iar muica Mioara, bunica mea, făcea sarmale. Se trezea la 4 dimineața ca să gătească, iar la 6 pe masa din sufragerie ne așteptau bolurile aburinde în care sarmalele tronau, învelite în foi de varză, ca niște proiectile imense, dătătoare de energie și de o pofta olteneasca de
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
pe Augustin și pe Laurențiu. Eu țineam reflectorul sau făceam poze, tata filma, iar muica Mioara, bunica mea, făcea sarmale. Se trezea la 4 dimineața ca să gătească, iar la 6 pe masa din sufragerie ne așteptau bolurile aburinde în care sarmalele tronau, învelite în foi de varză, ca niște proiectile imense, dătătoare de energie și de o pofta olteneasca de viață. Mioara nu-mi spunea niciodată să mănânc mai mult decat aveam pofta, dar o auzeam în hol, răstindu-se la
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
să nu plece nemâncat, auziși?” De rușine, mai luăm o sârmă pantagruelica, iar muica mă aprobă mulțumită în vreme ce deliciosul proiectil mi se topea în gură: “Așa, mai ia una, că nu te grăbește nimeni”. Adevărul e că aș fi mâncat sarmale la nesfârșit, cred că le făcea cu vrăji și cu descântece, așa erau de bune. Noaptea târziu, când ne întorceam de la filmare, muica ne aștepta treaza, indiferent de oră, si ritualul se repetă: “Îți pusăi niște sarmale, ia și mănâncă
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
aș fi mâncat sarmale la nesfârșit, cred că le făcea cu vrăji și cu descântece, așa erau de bune. Noaptea târziu, când ne întorceam de la filmare, muica ne aștepta treaza, indiferent de oră, si ritualul se repetă: “Îți pusăi niște sarmale, ia și mănâncă să nu te culci cu burtă goală!” După o vreme, am început să filmez și eu. Prima dată am pus mâna pe camera la o nuntă la care rămăsesem mai mult ca să păzesc aparatură. Se pusese un
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
un topos al argumentării. nu sînt mai subversiv dect platon, noica sau patapv. însuși, în multe dintre pag. sale. și nu mai mult dect maeștrii noștri care și-au numit emisiunea duminicala într-un mod atît de subversiv... (așa cum nici sarmalele reci nu au txt mai subversive dect timpuri noi sau andrieș...) în +, am relatat lucruri trăite de mine 100%, care m-au “subvertit”, m-au transformat și m-au inteleptit în div. etape ale vieții. am facut, vorba voastră, fenomenologie
Textier subversiv by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83016_a_84341]
-
luminițele multicolore din brad le făceau pe perete. Poate că el n-a avut o copilărie fericită. Și poate că n-are chef să vorbească despre asta. Iar tu, cu elanul tău sărbătoresc, cu goana ta după brad, decorațiuni și sarmale, cu urările tale care se cer mereu întoarse, nu faci altceva decât să răsucești cuțitul în rană. Și te mai întrebi de ce-și debitează zeflemeaua cu un rânjet pe față. Nu face altceva decât să-ți întoarcă zâmbetul ingenuu
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
ești botezat . El e convins că și tu crezi, asemenea lui, în veselia sărbătorilor de iarnă, în bunătatea crăciunului (cu litera mică), în spiridușii Coca-Cola, în promoțiile și -urile de sezon, în faptele bune făcute în fața camerei de filmat, în sarmale, caltaboș, sîngerete și, mai ales, în Cristian Tabăra. Pentru că cine nu crede în Cristian Tabăra de sărbători? Cu acesti cruciați care propovăduiesc veselia generală că singura formă de mîntuire în luna decembrie se războiesc nervii mei. Le primesc felicitările și
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
fățărnicia ce ni se arată...poate că toți undeva, în sufletul nostru ne bucurăm...pana și tu ei... sărbătorile de iarnă nu mai șunt de secole religioase, s’au laicizat de mult fără ca măcar să ne dăm seama cum... caltaboșul și sarmaua nu le mancam în cinstea nașterii Mantuitorului, ci le înfulecam că așa se face de cand lumea, ce mai contează acum ce înseamna ăla Crăciun?! și luminile alea albastre de pe Magheru cu tot cu brăduții aia “american trend” - că tot se poartă în
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
rămîne în turnul lui de fildeș. Avea o curiozitate vie pentru cea mai mică întîmplare din domeniul care-l interesa pe el. Am avut onoarea să fiu invitată la masă la el. L-am invitat și eu și am făcut sarmale. E unul dintre felurile pe care nu știu să le fac prea bine, dar m-am străduit... Ce alte peripeții ți-a mai prilejuit prima ta carte? M-aș referi la încă două, care m-au impresionat în mod special
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
se delimiteze și excelența sa, că dă bine la popor" (AC 49, 1997, 8); "dădea mai bine la popor că Președintele rade și el la unșpe dimineața, ca tot omu', o votculiță" (AC 32, 1997, 8); "deh!, "dă bine la popor" sarmaua din furculița demnitarului" (Cotidianul, ianuarie 2002); Dă bine la popor să vorbești de refacerea României Mari?" (Viața liberă, arhivă 2001). Neutră în intenție, invocarea poporului pentru desemnarea limbajului popular-familiar, prin formula "cum se spune în popor", are un ciudat aer
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
Mircea Mihăieș Aruncarea în populație cu tot felul de înlesniri, subvenții, tăieri de taxe și alte trufandale (coborând până la de-acum legendarul corn cu lapte și la sarmaua oferită în parc de primarii de sector) nu indică, nici pe departe, siguranța și generozitatea pesedeilor. Din contră, subita mizericordie a lui Năstase & comp. trădează niște figuri îngrozite de spectrul apropiatei morți politice. Dacă până și PUR-istul Voiculescu, om
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
integral biletul până în data de 31 noiembrie, pregătim surprize frumoase. Pentru detalii și rezervări contactati-ne fără ezitare: - telefon: 0232 26 26 26, 0754 464 478 -facebook: Restaurant La Taifas -e-mail: elenapadurariu@gmail.com -șos. Bucium nr. 54, lângă Trei Sarmale Ai o ofertă specială de revelion și vrei să se afle despre această pe http://www.iasi4u.ro/știre/oferte-revelion-2017-iași/? Scrie-ne la office@iasi4u.ro
Revelion 2017 @ La Taifas [Corola-blog/BlogPost/94769_a_96061]
-
Vineri, 16 aprilie 2010 începând cu ora 20:00 “La Baza” (lângă cub, în catacombe pe strada Ștefan cel Mare) vă invită să vă alăturați celebrei trupe “Sarmalele Reci” care vor susține un concert live. Formația ce în luna acestui an a împlinit 16 ani de la înființare, va cânta live piese vechi, care i-au consacrat în delungul timpului dar și piese noi: “Pielea mea”, “Mai bine viu
Concert Sarmalele Reci @ La Baza, 16 aprilie [Corola-blog/BlogPost/94788_a_96080]
-
cel nou îmbrăcat cu pălăria La îndemînă Poate trece timpul și pe-acolo Și sînt umblate locurile și nu este totul Finisat că spiritul și se mai găsește cîte-o Ascunzătoare pentru o sticlă cu afinata Cîte-o oală de lut pentru sarmalele cu păsat Și jumări de slănină că asta mi-a cerut Cu vocea puțin răgușita spre dimineață apăsata Și acuma trebuie să caut intermediarii Pentru aceasta contrabandă cu afinata Sarmale din păsat și jumări fierte în oală De lut nu
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
pentru o sticlă cu afinata Cîte-o oală de lut pentru sarmalele cu păsat Și jumări de slănină că asta mi-a cerut Cu vocea puțin răgușita spre dimineață apăsata Și acuma trebuie să caut intermediarii Pentru aceasta contrabandă cu afinata Sarmale din păsat și jumări fierte în oală De lut nu ține neapărat eu să i le duc După cîte mi-am dat seama fără să-i văd bine față Am făcut atît de multe lucruri astăzi Am făcut atît de
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
pășunilor. I-ai invocat pe toți strigând numele locurilor pe unde paști, Ai umblat de Sâmbra Zimbrei Roșii cu Brad în Creștet, Cuprinde cu datinele-ți toată Sargeția, Sarma-Geția, Ai consacrat altare de înclinarea capului tău Zeei Geția de Sâmbra Zânei Sarma. șAnaitis,ț Sarmis ți-a dat numele la hierodula ca Venus, Mireasa Eroilor. Toți Să ne Ierte! Tu ai rămas Mirele Cosânzenei, zâna iertării, a dragostei, a înmulțirii Și-a roirii triburilor care încotro cu matca de Mare-Mamă De la Tisa
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
se poate citi ziarul cu interesante promisiuni electoral-pesediste, pedepeneliste, emilconstantinesciste (?!?) ș.a., am redescoperit bucuria Crăciunului, Anului Nou și a Bobotezei; adică a Sfintelor sărbători de iarnă, apropiate de sufletul românului; sărbători cu aromă de cozonaci și miros de fripturi și sarmale (de la vecini(*); cu colinde frumoase și țânci rumeni la față (din cauza febrei, fiindcă n-au avut bani de vaccin antigripal); cu mese pline de bunătăți, împrejuru-le cu cei dragi ai casei (și alții, picați la ceas de seară spre disperarea
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
experiență nu va putea transforma cu adevărat intestinele în cîrnați. Oricum, brevilocvența încurajatoare are interes narativ: diferența dintre timpul acțiunii și cel al povestirii e mare, munci culinare care durează ore în șir sînt rezumate în cîteva rînduri: pînă și sarmalele sînt rezolvate sintetic, prin indicații de genul: "se pregătesc foile de varză, care se umplu cu carne". Ar fi instructiv să comparăm textul contemporan cu unul de acum cîteva secole (ediția O lume într-o carte de bucate: manuscris din
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
în eroare. Sorin pretinde, cu nonșalanță, că face reportaj. Că înregistrează sec, (oarecum) obiectiv, cu seriozitatea jurnalistului și cu acribia antropologului. De fapt, el face proză, ficționalizează, recuperează, literar și cultural, cotidianul: "Și uite, că prima mea amintire legată de sarmale nu-mi vine în minte. Aș putea inventa una numai că nu vreau. Punct" (Sarmaua). E un fel de Caragiale care conștientizează că, după ce-l vinzi la ziar, faptul divers ar putea avea o valoare științifică. Până să ajungă în
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
seriozitatea jurnalistului și cu acribia antropologului. De fapt, el face proză, ficționalizează, recuperează, literar și cultural, cotidianul: "Și uite, că prima mea amintire legată de sarmale nu-mi vine în minte. Aș putea inventa una numai că nu vreau. Punct" (Sarmaua). E un fel de Caragiale care conștientizează că, după ce-l vinzi la ziar, faptul divers ar putea avea o valoare științifică. Până să ajungă în arhivă, el devine însă literatură, căci tentația de a de- și reforma lumea e prea
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
în cazul lui cola, care nu devine colă, forma pizza - "o pizza de calitate" (Evenimentul zilei = EZ 2486, 2000, 12) - e preferată unei asimilări, deloc imposibile în oralitatea familiară, pizză. Nefiind însă vorba de o finală accentuată (ca în halva, sarma), a final poate fi interpretat ca articol hotărît, cuvîntul fiind folosit ca și când ar fi deja articulat: "Iau pizza, plătesc și gata" (EZ 29.08.2004); "pizza nu iese la fel de bună" (roportal.ro). Percepția caracterului de termen străin face ca adesea
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
o crasă lipsă de gust și de cuviință, contestă monumentul. ŤSeamănă cu Elena Ceaușescu!ť, ŤNe facem de râs!ť. Ne trebuia un bust convențional, ca în Cișmigiu, ceva banal și dulceag, o făcătură de protocol, pe gustul mâncătorilor de sarmale. Ziarele noastre preiau euforic scandalul..." ? La fel de tranșant este, în editorialul său din revista ARCA (nr. 7-8-9/ 2004) redactorul-șef al publicației, poetul Vasile Dan, care atacă altă problemă delicată, de data aceasta de etică a scriitorului: Ce scriem? Unde publicăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
care focul oricărui sentiment părea să se fi stins definitiv. Atunci cînd se face auzită, recunoștința pentru mamă este, cu adevărat, impresionantă: "Păi, n-am primit niciodată colet, ea vine, face ce-mi place, uite, îi spun să facă mămăligă, sarmale, mămică, vreau și eu pește, nu mult, așa, puțin, prăjit, ciorbiță făcută de mîna lui mama, și i-am cerut să aducă apă de acasă. Apă de la puț mi-a adus... și a zis, hai, mamă, ți-a fost dor
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
Marie-Jeanne Jutea-Bădescu, prezentat cu vervă și emoție de trei actori de la secțiile de teatru maghiar și german din Timișoara. Din bucătăria imensă care respiră acea “Gemütlichkeit”, de netradus în altă limbă, se strecoară parșiv în toată casa miresme fierbinți de sarmale și pe mese dau năvală paharele cu vin roșu... unde ești Aglaja, acuș vin clătitele. Gazda îți cunoaște gusturile. Hier Himmel și un urangutan. Gura lui imensă își dezvelește dinții pe tot ecranul. Monstrul, destinul și timpul se suprapun. Ai
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
astfel de petreceri, numite „berea de sus” și „berea de jos”. Băieții din colectivul de organizare se ocupau de tocmirea muzicii, de colectarea băuturii și de invitarea fetelor iar acestea din urmă aduceau mâncarea și prăjiturile (cârnați, friptură de porc, sarmale etc). Fetele despre care se știa că nu primiseră colindători sau urători nu erau invitate sau primite la „bere”. Băieții închiriau pentru petrecere o casă mai mare, de obicei a unui gospodar fruntaș dar, în ultimii ani ai existenței sale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]