314 matches
-
Acasa > Literatura > Eseuri > FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Fântâna Bărăganului Cu mii de ani în urmă, apele Mării Sarmatice s-au evaporat ori s-au scurs în Pontul Euxin, dispărând treptat-treptat, iar cele ale Istrului s-au retras în matcă. Atunci s-a ivit dintre ape stepa Bărăganului, ca o întindere largă și netedă. Ici, colo, mai rămăseseră unele
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de culoare au fost punctate din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări metalice care-i sorb din pântec prețiosul petrol. Pentru că adâncul sarmatic a adunat în atâtea milioane de ani mari cantități din căutatul lichid. Furtuna revoluției din decembrie a „măturat” întinsele lanuri irigate, în foarte multe locuri le-a fărâmițat și a transformat zarea într-un peisaj pestriț, ca o fustă țigănească
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
veșnic pârjolit de arșiță. Așa le vezi în zare, de la mari depărtări. Cumpene rugătoare cu ciuturile mereu goale. Cumpene încremenite în fundalul siniliu din străvechile timpuri...Doar burduful acelor vremuri a fost înlocuit cu ciutura contemporană. Din păcate, adâncul Mării Sarmatice, bogat în săruri, a dat gustul sălciu apelor din fântâni. Doar animalele însetate o beau, însă oamenii...Rare, chiar foarte rare sunt fântânile cu apă vie, bună de băut. Din această cauză, oamenii locului aduc apa de băut de la mari
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
umerii tăi cerul hiperborean și astrele polului getic” (Epigr, IX, 45); - Martial: în Epigr. VIII, 78 numește triumful lui Domițian asupra dacilor „hiperboreus triumphus” și „gigantes triumphus”; - Martial despre Domitian: „De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori și-a scăldat calul în zăpada geților; mereu modest, el a refuzat triumful pe care-l merită și n-a adus cu sine decât renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor” (Epigr, VIII, 50). Dacă se răsfoiesc
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
de sanscrită decât de latină. Din nefericire mulți ligviști români n-au aflat încă! Brăila este poate cea mai mare moștenire a mea. Acolo, în miile de ani (neoliticul din Brăilița), și poate chiar în milioanele de ani (secarea Mării Sarmatice i-a determinat pe primii oameni să spună BĂRĂGAN, adică bara=balta care merge=gon ca și în engleză, germană, getică, armeană), s-a născut setea de adevăr și libertate, purtată de Panait Istrati, Hariclea Darclée, Maxy Herman, Ana Aslan
MOŞTENIREA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1423228378.html [Corola-blog/BlogPost/342581_a_343910]
-
condusă de Agrippa și Oppius Sabinus. Romanii au fost învinși, iar Oppius Sabinus a fost decapitat. "Goții" au năvălit asupra castrelor și orașelor și le-au prădat. Geții, clientelari Romei, ca aliați de nădejde față de amenințările din partea populațiilor germanice și sarmatice, ar fi năvălit din cauza măsurii lui Domițian de reducere a stipendiilor plătite regilor acestora, o măsură determinată de dificultățile economice pe care le traversa imperiul, astfel, subsidiile romane serveau la întărirea unui front. Dacii au trecut Dunărea, pe gheață, în
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
duce spre nord la Coarnele Caprei și Plugari. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești și de halta Podu Ulmi. Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile și marne sarmatice cu alternanțe subțiri de nisipuri fine. Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înalțat ușor fiind urmată de retragerea mării sarmatice, vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri și coline mai joase
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
halta Podu Ulmi. Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile și marne sarmatice cu alternanțe subțiri de nisipuri fine. Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înalțat ușor fiind urmată de retragerea mării sarmatice, vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri și coline mai joase separate de văi largi. Lunca Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei. Altitudinea maximă este de 205 m în Movila Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Iașii de asemenea menționați ca "Jasones", "Jassics", "Jàszok", etc... sunt un fost popor sarmatic, parte din grupul Alanilor, care apare în secolul al XIV-lea în Moldova și Ungaria. Sarmații vorbeau o limbă indo-europeană iranică. Numele iașilor medievali are probabil aceiași etimologie iranică precum cel al iazigilor antici: în limbile sanskrită și hindi, „Yazg
Iași (popor) () [Corola-website/Science/324170_a_325499]
-
o movilă. De-a lungul timpului numele a fost ortografiat ca "Bordeiul Verde" și "Bordeiu Verde". Pe teritoriul comunei au fost descoperite vestigii istorice datând din epoca neolitică, aparținând culturilor Boian și Gumelnița, precum și urme de locuire din perioada migrațiilor sarmatice și pecenege (secolele II-XI e.n.). Toponime aparținând comunei, deși nu implicit localității, sunt printre cele mai vechi toponime rurale din județul Brăila, menționate în documente. Astfel „Șchiaul” este atestat într-un hrisov a lui Radu cel Mare din 1505, la
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
un bot de terasă de la marginea de vest a satului, în punctul denumit „Moș Filon” (cod LMI ). El cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian, faza Giulești; o altă așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (fazele A1 și A2); precum și morminte sarmatice (secolele al II-lea-al III-lea e.n.) și pecenege (secolele al X-lea-al XI-lea e.n.). Importantele cercetări arheologice dintre anii 1971 - 1974 și 1979 - 1980 au condus la descoperirea, pe teritoriul comunei Bordei Verde, în situl arheologic
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
grindurile sau popinele din luncile râurilor este argumentată de complexul de pe popina din lunca Călmățuiului (Movila din Baltă), de lângă satul Lișcoteanca. Următorul nivel de locuire corespunde secolelor al II-lea - al III-lea e.n., epoca migrațiilor sarmaților. Descoperirile din mormintele sarmatice de la "Movila din Baltă", "Movila Olarului" și "Moș Filon", constând în arme, ceramică cenușie indigenă și ceramică de import romană, demonstrează existența sedentară a unei populații sarmatice (cel mai probabil din tribul roxolanilor), aflată sub controlul Imperiului Roman. Au mai
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
al II-lea - al III-lea e.n., epoca migrațiilor sarmaților. Descoperirile din mormintele sarmatice de la "Movila din Baltă", "Movila Olarului" și "Moș Filon", constând în arme, ceramică cenușie indigenă și ceramică de import romană, demonstrează existența sedentară a unei populații sarmatice (cel mai probabil din tribul roxolanilor), aflată sub controlul Imperiului Roman. Au mai fost de asemenea descoperite mărturii din perioada invaziilor pecenego - cumane din secolele X-XI. Teritoriul actualei comune Bordei Verde s-a situat de-a lungul întregii perioade medievale
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Siminicea). În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 metri, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară. Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-est. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
adâncimea de 1500 metri, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară. Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-est. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară. Râul Suceava a
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
vidra ("Lutra lutra"), lupul cenușiu ("Canis lupus") și râsul european ("Felis lynx"). Din punct de vedere fitogeografic, Letonia se împarte între provinciile Central-Europeană și Nord-Europeană din regiunea Circumboreală din cadrul Regatului Boreal. Conform WWF, teritoriul Letoniei aparține ecoregiunii pădurilor de amestec sarmatice. În vastele păduri letone, speciile predominante sunt pinul de pădure, mesteacănul și molidul. Mai multe specii de floră și faună sunt considerate simboluri naționale. Stejarul ("Quercus robur", în letonă: "ozols"), și teiul ("Tilia cordata", în letonă: "liepa") sunt arbori naționali
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 50 hectare. Situl reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de foioase) încadrată în bioregiune continentală aflată la poalele Subcarpaților de Curbură; ce conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
se află situate la est și sud-est de incinta Curții Domnești, însumând până în prezent un număr de 470 de morminte. Din cercetările întreprinse în această necropolă a putut fi observată existența a două orizonturi funerare: primul este reprezentat de necropola sarmatică, al doilea fiind reprezentat de necropola birituală de tip Cerneahov, datată în secolele al III-lea- al IV-lea d. Chr., cel mai mare ansamblu funerar cercetat până în prezent pe teritoriul Munteniei. Târgul medieval de la Târgșoru Vechi este atestat documentar la
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
deriva din cel al strămoșilor presupuși ai șleahticilor, sarmații. Acest sistem de credințe a devenit o parte importantă a culturii nobililior polonezi, afectând toate aspectele vieții lor. Prin sarmatism erau păstrate cu sfințenie tradițiile vieții rurale, pacea și pacifismul. Tradițiile sarmatice explicau componența costumului nobiliar cu influențe orientale: żupan, kontusz, sukmana, pas kontuszowy și delia. Aceleași tradiții au transformat szabla (sabia) curbată (iataganul) într-un obiect obligatoriu în costumul de zi cu zi al șleahticilor. Sarmatismul a folosit la integrarea nobilimii
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci este legată de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele de Marea Egee și deci de Marea Mediterană. este, din punct de vedere hidrologic, un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume : ape salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit "euxinism"), limane
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
chiar, arronidecii sunt probabil un fel de deci arimi sau daci-aromâni. Densușianu, studiindu-l pe Silius Italicus (cca. 28 cca. 103 d.H), consul, orator și poet roman ne amintește de cetatea Uxama din Hiberia, un oraș Înconjurat de ziduri „sarmatice”, În care locuitorii aveau „obiceiuri sarmate”. Același oraș figurează la Ptolemeu sub denumirea de Uxama Argelae. O inscripție latină descoperită În Lusitania pomenește de o femeie având epitetul local de Uxame(n)sis Argelorum, iar o inscripție din Tarraconia ne
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Vânătorilor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Dumbrăveni. Cel mai înalt punct se afla în Podișul Vânătorilor : Dealul Pietriș (839 m). Câmpia Transilvaniei este situată în nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Ca poziție geografică, rezervația se află la limita dintre Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei și la întrepătrunderea silvostepei cu pădurea. În acest loc se află un masiv calcaros format din cochilii de scoici fosilizate și cimentate, după retragerea Mării Sarmatice. Aici se ajunge de pe DN 24, urmând un drum aflat pe partea dreaptă a șoselei ce duce de la Iași la Vaslui. De pe marginea abruptă a Dealului Repedea (353 metri) se deschide o largă priveliște asupra Bahluiului și a orașului Iași
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Hârlău și chiar Ceahlăul. Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă), amplasamentul unde se află azi Dealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice, care se întindeau pe un larg areal vest-est între Viena de astăzi și Munții Tian-Shan din Asia Centrală. Ca urmare a faptului că era complet izolată de oceanul planetar și în ea se vărsau fluvii care aduceau cantități însemnate de apă
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
vest-est între Viena de astăzi și Munții Tian-Shan din Asia Centrală. Ca urmare a faptului că era complet izolată de oceanul planetar și în ea se vărsau fluvii care aduceau cantități însemnate de apă dulce (Dunărea, Nistru, Don, Volga etc.), Marea Sarmatică, inițial parte din Oceanul Tetisian, a devenit salmastră. Astfel, majoritatea animalelor marine adaptate la viața în apele sărate au dispărut (fenomen cunoscut sub denumirea de tanatocenoză), ele fiind înlocuite cu o faună adaptată la viața în apele salmastre. Cochiliile moluștelor
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]