32 matches
-
truda unui popor întreg de o jumătate de veac. Perioada 1990- 2012 a fost și este numai și numai o Perioadă de distrugere și autodistrugere, procesul prin care este distrus Organismul național românesc fiind de o varietate, subtilitate, de un savantlâc pe care mintea umană cu greu poate să-l deslușească. Nu credem că s-a mai întâmplat istorie ca o țară să aibă o perioadă de 20 de ani de progres și dezvoltare, timp în care și-a ridicat cu
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
chiar dacă din principiu putem spune că hermeneutica pildelor este inepuizabilă, posibilitățile de înțelegere alegorică s-au încheiat. Secolele de acrivie catolică și protestantă au săpat șantierul evangheliilor până la fund, noutăți sub unghiul analogiilor nemaiputînd să apară; 3) interpretarea marcată de savantlâcuri sterile, când dorința de a fi neapărat ingenios îți inspiră asociații de idei care nu au legătură cu textul. Este ca atunci când citești printre rînduri și pierzi din vedere să mai citești rândurile ... Dincolo de amănuntele pericopice, ce izbește la volum
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului A educa... Educație ( În loc de prefață la volumul „Domnișoara Iulia”) Educația este necesară. Cât? Cum? Sunt întrebări care o transformă dintr-o știință seacă, plină de savantlâcuri, într-o artă plină de mistere. Mistere în care nu poți să pătrunzi, dacă nu ai o cheiță de aur. Atât părinții, cât și educatorii pretind că o dețin. Să-i credem pe cuvânt și să avem încredere în ei
A EDUCA...EDUCAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441739949.html [Corola-blog/BlogPost/374675_a_376004]
-
considerată pleașcă. În urechi îi vâjâiau mârâiturile lu’ madam Mototolea: ține cu dinții de pleașcă, Trachee! Nu uita, planetara și cauciucurile, că altfel, revizia te mănâncă! Mai bine, îl pup în fund pe mafiot și să fiu de acord cu savantlâcurile lui negustorești. De aceea se mulțumi să-l asculte și să mormăie din când în când: așa-i, așa-i! În timp ce Zamfirescu îi ținea prelegerea de negustorie generală, dându-se rotund în teoria negocierii, a stabilirii prețului în funcție de conjunctura pieții
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444896593.html [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
ceea ce cultura română are bun de oferit lumii, nici să deprindă viciul arivist al supraadaptării la condițiile țării de adopție; dimpotrivă, reacțiile lui Nemoianu la corectitudinea politică a universității și vieții publice nord-americane au fost mereu ferme, chiar dacă adesea sastisite. Savantlâcul și prețiozitatea îl plictisesc, umorul îl prinde, politica îl pasionează și încinge; corespondența sa e spontană și încântătoare prin puterea evocării și umor. Nemoianu e unul dintre cărturarii noștri maturi de devreme și călătoriți în lumile prin care cultura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
intră în contrast cu percepția comună de mănăstire, asociată cu ideile de liniște și pace; zgomotul, agitația și taifasul continuu se opun tăcerii și cumințeniei monastice; numele proprii care populează acest univers și care sunt fie exotice, de o seriozitate caricaturală, frizând savantlâcul (Epistimia, Platonida, Eudoxia ș.a.m.d.), comice prin rezonanțele lor sau prin nepotrivire caracterologică, fie locale, dar conotând, precum la Caragiale (cel din lectura lui Ibrăileanu), păturile sociale cele mai puțin înclinate spre apofatism și recluziune (Nița, Galina, Varvara ș.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
concretizare metonimică a sensului lexical. Grupurile nominale de acest tip exprimă generalitatea și varietatea calitativă, situându-se, mai degrabă, pe o scală semantică a calității: Ignoranța nu e, cum par să creadă unii [...], o condiție a mântuirii. E drept, nici savantlâcul. Dar nu orice ["fel de, manifestare de"] candoare duce în Rai, și sunt momente când precaritatea inteligenței poate anula și bunele intenții, și cumințenia rituală (A. Pleșu, Despre îngeri: 135 și în CLRA). 2.2.2. Adjectivul oricare (având flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Herald Tribune, în care autorul lui Doktor Faustus constată cu mirare și oarecum jenat că lumea îl crede nemaipomenit de savant deoarece cărțile lui sunt pline de atâta „cultură”. El mărturisește că pentru compoziția unor romane i-a trebuit tot savantlâcul acela, pe care l-a obținut ad hoc, întrebând, consultând enciclopedii, căutând izvoare care trimit fatalmente la altele, și așa mai departe, uitând apoi toate datele acumulate de care, odată cartea terminată, n a mai avut nevoie ; „În realitate sunt
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la utopie și ridicol. Riști să mori în preliminarii, sau să cazi într-un soi de diletantism eroic. Cantitatea te demobilizează: la ce bun să continui, la ce bun să contribui, vanitos sau inconștient, la criza de supra-pro ducție a savantlâcului contemporan? Ori renunți la scris, ori scrii pentru plăcerea proprie, fără pretenții, fără ambiții auctoriale. Mulțimea cărților provoacă, necesarmente, criza criteriilor. E din ce în ce mai greu să alegi, să te orientezi, să desparți apele: devii fie un consumator lacom și decerebrat, fie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și sub pseudonimul Dan Valentin) ș.a. G. Tutoveanu semnează un număr de medalioane dedicate lui Al. Vlahuță, Ștefan Petică, Al. Antemireanu, iar în articolul Un singur argument condamnă critica literară autohtonă, mai cu seamă „îndărătnicia copilărească a lui Ilarie Chendi”, „savantlâcul parfumat al domnului Eugen Lovinescu”, „indiferența diplomatică a domnului M. Dragomirescu”, probleme dezbătute și în însemnările intitulate Ilarie Chendi, Eugen Lovinescu, Mihail Dragomirescu. Alte medalioane literare scrie V. Damaschin. Alături de G. Tutoveanu, eseuri publică I. A. Bassarabescu și Constantin T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
de interpretare, adică fundalul menit a da coerență gîndurilor, de aici senzația că autorul înaintează orbește, strîngînd cantitativ o informație căreia nu-i poate da o direcție. De aceea, rezultatul din Iter in silvis e simplă galimatie, o colecție de savantlîcuri vaporoase care nu se pot bucura decît de interesul celor cu aceeași pasiune pentru extravaganțe oculte. Dar pentru un ochi dornic de sensuri legate într-o narațiune lizibilă, volumul dezmăgește. Oricum, rămîne scuza afirmării prin supunere la canonul universitar: erudit
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
exegetic? Probabil că niciunul, de vină nefiind lipsa de înzestrare nativă, ci atrofia unui tip de sensibilitate fără de care istoria comparată a religiilor devine o tortură. E vorba de acea sensibilitate care te face să presimți că, dincolo de erudiție și savantlîcuri filologice, e în textele vechi o boare de element divin, a cărui atingere echivalează cu o formă de izbăvire personală: o izbăvire profană, o luptă cu îngerul făcută pe propriile speze intelectuale. Din lupta lui Culianu cu îngerul se desprinde
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
direcția unei teologii creștine, așa explicîndu-se interesul arătat pentru Schmemann sau Siluan Athonitul. Cum pentru Dan Iacob nu contează decît cărțile în al căror spirit și-l regăsește pe al său, filosofia academică e caterisită ca fiind ostentație găunoasă de savantlîcuri prețioase. Dan Iacob are predilecție pentru cărțile de inițiere în înțelepciuni ezoterice, ocolind tomurile docte, zidite în armuri seci. Autorul caută profunzimea gnomică, exprimată în sentințe care merg la suflet, fără ocolișul prezumțios al limbajului de specialitate. Între Hegel și
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
chipuri pe care le arată publicului interbelic - eruditul, prozatorul și eseistul - cel mai viu și mai convingător e cel de-al treilea. Eruditul Eliade e prolix, sufocant și plicticos. Îl urmărești cu resemnarea celui care privește un convoi de înmormîntare: savantlîcuri defilînd inerte din nevoia de a satisface exigențele rafinate ale domeniului. În schimb, prozatorul Eliade e scremut și nefiresc: o voință de a scrie frumos îi subminează efectul estetic, Eliade părînd un scrimeur care vrea să facă balet fără să
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
encor, se fixe, le septuof ', devin „onix, lampadofore, și fix, devore, un ptyx, sonore, la Styx, sonor e, un nor, decor, nixe, magma lor, prolixe, în cor. Vreau să sper că această splendidă izbândă a zburdălniciei verbale bine temperată de savantlâc asupra unei scriituri care seduce, învăluie, transportă, dar își apără cu îndărătnicie încifrările și secretul fabricației, va avea parte de atenția meritată din partea oamenilor de meserie și va fi analizată cu acribia meritată. Eu m-am mulțumit s-o salut
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
normal, cît împrejurarea că acest apetit nu cunoștea întreruperi. Spiritul parcă îi fusese reglat pentru o activitate în platou de durată neprecizată, semănînd în anduranță cu densitatea acelor oțeluri care nu se rup și nu ruginesc. Pe scurt, îndeletnicirea cu savantlîcuri îi atinsese pragul cronic al celei de-a doua naturi, conferențiarul întrerupîndu-și experimentele de laborator spre ne întreba dacă Antioh Cantemir fusese nepotul sau unchiul lui Dimitrie Cantemir, dacă Dante trăise înaintea lui Petrarca sau invers, dacă știm etimologia oximoronului
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
din principiu putem spune că hermeneutica pildelor este inepuizabilă, posibilitățile de înțelegere alegorică s-au încheiat. Secolele de acribie catolică și protestantă au săpat șantierul evangheliilor pînă la fund, noutăți sub unghiul analogiilor nemaiputînd să apară; 3) interpretarea marcată de savantlîcuri sterile, cînd dorința de a fi neapărat ingenios îți inspiră asociații de idei care nu au legătură cu textul. E ca atunci cînd citești printre rînduri și pierzi din vedere să mai citești rîndurile. Dincolo de amănuntele pericopice, ce izbește la
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
un mod de a-i contrabalansa sicitatea, monotonia, automatismul atît de antipatice în cazul unora din practicanții săi, nu printr-o asumare, ci printr-un fel de subminare ce-i mimează trăsăturile, printr-o bufonerie sui generis. Inveșmîntat în straiele savantlîcului, cu ochelarii omniscienței pe nas, înconjurat de pereți acoperiți cu tomuri groase, năstrușnicul autor le provoacă la joacă. Inteligența implicată în manifestările unui homo ludens e menită a monitoriza facultatea dominantă a acestuia care e fantezia. A o ajuta să
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
din cultura clasică. Culianu calcă pe poteci lăturalnice, atinse doar de o mînă de apucați doctrinari, a căror pedanterie în strîngerea de informații exasperant de specioase devine scop în sine. Probabil că e nefiresc să vorbești de un snobism al savantlîcurilor exotice, dar senzația pe care ți-o lasă volumul e de talcioc cu vestigii simandicoase. E un snobism al naturilor extrem de culte și extrem de delicate. Ce uimește la genul acesta de curiozitate este că se deschide în toate direcțiile, neavînd
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
sociale, morale, politice sau religioase, dl Nemoianu îl justifică tocmai ca pe o zonă a complexității, pluralismului și democrației. Frumosul e o astfel de zonă crepusculară și misterioasă, combătută cu artileria cea mai grea a scientismului și a politicului, a savantlîcurilor de tot soiul, a fanatismelor ideologice de dreapta ori de stînga. Ca și în "teoria secundarului" prin care a apărat o anumită caracteristică a literaturii și artei marginalizată și repudiată de tradiția "progresistă" dl Nemoianu ia în eseul din Steaua
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
și procedeele ei. El rămâne pe traiectoria personalității sale. Aceasta este și seara în care craii acceptă să îi facă lui Pirgu hatârul vizitei la Arnoteni, chiar la ideea Povestitorului (care mărturisește că era "cam sătul de la un timp de savantlâcuri"), inițiativă pentru care Pantazi și-a dat acordul imediat: "De mirare că de bucurie Gorică nu înnebuni de-a binelea; îl apucară curate năvârlii, scâncea, se tăvălea pe jos, se da tumba și trebui să-l amenințăm că nu mai
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
etruscilor nu se reconfigurează din lucruri „excepționale", „eroizante", ci din elementele banale ale vieții, prezentate printr-un asociaționism ingenios cu actualitatea (de exemplu, monumentul funerar al unei femei de aproximativ cincizeci de ani, nu e investigat „științific" ori „artistic", cu „savantlîcuri" inutile, în raport cu întreaga istorie etruscă, etc., etc., ci strict uman, încercîndu-se determinarea maladiei ce a răpus-o, prin examinarea trăsăturilor feței). Unul dintre cele mai stranii comentarii pe care le-am auzit în ultima vreme este cel al ministrului Transporturilor
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
splendid și derizoriu, este voința acestor grupuri de a se fixa în absolut, de a creea pe veci o anume orînduire, a lor, de a înlocui relativitatea evidentă a existenței, des încercată, cu o ideologie severă opunîndu-se traiului jovial indiferent. (Savantlîcuri) Discuții între membrii Academiei celor ce fac baie pe lună... Peripatetizînd apoi cu toții împreună pe nisipul plajei cu urme de fosfor în el sclipind sub pașii plimbăreților nocturni... Ziua, ei dorm. Noaptea umblă cu toții pe țărm între unsprezece noaptea și
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
cînd încerc această formulă, îmi spun că se plictisesc. Așa s-a întîmplat, de pildă, cînd cu incursiunile mele pe piața de idei occidentală, pe urmele utopiilor occidentale, suportate de Național mai abitir decît de o revistă pur culturală: prostii, savantlîcuri fără rost, nu vezi că în România se moare de foame? Ca să fiu sincer, nu prea văd, deși admit că în unele zone se tinde spre o economie închisă; și nimic nu se va remedia cîtă vreme nu băgăm de
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
acum în ceea ce un critic a numit, nu departe de adevăr, un „delir hermeneutic”. „Întrebarea, scrie exegetul de care ne ocupăm, e dacă ne putem apropia de această operă, mereu ispititoare, printr-o critică «de sistem», pretențioasă, negreșit constrîngătoare, livrînd savantlîcuri sau dacă o putem savura și descifra printr-o lectură strict «de plăcere», gustînd fervoarea spunerii și acel Creangă al aparențelor, expediat sub eticheta de scriitor poporal”. Dacă excluderea ultimei ar fi o aberație, să admitem că și „savantlîcurile” psihanaliștilor
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]