1,144 matches
-
construit între timp un halat din lemn lăcuit"? Ori ,cu pași mici dar atletici o femeie mai înaltă decât propria-i umbră/ țâșnește dintre rinichii unui păstrăv și-mi acoperă umerii"? Sau, în fine, ,un porc minuscul cu burta plesnită/ scărpinându-și inima cu inima mea"? Se vede că porcii aceștia minusculi sunt o calamitate în volumul de debut al lui Dan Coman. Un debut care ar fi putut să fie remarcabil, dar care e numai onorabil. Am convingerea că autorul
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
de ceasul morții să facem rost de mâncare, de casă, de mașină, de credit la bancă, de țoale și de educație pentru copii și, în timpul ăsta, primim o pisică în casă, îi dăm să mănânce, îi curățăm conștiincioși excrețiile, o scărpinam când are chef și nu așteptăm în schimb din partea ei nici măcar un “Miau!”. Din perspectiva evolutivă a pisicilor, am ajuns niște vite cu multiple extra-opțiuni. Am ajuns unealtă perfectă. :: “Bătăi în dialog”, Almanahul Academiei Cațavencu 2006, ceartă oups....ce idei
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
Ei sunt cei unu la mie care nu trebuie lăsați să umble pe stradă. E de ajuns unu ca să pută stradă. Și ei știu asta și se cred deștepți. I-auzi, se citesc între ei! Mie îmi pare că se scarpină unul pre altul și pre celălalt. Ce ar fi dacă mai mulți titulari de blog s-ar angaja reciproc să ecologizeze zona de comentarii și să trimită tot gunoiul la o groapă comună a blogurilor, unde să stea la dospit
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
să vă trag un pic de urechiușe? Apoi, ce-i cu greșeală asta de pseudo-tabloid (“apropos”)? A fost scris în grabă textul, a fost inserata-n mod voit greșeală (unde-s ghilimele atunci?)? @idiosincrasia - lăsați, nu va mai urzicați! apropos, scărpinați ideea engros, c-asa, în detaliu papurist și paralel, riscați să fiți perdant într-ale sensurilor... parol! Țațo mor! L-am vazut! Am stat o seară întreaga să citesc tot și să văd toate filmele. Tare fraților!!
Primul show de net din Romania by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83032_a_84357]
-
acolo pentru prima dată. Acum, fie că vorbele sunt ale lui - ceea ce n-aș crede - fie că reproduce lucrul de care a auzit ori citit, ori îl știe din vreun film, - precis că dintr-un film - stă, se gândește, se scarpină în chica lui roșcată și debitează mecanic cu un accent imposibil, - transcriu fonetic, pe românește: șampagne... șampignon... șampelizée... Râd, fără să vreau, aprobând, ca și cum altă definiție mai bună nici că se putea... Pe urmă, trenul trecând ca o vijelie de
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
copacii mari din fața școlii, care le intra în nas și în ochi. Vîntul ușor îl purta peste tot și-l așeza, jos în păr și pe haine. îl respirau amîndoi și ea își ducea degetele mici la nas să se scarpine. Și-l scotea din ochi, puful alb, morbid, cu degetele mici ca niște rîme frumoase cu unghii". Pentru că nici în vis o lume perfectă nu poate fi intactă, Sophie și tatăl ei călătoresc fără oprire printr-un lan ireal într-
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
știu de ce singure toate. Parcă ar fi o întrunire feminină, ori a fost iar acum iau masa cu toatele aici... Toate sunt obosite, ciufulite, murdare, nespălate, cu unghiile negre, netăiate. Una are o aluniță mare la baza nasului la care se scarpină mereu... Ospătărița se apropie cu o cană plină în mână de masa noastră proletară, se împiedecă de ceva și cade cu mâinile înainte, împroșcându-le pe unele cu lichidul din cană care s-a spart pe jos și care pare
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
în suflet se pune întrebarea dacă au existat cu adevărat înainte. Așa cum i-a născut legenda pe urieșii zestrei folclorice, dispăruți, și ei, fără să se prea știe de ce - și încă mai puțin când. Ei mutau munții din loc, se scărpinau pe spinare cu falnici stejari smulși din rădăcini, puneau stânci în prăștii, se înfruntau în trânte năpraznice - aceasta ar putea fi explicația, dacă n-aveau cine știe ce minte. Sau, poate, o dată cu dinozaurii, ciocnirea unui meteorit de ghiață cu pământul pe atunci
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
a zmeilor, pletosul postzmeologist nici măcar nu amintește de lucrarea lui Tiktin I-ul: „Morfologia structurală și stilistica funcțională sistematică la zombali" (Ed. Chomski și fiii, Caracal, mai 1968) Schimburile comerciale nu pot fi reduse doar la negoțul cu praf de scărpinat. A ignora praful de oase, praful de pe tobă, praful și pulberea, praful de copt sau praful în ochi, precum și farurile, vitrinele sau fotografiile denotă multă nostalgie și o dubioasă travestire a adevăratelor resorturi economice ale zmeilor, încât mai că-ți
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
trec doici cu dovlecei în landouri/ își țin semințele închise ermetic/ stai să vezi cîți poeți tineri răsar din ele și-ți intră-n urechi/ și deodată devii serios/ ai nevoie de un bastonaș/ cu minuta de păpușă/ să te scarpini cu ea sub perucă" (eu sînt șam nefericitul prinț al danemarcei). Astfel realul se neagă într-o grațioasa manieră, antrenînd autonegarea subiectului care se apără de sine cu ajutorul propriei sale fantasme. Aci imaginarul joacă rolul unui antilirism. Dar e cu
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
-vom corul/ Grașilor miei.// Vom ajuta melcii la treabă./ Roua din prag/ O vom căra, subtil, în roabă/ Din lemn de fag.// Și pentru a-i mări misterul,/ Cînd cade jos,/ O să umflăm cu țeava mărul/ Cel unsuros.// Apoi vom scărpina copacii/ Să crească blînd./ Preapofticioși, ugerul vacii/ Vom lua mulgînd.// Și astfel, spre-a ne trece veacul,/ Din tată-n fiu/ Vom coace-n role vechi dovleacul/ Portocaliu” (Marș). Adînca plecăciune a poetului în fața lumii de el scornite ajunge la
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
Niculae, impiegat de mișcare în gara din orașul C., s-a trezit, într-o limpede dimineață de iunie, cu capul greu. Iar am abuzat de alcool, și-a spus el, și asta-mi cauzează, după care a vrut să se scarpine-n cap, dar a descoperit cu surprindere că nu mai are mîini. În locul lor îi atîrnau două aripi atrofiate de pinguin. Urîtă chestie, a continuat în sinea lui, măcar de-ar fi fost niște aripi ca lumea, să pot zbura
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
Cristian Teodorescu La cît se fură în România de sus, hoțiile de jos par, de la distanță, mici comicării. Mi s-a întîmplat să fiu scărpinat în buzunar, în autobuze, de diverși cetățeni cu chipuri prietenoase. O domnișoară relativ arătoasă și cu aer sfielnic, îmi trimetea ocheade în înghesuiala transpirată a autobuzului 368 în timp ce îmi pipăia unul dintre buzunarele genții pe care o aveam pe umăr
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
tasmanieni, atât de asemănători câinilor, nu numai că n-au sfâșiat în ziua descinderii presei în Grădină pe nici un amator, dar, coborând de pe monticulul cu scaieț reprezentând flora dobrogeană, s-au gudurat pe lângă reporteri, lăsându-se mângâiat pe cap și scărpinat pe spinare. Savantul neozeelandez ce se afla la fața locului, deghizat în pastor, fu lins pe nas și bărbie de cea mai fioroasă dintre clone. Deprimat, acesta, bun cunoscător al limbii române și admirator al prozelor lui Radu Petrescu ( îl
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
hasidic taumaturg din Zizker Galiția: "Rabinul poartă un caftan de mătase, de sub care i se văd izmenele. Pe nas îi cresc fire de păr. Pe cap are o căciulă de blană, pe care o tot mișcă încolo și încoace. Se scarpină în barbă, își suflă violent nasul, ia cu degetele dintr-o mâncare, dar când își sprijină mâna un moment pe masă, i se zărește pielea albă de o finețe deosebită, care seamănă cu ceva din amintirile mele din copilărie". *) Citatele
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
nouă hai să-l momim să-i aducem darurile noastre și-i aduceau bătrânelului ce aveau ei mai de preț frunze de tutun perle și mărgean ba chiar câteva cranii de om vopsite frumos cu henna bătrânelul mijea ochii se scărpina pe chelia venerabilă avea o chelie care în lumina apusului semăna cu cea a unui venerabil ascet și strâmba din nas mormăind nu-i mare lucru alții mi-au adus daruri mult mai de preț ei se mirau uite a
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
ei se mirau uite a văzut multe la viața lui cu el nu-i deloc ușor și plecau și se întorceau a doua zi încărcați cu blănuri de fiare sălbatice cu podoabe de aur nestemate și mirodenii bătrânelul mijea ochii scărpinându-se în fund desigur era un gest de mare înțelepciune cine ar fi făcut ceva atât de firesc și simplu în public și spunea astea-s nimicuri alții mi-au adus lucruri neprețuite apoi își lăsa încet capul în jos
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
fugă halandala printre ciupercuțe Iscate de sub frunze vechi sau chiar din scorburi, Balaurii învinși de fel de fel de morburi Nu mai făceau cu capetele tandre huțe Spre-a legăna cîte-o elevă rătăcita, Cu rochia îmbujorata și cam scurtă, Ce scarpină cu degetul brotaci pe burtă Să zică Oak! și-apoi prăjea ghinde pe plita Să aibă de mîncare toți mistreții Și să trăim din nou că nătăfleții...
Pluteam în basmul nostru fericiți (II) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7175_a_8500]
-
ca însuși domnul nostru Hristos Iisus. "Ocupat !" Și deodată din omul care fusesem Am devenit un poligon de încercare Hapuri și înțepături dureroase în fese Un poligon chimic ivit din nimic. La ore fixe trageri fără prefixe La ore banale scarpini parale Pe noi rețete suplimentare și nu te mai vaiți de nimic. Cine mă vede mă vede frumos nu mă crede Puțină paloare un aer mult mai interesant Ca ieri săptămâna nu m-a căutat nimeni Nici soarele nici luna
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
Emil Brumaru Poveștile n-au cum să se termine, Mereu rămîne-n somn cîte-un balaur Ce se trezește scărpinînd rubine Cu burta lui bătută-n solzi de aur, Și cînd nici nu te-aștepți răsar moi zîne Ce-ademenesc ciobanii de la stîne Ca să le dea plăceri anume numai lor, Înghesuindu-le în scorburi cu pridvor; Iar bravi pitici fac
Poveștile n-au cum să se termine… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7289_a_8614]
-
pași apăsați, ca nu cumva să se dezechilibreze. La a treia treaptă fu și mai atent, își așeză talpa piciorului puțin în dreapta și apăsă înainte cu vârful, apoi cu călcâiul. Un scârțâit rotund ca spatele arcuit al pisicii când o scărpina după urechi ieși din lemnul vechi. Descoperise mișcarea cu câțiva ani în urmă și de atunci nu scăpa niciodată ocazia s-o facă să scârțâie. Asta se întâmpla doar la urcare, la coborâre scândura se încăpățâna să rămână mută. Celelalte
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
scumpirilor și majorărilor de tot felul. Din acest motiv, abia-abia se va mai observa obiceiul TVR-ist din timpul câte unui spectacol, mai ales de muzică populară, când camerele de filmat ne arată imagini din sală unde vreun spectator se scarpină pe buric, altul se caută febril prin buzunare sau, pur și simplu, se scobește în nas... -Foarte bine, zice Haralampy, că muream de curiozitate să știu ce fac ăia din sală în timp ce pe scenă se produc soliștii, orchestra, Marioara Murărescu
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
mi-a spus: Iubesc părul tău de pe cap, flocii tăi, îți iubesc părul de pe piept, părul de pe picioare. Părul de pe brațe, părul din nas. îți iubesc părul de la subraț, sprîncenele, genele. Lipsa părului are avantaje. Nu mai trebuie să mă scarpin în cap, pe piept, pe picioare, pe brațe, în nas și la subraț. Și lipsa dinților are un avantaj. După ce mănînc nu mai trebuie să mă scobesc în dinți. Cu tot părul am fost urît de cînd mă știu. Fără
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
care se cațără/ Maimuțele fierbinți/ Sînt regi care și-au pus amantele în ramă/ Sînt regi cuminți/ De pași e marmura scuipată și de-o larmă de pași/ care se-aud cu timpul măriți/ în paradis amantele în ramă se scarpină de aur/ Aș vrea să-mi scrii din nou aș vrea să-mi scrii pe/ Marmură/ Se mai găsește Turnul Inocenților în paradis?" (Marmură). Pentru ca efectul artificiului (dat pe față ca obiectiv al creației) să fie mai accentuat, e simulată
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
strănutând, Mutu cumpărând un ceas, Mutu intrând și ieșind de la closet, Mutu vânzând un iaht (pardon, nici asta), Mutu scuipând, Mutu în fotografii de familie cu Giovanni Becali și Gică Popescu, Mutu suflându-și nasul, Mutu legându-și brăcinarul, Mutu scărpinându-se, Mutu deschizând poarta ogrăzii de la casa părintească, Mutu închizând poarta...etc. etc.
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]