314 matches
-
mare, dornic să ajute, și pot spune că sînt mindra că România are oameni că el. Sînt sătula să aud în fiecare zi, aberațiile lui Becali, Dragomir, Bahmuțeanu și alții de țeapă lor. Da prostia pe dinafara, si ei se scalda în ea. Oameni că Dragoș Bucurenci ar trebui să apară pe posturi TV, nu persoane care ne fac țară de ris. Dragoș, iti urez o carieră frumoasă în tot ce-ți propui să faci, să ai mulțumirea de sine că
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
zguduită de Istorie ca aceasta, iar chinul lor, de a exista pur și simplu, ni s-a înscris probabil pentru totdeauna în gene, în memoria colectivă care tresare acum a aducere aminte. De aceea Istorie la firul ierbii e o scaldă în puțul fără fund al rememorării. Șobolanu’, Toma Credinciosul și ursul panda Ce se știe despre ursul panda e primul roman al lui Florin Lăzărescu, după ce în 2000 a debutat cu un volum de povestiri (Cuiburi de vîsc, Editura Outopos
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
cîrciumar, mic întreprinzător rural Și a ieșit la pensie de la CAP ca șef de atelaj. Ce mîndru eram în copilărie de asta! De unde să știu că un biet căruțaș poate fi atît de pompos botezat de masoreții epocii... Vara la scaldă cu el am fost pe Olteț și acolo era să mă-nec în vreme ce retrăia fericit copilăria. Cu toții am coborît măcar o dată sub pămînt în viață. Tata a fost artificier - pușca în zonele unde se credea că sînt zăcăminte necesare poporului
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
de fată. Căci te doresc femeie și copilă, Cu coapsa rotunjită, dar năucă De ce nici nu gîndește c-o s-aducă În viața-mi scăpătată și umilă. O, nu-ncerca să scapi din vorba-mi caldă. Nu vezi cîtă plăcere trupu-ți scaldă?
Nu-mi drămui iubirea cu cîntarul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8181_a_9506]
-
Ziuă, pe Mezilă, pe Decuseară De sine însuși dezlegându-se Făt Frumos la Miezul Nopții Născut, Spune-le toate acestea drept numele tale către Mireasa Zeului-Om Ea însăși invocată cu numele Moxeia Raiter Zeea Salmoxiană Fata-Fecior Cavaler Kabyr Fură Scalda de Aur cu apă din Râul Botiza și fuge pe calu-i de zmeu pământul rupând Și de la urmă o ajunge blestemul lui Hexalmoxis Moș Călugăr: Cine-a luat sacra albie de botez, Fecior de-a fi, să se facă
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
DOR DE PRIMĂVARĂ Când se zvonestea primăvară Îmi pun iubirile-n răsad, Pământ cărunt din palmă rară Presar în cuib de dor nomad. În vis, doar Oltul meu îl scalda, Pan-o miji sub brazda apretata Privirea mamei de sub geana caldă Din bulbi de așteptare înghețată. Pe prispa unde iarnă a trecut Doar pânză de paianjen știe Câtă durere albă a țesut, A dus, sau, mi-a lăsat-o mie
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
de a cerne binele de rău, certitudinea de amăgire Poetul a ales să esențializeze sentimentele care Îl leagă de Marea lui cea Neagră, visul și iubirea să eterne. Și nu pot să nu mă Întreb ce simte când mintea se scalda În amintire și vântul de departe Îi aduce În suflet foșnetul rochiei de gală a Mării Negre? George Filip: Cred că n-am păcătuit afirmând adesea că eu sunt fiul Mării mele cea Neagră. Mulți mistificatori de imagini m-au plagiat
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
scoate flăcări, se va aprinde focul din ea așa cum galopul face să ardă pielea lor lac de sudoare animalele ude vor fi mai frumoase arătându-și culoarea deplină, în pântecul apei ce reculeg frumosul și-l ațâță în celofanul de scaldă. Totul va străluci de apă acoperit, iar nu de placenta aerului domestic sub care creștem, și mozaicul va fi mai strălucitor sub jetul de apă, ca spinarea de focă ieșită la mal, ca păstrăvul țâșnit din cascadă, ca obrazul tău
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
de asaltul necruțător al istoriei (individuale și colective), secretează, spre a se apăra, roiuri de imagini disperat-patetice. Este la mijloc acea stare de inconfort ("starea solzoasă în care te zbați") pe care ți-o induc neputința de a refuza compromisul, scalda în apele măloase ale vieții, și care se preschimbă într-o furibundă batjocorire a iluziilor și a speranțelor nobile și deșarte. Iar revelarea coșmarului vesel al cotidianului, a grotescului, a mizeriei existențiale, a urâtului grohăitor din jur (ca metonimii ale
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
stabilit la Arles, având o activitate febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni, de ea ? nu se cade să-l trezim din vise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stabilit la Arles, având o activitate febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni, de ea ? nu se cade să-l trezim din vise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
al dracului de bine. Acum După șaptezeci și ceva de ani avem posibilitatea să demonstrăm că suntem în stare să respectăm regulă. Se spune că pentru a cunoaște mai bine pe cineva, adică să-l vezi în ce ape se scalda, pune-l în situații limită, sau măcar aproape de limita. Situația, delicată în ceea ce ne privește, a fost creată. Vezi Iugoslavia. Ce facem noi? Când președintele Emil Constantinescu spune că am semnat o înțelegere cu NATO și trebuie să o respectăm
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
masturbantă!), Mariana Filimon se arătă a fi o senzorială acută, fără a fi propriu-zis o senzuala. Cu o limpida tristețe, poeta se desparte de trupul său: "Dincolo de mareea/ ușor somnambula/ e Marea Moartă// o mare în care trupul meu/ se scalda adesea// trupul meu/ de mine străin/ fără să-mi poarte gîndurile/ tainele/ cutele unei dureri// trupul meu depărtîndu-se/ de ființă mea/ împovărat cu alte uimiri// un trup pe care/ niciodată nu l-am iubit" (Un trup). Ea preferă a se
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
printr-un cuvânt, eventual printr-o crimă. Așa cum de atâtea ori se spune an piesă, haosul se exprimă prin ăntuneric. Un ăntuneric modelat cu hâr de Lucian Moga (ligh design). Penumbra este propice instinctelor criminale și o lumină crudă, ireala scalda doar momentele an care se ănfăptuieste crimă. Costumele (Krisztina Nagy) creează ambianța nobil-războinică printr-un negru copleșitor: albul mantalei lui Duncan al izolează că victima, nu este semnul unei imaculări morale. Nu toate victimele sunt inocențe. an drumul ei spre
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
timpuri în viața oamenilor. În tradițiile românești, aceasta apare de obicei alături de pâine, ca semn al armoniei, prieteniei și ospitalității. Există credința că sarea este înzestrată cu puteri magice: pentru a-l feri de boli, este bine să pui în scalda copilului un pumn de sare. În „Istoria naturală“, vestitul naturalist roman Plinius cel Bătrân, care a trăit în primul secol după Hristos, considera sarea ca pe un leac „bun la toate“ - boli, dureri. Departe de a fi un remediu universal
Agenda2003-15-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280905_a_282234]
-
străinătate în 1898, până la Nancy, impresionat mai cu seamă de ordinea și disciplina din Svițera și Germania. Angajat ca preceptor în casa Caradja la Grumăzești, tânărul se lasă furat de frumusețile naturii, face excursii minunate pe Tarcău și Ceahlău, iubește scalda în râurile pe unde trece, admiră semănăturile de grâu și porumb, urmărește cu atenție și disputele politice dintre liberali și conservatori, se lansează în cercetarea temeinică a articolelor lui Eminescu din „Timpul” sau a provincialismelor lui Creangă. Cele mai multe din scrisorile
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
și grafică „Darul Îngerilor” a artistei Cristina Gloria OPRIȘA din Satu Mare, deschisă în incinta muzeului până pe 6 septembrie. Artă pe care o propune Cristina Gloria Oprișa este o grădină nemaipomenită în care florile, plantele, ierburile, copacii și îngăduitele viețuitoare se scalda în magicele izvoare ale tuturor culorilor curcubeului. Absolventa a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, membră a Uniunii Artiștilor Plastici, Cristina Gloria Oprișa, stabilită în municipiul Satu Mare, desfășoară, de aproape patru decenii, o intensă activitate artistică, manifestată în
City Story [Corola-blog/BlogPost/99265_a_100557]
-
ne raze aurii, Pavăza pentru copii! Dă-ne holde pe ogor, Dă-ne pâine în cuptor! Mângâiere pentru flori, Apa rece în izvor Și nu secetă și boli Așteptăm din zori în zori. Fii iar bun și omenos Și ne scalda în culori De lumină și căldura, Pe ogor și în cunună! Dă-ne fir de calofir Și sulfină-n loc de spini! Vino iar în asfințit Ochi din aur năvădit! Fii iar viața veșnic vie De la răsărit până-n chindie! Elenă
INVOCATIE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380197_a_381526]
-
începi azi școală, Entuziasmat de noi prietenii. Completa-ti-vei singur coală, Cu zâmbet și peripeții. Te-oi aștepta cu drag, acasă, Cu-mbrățișarea-mi mereu caldă. Ti-oi pune ce-am mai bun pe masă, Lacrimi deja obrajii-mi scalda. Citește mai mult Azi începi școalaCristina PârvuA venit vremea să-ți iei zborul,Din cuib să pleci, să cunoști viața.În fiece zi ti-oi duce dorul,Cu lacrimi îmi voi spală fata.Îmi este teamă, stii prea bine,Lumea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
începi azi școală,Entuziasmat de noi prietenii.Completa-ti-vei singur coală,Cu zâmbet și peripeții.Te-oi aștepta cu drag, acasă,Cu-mbrățișarea-mi mereu caldă.Ti-oi pune ce-am mai bun pe masă,Lacrimi deja obrajii-mi scalda.... VII. CV, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016. Pârvu Maria Cristina Născută la data de 01.06.1989, Ploiești Domiciliu: Spania, Valencia Profesie: profesor, traducător Prima poezie scrisă în luna ianuarie, 2016 Activitate
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
pun?Cu toți prin al iubirii lan,... XX. TIMP SĂ TE IUBESC, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016. Timp să te iubesc Cristina Pârvu Când crengile îmi bat în geam Și soarele îmi scalda față, Mă-ntreb câte zile-o să am, Mi-e teamă că-i prea scurtă viața. Prea scurtă viața, timpul trece, Și nu te pot iubi cât vreau. Și simt în palme-o umbră rece, Paharul cu suspine-l beau
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
rândul. Să-mi salte rândul, să-mi dea vreme, Să îți pot da iubirea mea. Sa imi tratez orice durere, Doar sarutandu-te, aș vrea. Citește mai mult Timp să te iubescCristina PârvuCând crengile îmi bat în geamși soarele îmi scalda față,Mă-ntreb câte zile-o să am,Mi-e teamă că-i prea scurtă viata.Prea scurtă viața, timpul trece,Si nu te pot iubi cât vreau.Și simt în palme-o umbră rece,Paharul cu suspine-l beau
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
măr sunt, fără ispita, firesc... FEMEIE Femeie, blajina ți-e suflarea, Cănd ochii, cu izvoare, stau la sfat, Si trupul îți e drept, și-a ta cărare, Spre care mergi, cu gândul apăsat. Femeie, revin prin oase râuri, Ce-ți scalda bunătatea, zbătându-se de mal, Si de-ai purta o mie și-una brîie, O ie te-ar preface, în înger ideal. Femeie, cununi de flăcări ții pe creștet, Din ele statuezi purpure flori- Pe chipul tău să-și lase
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]