201 matches
-
de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016. IX Prin primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți. - Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta. - Ia, îi
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ieu să țî le vânz, hai zău, nu le omărî. Citește mai mult IXPrin primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți.- Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta.- Ia, îi
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
afară pe fereastră și cu limba scoasă, privea traficul străzii. - Crivăț, golane, unde ai fost de nu m-ai întâmpinat la sosire? Nu ți-e rușine? Gata m-ai uitat și tu? Cățelul bucuros, sărea pe Mircea cu labele și scheuna vesel. Nu l-a văzut deoarece dormea ascuns de căldura de afară în spatele garajului și de acolo nu se auzeau zgomotele din curte, sau din casă. Dormise la umbră, fără să-i pese că i-a venit prietenul și salvatorul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
afară pe fereastră și cu limba scoasă, privea traficul străzii. - Crivăț, golane, unde ai fost de nu m-ai întâmpinat la sosire? Nu ți-e rușine? Gata m-ai uitat și tu? Cățelul bucuros, sărea pe Mircea cu labele și scheuna vesel. Nu l-a văzut deoarece dormea ascuns de căldura de afară în spatele garajului și de acolo nu se auzeau zgomotele din curte, sau din casă. Dormise la umbră, fără să-i pese că i-a venit prietenul și salvatorul
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
I E În mândra Bucovină văd, ,,Poeți ce-au scris o limbă”. Îl văd pe ,,bardul” Davidiuc, Ce regula n-o schimbă. . . În odaia mică, singur, Cu condeiul el s-alină, Căutând câte o rimă Ce întârzie să vină. Toby, scheaună la ușă, Cerșind de mâncare Iar motanul toarce leneș, Stându-i la picioare. Amintiri îi dau năvală, Din sătucu-i drag Și o doină parc-aude, Din frunză de fag. Copil din nou se vede Cu pălăria veche Și pana-n
DORESC de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Doresc_ionel_davidiuc_1345014523.html [Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393]
-
pe stradă, chiar sub ferestrele noastre, ca și cum trecea un convoi de tancuri pe șenile și încep să se scuture geamurile casei.Huruitul devenea tot mai puternic. Ne oprim din râs, ascultând atenți. Se auzeau câinii vecinilor și al gazdelor noastre scheunând și urlând neliniștitor. Gioni se oprește din povestit și zice: - Cred că trece un convoi de tiruri sau tancuri pe senile. Haidem afară să vedem, ce o fi! Între timp începe să se miște casa, camera, paturile noastre, totul. Huruitul
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
stând în calea lui, cățe- lul s-a oprit din alergat la mai puțin de un pas de mine. După câteva clipe în care m-a privit mirat, s-a apropiat încet de mâna mea întinsă, adulmecându-mi-o și scheunând galeș, nu văi-că-rit ca până atunci. L-am luat în brațe, l-am dus acasă și i-am dat lapte să mănânce. Ei, da, de-acum aveam din nou câine, eram fericit... Bulfei creștea pe zi ce trece, îndopat de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475818715.html [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
despartă de mine. Mihai Jerpelea a fost nevoit să se întoarcă de mai multe ori după el, sfârșind prin a-l lega cu o curea și a-l trage după el. Chiar și așa, câinele se tot uita înapoi și scheuna cu jale. Fără să-mi dau seama, lacrimi mari au început să mi se rostogolească pe obraji... VII Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (VII) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2107, Anul VI, 07 octombrie 2016. Drepturi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475818715.html [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
găletușă cu apă? Toți sunt pentru ei de parcă seceta asta i-a făcut pe toți egoiști. La colțul ogrăzii, în fața cuștii sale, stă lățit pe pământ, cățelușul Puf. Albul blăniței s-a transformat în gri. Nu mai latră, nu mai scheaună, stă îmbrățișat cu pământul. Stăpâna este la vreo doi pași de el, dar nu-și mai schimbă amabilități. Umbra este fiartă și ce semne de viață să-ți mai dea ție, care ești aproape moartă de atâtea zile? Mă luptam
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
greu. N-am putut afla pe unde l-a pătruns alicea de plumb otrăvitor, căci nu m-a lăsat să-l întorc pentru a-i controla și cealaltă parte. Am stat cu el până târziu în noapte. Nu plângea, nu scheuna, nu zicea absolut nimic. Ofta și se eschiva cu tristețe de privirea mea, rugându-mă, parcă, iar și iar, insistent, să-l las singur, c-o să-i treacă, poate, și această suferință. Nici o clipă nu m-am gândit că, tocmai
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/_ursu_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1339269406.html [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
o săniuță. Eu cred că mulți oameni pot învăța atâtea în privința hărniciei și ingeniozității de la ei! Dar, în goana mare se întoarce Negrici, îi sperie și ei fug în adâncul vizuinii, de unde zadarnic încearcă acesta să-i scoată, lătrând și scheunând de necaz că nu reușește nimic. Ce poate să însemne pădurea! Atât de multe lucruri necunoscute și minunate tăinuiește! O viață misterioasă pentru mulți dintre noi. Departe de lumea ascunsă, tainică a pădurii nici nu bănuim câte lucruri neștiute se
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424117700.html [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > APOCALIPSA DUPĂ SOLARIS Autor: Sorin Olariu Publicat în: Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului anii mă înconjoară scheunând ca o haită de hiene scheletice cu trupuri vineții și dinți de pucioasă din cerul istovit de atâta zbor se prăvălesc la picioarele-mi ciocârlii mute cu aripi de ceară iar eu cad în genunchi ca un copac pietrificat încremenit
APOCALIPSA DUPĂ SOLARIS de SORIN OLARIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_solaris.html [Corola-blog/BlogPost/359424_a_360753]
-
afară pe fereastră și cu limba scoasă, privea traficul străzii. - Crivăț, golane, unde ai fost de nu m-ai întâmpinat la sosire? Nu ți-e rușine? Gata m-ai uitat și tu? Cățelul bucuros, sărea pe Mircea cu labele și scheuna vesel. Nu l-a văzut deoarece dormea ascuns de căldura de afară în spatele garajului și de acolo nu se auzeau zgomotele din curte, sau din casă. Dormise la umbră, fără să-i pese că i-a venit prietenul și salvatorul
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
îmi vine scrisoare sau mai știi ce rudă ne calcă în casă?!...” gândea Andrei, când a-ntrebat-o pe aripată. Coțofana nu mai apucă să-i răspundă, fiindcă Murgea, care voia s-o înhațe, fiindcă-i călcase teritoriul, ajunsese lângă poartă și scheuna nervos. * * * O pocnitură destul de tare, urmată de explozia scâteiilor din resturile de buturugi, care ardeu molcom, l-a făcut să-și zică: „Dacă-oi fi bolnav de inimă?” Bănuiala îi intrase în suflet mai demult. Cum se repetau aceleași sintome
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
de păgubit, ca să nu mai vorbim de spaima ce-o avea în suflet, știind că luase viața unui om și, ciulind urechile ca să audă vreun zgomot prin apropiere, s-a îndreptat spre fundul curții. Vruța, care era legată în coteț, scheuna și se zbătea să iasă. L-a simțit că pleacă și ar fi vrut să-i mai lingă mâinile, care acum, afară că erau noduroase, miroseau a sânge. Andrei a deschis portița ce dădea spre o râpă destul de abruptă, pe
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
poate că vor rămâne astfel pentru totdeauna. Sau mai bine zis până la plecarea mea. Nici în gând nu-mi place să pomenesc despre moarte. Pe urmă m-am retras în Soledadul meu luând și câinele. S-a lipit de mine scheunând ușor de parcă ar fi înțeles starea prin care treceam. - Când o să vină timpul, să știi că am să-ți dau drumul din lanț. Și ție și celuilalt. Parcă ar fi gata să înțeleagă, se gudură și-și lipește botul de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_16.html [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
curte și se bucură atât de expansiv când mă apropii de el, încât trebuie să îi acord în fiecare zi un timp din ce în ce mai mare pentru discuția noastră în doi. Hămăie, dă din coadă, îmi linge mâinile, mă sărută pe obraji, scheaună - el de fapt îmi vorbește - și nu stă o clipă locului. Ar fi în stare să țopăie nu știu cât timp în jurul meu, ca să-mi facă plăcere, intru și eu în jocul lui dansând, deși numai de dans nu-mi arde mie
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_29_ion_untaru_1349063549.html [Corola-blog/BlogPost/348446_a_349775]
-
cari pot fi tratate.” Nu se poate vorbi despre Mihail Eminescu decât literar, decât poetic, decât filosofic, decât artistic, decât științific, decât liturgic, decât mistic, decât românește, decât creștinește! Ceilalți nu există și dacă totuși latră, se asmut între ei scheunând jigăriți pe ici, pe colo... „Vorbind despre Eminescu vorbim, de fapt, despre noi; fiindcă el a intrat în însăși țesătura ființei noastre, așa cum a intrat în sufletul pământului acestuia. Asta înseamnă că e foarte greu să analizezi pe Eminescu; tocmai
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
în hodaie. Vlăduț stătea câteva clipe în prag, apoi se apropia încet, adulmecând patul în care zăcea moșu’. Se sălta apoi pe pat cu labele din față, își privea câteva clipe stăpânul, rotindu-și capul întrebător, după care începea să scheune și să-l lingă pe față. Moșu’ îl mângâia pe cap și, de fiecare dată, lacrimile începeau să-i curgă șiroaie pe obraji... În primăvara lui 1958, Vlăduț devenise mai nerăbdător - voia ca stăpânul lui să se ridice odată din
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
cu el pe la noi, după ea era mai ușor să se orienteze căci mirosul îl avea încă foarte bun. Când Hobzoaica striga: - Vlăduț, hai în sat! - câinele venea re¬pede la ea de oriunde ar fi fost, gudurându-se și scheunând fericit... Firește, când a fost să moară, a plecat de acasă și nu l-am mai văzut. Cu o zi înainte să dispară, o mașină l-a făcut mototol, trecând peste el, din fericire nu și cu roțile. Era cu
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
modalități ale limbajului și am în vedere: înțelegerea rațională („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii, ipostazele creatorului reflectă raportul dintre sine și eul exterior (problematizant), se
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
însă le-am făcut semn cu capul către tovarășul meu și au înțeles. Le-am promis că ne vom revedea în curând. Când am intrat pe poarta casei Figaro a năvălit spre ușa de la intrare înaintea mea. A început să scheaune și să râcâie nerăbdător ușa. Nu ajunsesem eu destul de aproape când ușa s-a deschis și în cadrul ei, silueta slabă și înaltă a doctorului și-a făcut apariția exact la timp ca labele lui Figaro s-ăl îmbrățișeze lingându-i
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463339968.html [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
îl întreabă mama. “Mai am puțină treabă și mă duc pe la teatru”... 21.22. Orașul se cutremură apocaliptic. Lumina începe să joace, ochii fug spre tavan, spre lampa care se pornește într-un dans sinistru. Câinele stă în fața ușii și scheaună jalnic. Într-acolo se îndreaptă cu gând de fugă cei patru. Plutonierul major Dinu, de gardă în fața Ambasadei R.S.Cehoslovacă (situată vizavi) depune mărturie oculară: blocul Colonadelor 3 s-a prăvălit, s-a dezagregat, lent, parcă filmat cu încetinitorul, întâi
CUTREMUR 4 martie 1977. Ultima zi din viața lui Toma Caragiu, ceas cu ceas () [Corola-website/Journalistic/104917_a_106209]
-
spune altfel: era obligat să-i ia! Maya este un câine ghid, antrenat special ca să-l ajute pe Petrică. Șoferului nu i-a păsat. A turbat și-a început să-l înjure. Apoi a lovit cu piciorul câinele, de-a scheunat Maya (un labrador măricel) și s-a rostogolit pe scări, apoi șoferul Daniel l-a împins violent pe Petrică jos din autobuz, a închis ușa și a plecat. Nimeni nu a reacționat! Nimeni. Petrică a sunat la 112. A venit
Petrică, poveste cutremurătoare. Dragnea: Îmi pare rău by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102486_a_103778]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MI-AI RĂSTIGNIT IUBIREA ÎN PEREȚI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Crescuse iarba-n dulcele cerdac, azi,spini-mping cu coarnele-n podele, o lacrimă mai scheaună-ntr-un ac, bătând secunda nesfârșirii mele! Mă răstignesc apusuri sub perdele, și chipu-mi se crispează-n riduri noi, atâtea cioburi mi-au tăiat castele, că n-a fost chip s-ascund nisipu-n ploi! Din pieptu-mi plin de gloanțe
MI-AI RĂSTIGNIT IUBIREA ÎN PEREȚI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1456045407.html [Corola-blog/BlogPost/370094_a_371423]