876 matches
-
dar tu erai deja stapînă pe insulă și aveai arme letale: diminețile boreale. te numeai aurora. renegații mă plimbam de-a lungul insulei proiectam diguri, canale și podețe. întîlneam tot mai rar un peceneg un cuman sau alt barbar. la sciți și sarmați, mă credeți? nici nu mă gîndeam. existau și aceștia, desigur, la apel bruegel nu le-a dat nume, i-a pus sub penel. nu e o insulă locuită de fantome glorioase, v-ați convins. îți vine să crezi
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4764_a_6089]
-
acestui episod istoric important, autorul face apel la sursele literare antice, textele din opera lui Herodot fiind prezentate și comentate critic. Ulterior, autorul se referă la primul regat al odrisylor, cea dintâi formațiune statală în această zonă geografică, la prezența sciților în Dobrogea, a macedonenilor (campania lui Alexandru cel Mare la Dunăre, ocazie cu care sunt atestați în scrierile vremii pentru prima dată geții de la nord de fluviu și, evident, este evocat - de acum celebrul - episod cu Lysimach și conducătorul trac
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a sprijinit cercetările și traducerea Codexului Rohonczi de către Viorica Enăchiuc, a înființat edituri și publicații etc. Toate acestea i-au adus multe prietenii, a format în jurul său o adevarată mișcare națională în cultura”. Noul „Cristofor Columb” al Noii Geografii Literare
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
înmiresma Marea Grădină a Maicii Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
ca pe-o cireașă înrotunjindu-te-n cămașă spărgând hotarele-n păcat pruncia ta s-a despicat că prea-nchiseseși în secundă triunghiul care te fecundă acum am morții mei în spate și mă retrag pe de-a-ndarate în veacul spelb în sporul scit - fecioara mea de antracit ritual cât de ciudat: ziua s-a spart polul nord mi-a plesnit în port-hart pe sub pleoape îmi trec până și lipitori tâmplele îmi sunt câteodată ninsori zorii mă-mbracă cu oboseală oasele luminii se scurg
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
și au obiceiuri blânde, din care cauză sunt considerați sfinți chiar și de triburile barbare ale populațiilor vecine, care nu le fac nici un rău nici lor nici acelora care vin să caute un adăpost la ei. Iar dincolo de arimphei locuiesc sciții și cimerienii, pe câmpiile deschise”. După cum se arată clar aici munții Rhipei erau Carpații sudici. Pliniu menționează și pe armenochalybi (lib. VI. 11. 1) în apropiere de munții Ceraunici (Cerna de azi). Și tot Pliniu ne mai spune că într-
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
arată clar aici munții Rhipei erau Carpații sudici. Pliniu menționează și pe armenochalybi (lib. VI. 11. 1) în apropiere de munții Ceraunici (Cerna de azi). Și tot Pliniu ne mai spune că într-o vechime îndepărtată, diferitele triburi etnice ale sciților purtau numele etnic de aramaei/aramphaei (Hist. Nat. VI. 19. 1). Originile lor se reduceau la regina Echidna din țara arimilor, de lângă Oceanos Patamos, soția legendarului erou/semizeu Hercule. Și la Justinus (Hist. Philipp., Lib. II. c. 2) îi regăsim
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Rhipei, de la Istru, munți pe care Ștefan Bizantinul îi numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau sciții și arimaspii. Niște rami sunt amintiți și în munții Caucaz (Pliniu, lib. VI. 7. 2); nu știm dacă este vorba de Caucazul de azi sau Carpații. Eschil (525-455 î.H.) scrie: „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru”. Despre munții Caucaz
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
aliorumnae. Probabil este vorba de ari sau arieni ce locuiau odată pe valea Vistulei și care aparțineau familiei etnice a hermionilor sau arimilor din Germania (Melo, Descr. Orb. III, 3; Pliniu, lib. IV. 28). După o tradiție culeasă de Herodot, sciții erau înrudiți îndeaproape cu geții, iar Scythes, vechiul reprezentant al poporului scit a fost fiul lui Hercule și Echidnei din țara arimilor, frate bun cu Agathyrsus, primul rege al agatârșilor de pe râul Maris-Mureș. Tot de la Herodot (lib. IV, 59) aflăm
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
valea Vistulei și care aparțineau familiei etnice a hermionilor sau arimilor din Germania (Melo, Descr. Orb. III, 3; Pliniu, lib. IV. 28). După o tradiție culeasă de Herodot, sciții erau înrudiți îndeaproape cu geții, iar Scythes, vechiul reprezentant al poporului scit a fost fiul lui Hercule și Echidnei din țara arimilor, frate bun cu Agathyrsus, primul rege al agatârșilor de pe râul Maris-Mureș. Tot de la Herodot (lib. IV, 59) aflăm că la sciți Venus-Vinerea era venerată sub numele Artimpassa, Argimpassa, Aripassa forme
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
îndeaproape cu geții, iar Scythes, vechiul reprezentant al poporului scit a fost fiul lui Hercule și Echidnei din țara arimilor, frate bun cu Agathyrsus, primul rege al agatârșilor de pe râul Maris-Mureș. Tot de la Herodot (lib. IV, 59) aflăm că la sciți Venus-Vinerea era venerată sub numele Artimpassa, Argimpassa, Aripassa forme ce derivă din forma mai veche Arimnassa. La fel și Marte era numit de greci Arimanios iar Venus era soția lui Marte al geților, având și numele de Areia (N. Densușianu
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
albi. (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 237). Tot Pliniu (VI. 19. 1) scrie că: „Ultra sunt Scytharum Populi...antiqui (illos) Aramaeos (appellavere)”, adică: „alături se găsesc popoarele scitice...vechii Aramei”. C.B. Ștefanovski deduce: „Reiese că, în conformitate cu Plinius (23-79), poporul sciților, care trăia între teritoriul Daciei și munții Urali, dar, și până la poalele Caucazului, se identifică cu un singur nume «Aramei»”. De asemenea putem înțelege că „sciții în trecutul lor au fost aramei. O informație identică parvine și de la Aristorel, care
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
găsesc popoarele scitice...vechii Aramei”. C.B. Ștefanovski deduce: „Reiese că, în conformitate cu Plinius (23-79), poporul sciților, care trăia între teritoriul Daciei și munții Urali, dar, și până la poalele Caucazului, se identifică cu un singur nume «Aramei»”. De asemenea putem înțelege că „sciții în trecutul lor au fost aramei. O informație identică parvine și de la Aristorel, care face trimitere la originea tracă” (Din Arhivele Daciei, Cap. 9). Arimii, vechii locuitori ai Daciei se numeau și rumoni sau rumuni (N. Densușianu, D.P.,Vol. II
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
pe care aveam s-o citesc ulterior, ca un general ungur, tînăr, care condusese luptele revoluției, si de al cărui nume nu-mi mai amintesc, dar care nume poate fi găsit repede de cercetători, căzuse în capcana întinsă de acești sciți... vicleni, lipsiți de orice simt, european, al onoarei și al cuvîntului dat. Ei, sovieticii, în toiul luptelor, îi adresaseră acestui general romantic insurgent cu o tradiție atît de ilustra în spate, un mesaj pentru a se întîlni și discută încetarea
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
vremuri poetul plânsu-mi-s-a că de la Vatra Dornii a podidit omida și ca străin în țară-i din Mare până-n Tisa, sta, sărăcind, Românul și-și blestema obida... Dar Tatăl Tău, cu spada pe măguri românești, a însorit meleagul unde muriră Sciții, și Te-a lăsat pe Tine să ni-l voevodești, voivod al trudei noastre și al plaiului Mioriții. ..................................................................... Ni Te-a lăsat pe Tine: arc, stemă, bărbăție, - venit din pribegie din Franța visătoare - precum Cercel venise cu ochi^n poezie
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
extraordinare. Machiavelli caută acest miraculos în îndrăzneala întreprinderilor și rapiditatea execuției. Sînt de acord că faptele sînt mărețe, dar demne de laudă nu sînt decît în măsura în care întreprinderea cuceritorului este dreaptă. "Tu, care te lauzi că ai stîrpit hoții, spuneau ambasadorii sciți lui Alexandru, ești tu însuți cel mai mare hoț de pe pămînt, căci tu ai prădat și ai pustiit toate națiunile pe care le-ai cucerit; dacă ești un zeu, trebuie să faci bine muritorilor, iar nu să le iei ceea ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ales Parisul. Pentru asemenea tentant proiect, putea exista un cicerone mai avizat decît Codru Drăgușanu? Așa că peregrinul, bucuros că despărțirea de Paris durase doar 11 luni, își ia din nou toiagul și rolul în serios, îl duce pe naivul principe scit în orașul-lumină și îi arată acestuia minunile pariziene - pe banii principelui, bineînțeles. Peregrinul transilvan se încheie într-o apoteoză a Franței și a Parisului, singurul loc din lume ce l-a făcut pe autor să atingă exaltarea: După 11 luni
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
viziunea asupra etnogenezei, un fel de seismograf al istoriografiei din perioada comunistă. De acord cu teoria continuității daco-romane, unul dintre istoricii oficiali ai vremii, Mihai Roller supralicitează efectul civilizator al unor popoare migratoare, superioare ca organizare și civilizație: slavii și sciții. Pe această linie de interpretare, relațiile de prietenie cu rușii își găsesc originea încă din epoca neolitică. Se înființează chiar Muzeul Româno-Rus în care sunt expuse tot felul de dovezi ale acestei legături milenare, de la ceramica de Cucuteni, până la fotografii
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
d. H. nu se mai știe nimic despre Erevan, lipsind documente. (Nouă ne este cunoscută un astfel de „gol istoric” - despre urmașii dacilor nu s-a mărturisit cam o mie de ani.) De mai multe ori, cetatea-oraș este cucerită de sciți, mezi, arabi. În 1387 - distrus de armata lui Tamerlan. În perioada războaielor turco-persane, 1513-1735, trece de 14 ori din mână în mână. Între 1765-1779, este cucerit recucerit de Iraklie II, regele Gruziei. În confruntare cu perșii, în 1827 armata rusă
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
Constantin Daniel, Studiu introductiv la Gândirea hittită În texte, de Idel Segal, pag. 6-7). Originea hittiților era litoral românesc sau bulgăresc al Mării Negre, Dobrogea de azi (ibid. pag. 113), iar numele nu este decât o variantă a numelui geților sau sciților. Nu acesta este Însă scopul lucrării de față, am vrut doar să trasăm cadrul general În care trebuie analizată tema istoriei noastre vechi, atât de puțin cunoscută și promovată. Desigur mi se poate reproșa că nu am calitatea de a
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
referit doar la cele mai cunoscute patru nume: dac, get, valah și român, cu toate variantele lor, lăsând la o parte altele mai puțin răspândite ca hiperborean, mis/moes, carp sau care se referă la grupe mai mari de populații: scit, trac. Desigur nu am putut epuiza complet sursele imense avute la dispoziție, iar veridicitatea unora poate fi Îndoielnică. Unde a fost posibil am citat sursele originale, fără a Îngreuna inutil parcurgerea textului cu citate grecești, latine sau din alte limbi
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
În Etiopia, de un trib cu numele dochi. Seneca În Tragedii scrie că Roma s-ar putea ridica Împotriva triburilor dahue de la țărmurile Mării Roșii. În egipteana veche grecescul Thoth era pronunțat Dahauti, ori acest cuvânt arată numele geților și sciților dahue, pomeniți de Seneca iar sufixul ti Înseamnă a semăna cu, a se aduna, a se Înrudi cu [sufix cu același sens folosit și de românii de azi: adunați, căutați, Sarmați, Galați, etc., n.n.]. și Quintus-Curtius (Istorii, IX, 2) spune
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
este cunoscută astăzi (B. Cooper, After the Flood, pag. 106). Un trib Dedan apare și printre descendenții lui Ham (ibid., pag. 109). În epoca romană găsim În Lybia tribul Dauchitae (N.Densușianu, D.P., Vol. II, p113). Triburile Saka [sacii sau sciții], Paratas [parții], Daradas [dahii] și Kinas [celții] ar fi constituit, În a doua jumătate a primului mileniu Î.e.n., baza statului Parth din sud-estul Caspicei conform lui Nicolae Minulescu. Persanii aminteau și ei de temuta castă a războinicilor „daha”, care se
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
cerut ca acestea să fie sistate.22 Celor bogați le adresează exortații la mărinimie, dărnicie și modestie, în același timp mângâind și îmbărbătând pe săraci. Intrând la un moment dat într-un conflict cu Gainas, un general tiran, de neam scit de care se temea și împăratul 23 și care, arian fiind, ceruse un locaș de închinăciune, Sfântul Ioan Gură de Aur îl combate cu argumentul dreptei credințe, determinându-l să-și recunoască înfrangerea. Astfel, virtutea lui {\footnote 18 Pr. Dumitru
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
dublată de una misionară la fel de puternică. În acest sens, amintim : convertirea goților la ortodoxie (le-a dat o biserică și le-a hirotonit preoți dintre ei) și trimiterea unor călugări pentru răspândirea creștinismului în Sciția, Persia și Fenicia. Deci pe sciții care locuiau împrejurul Dunării i-a luminat (adică populațiile care locuiau pe teritoriul țării noastre, pe strămoșii noștri). În anul 401 convoacă Sinod la Efes pentru a curma neorânduielile din Biserica Asiei. Depune șase episcopi care fuseseră hirotoniți pe bani
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]