580 matches
-
ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu „a săpa, a scobi“ și deci cu canalul era văzută fata la iranieni kanya sau femeia: kona la suedezi, coană al nostru, kuna „femeie“ în tupi guarani (America de Sud), kin în armeană, în udmurtă ken „noră“ etc., femeia fiind văzută ca o brazdă (loc arat
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
multe de scris despre magh. arok - se vede legătura cu arik, arâk, arig -, cu sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
contribuție, creștinii simpli și-au încropit bisericuțe din lemn, iar cei deciși iremediabil să-și închine viața doar Domnului și-au săpat cu dalta lăcașuri de închinăciune în stâncă, dovadă fiind bisericile rupestre de la Țâpova, Saharna, Butuceni. În mănăstirile rupestre scobite în malurile Nistrului, gândea regretatul Andrei Vartic, cu referire la vechimea lor incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele netulburat de
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
spun S-aveți un an frumos și bun Cu bucurii și sănătate Că e mai bună decât toate. La anul și la mulți ani Și nu vă mai gândiți la bani Că n-am venit să fac urări Să vă scobiți la buzunări... Referință Bibliografică: Plugușorul ... pentru t(h)oți / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_pentru_t_h_oti.html [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
autobuzul în stație, atenția mi-a fost atrasă de un panou multicolor, cam de un metru și jumătate. O fotografie de calitate grozavă, a unor alune risipite cu dărnicie pe un platou central, înconjurat ca o cloșcă de platouri-pui, nițeluș scobite la mijloc. Un text însoțea fotografia: „Ea și el, în comun, se servesc, de Servalun". Versurile nu precizau la ce anume se servesc cei doi în comun, dar eu personal am înțeles că e vorba de mâncatul alunelor în colectiv
SCHIŢE UMORISTICE (51) – SERVICIUL DE ALUNE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1447312048.html [Corola-blog/BlogPost/384686_a_386015]
-
din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat hrinca legănând apusu-n glastre. Le-au cărat cocorii dorul plumbuit în scrin de cetini maica, taica și pridvorul își scobeau din umbre prieteni. Pe marama ce-nfrunzește din ochi roșii trandafirii luna-n-rouă-și împletește steagul păcii și-al iubirii. Vin degrabă, drag române! să cântăm cu toți-n cor azi, e ziua ce-ți rămâne cât ești liber, nu dator! Autor
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1480574583.html [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
ni-o mai dus unu’ căldarea șî-o plecat cu butelia!” hai la vot, cu mic cu mare, cât ne mai permite UE, micul nostru pe grătar, c-un colț de pâine și muștar, și vreodouă scobitori, în nas ne scobim la urmă , când băgăm votul în urnă; gagicăreală pe șustache, că s-a întors mama din Italia și nu mai vrea să plece înapoi, pesemne a aflat că tata i-o dă sub coadă vecinii, că soțul ei a plecat
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Ne_am_dus_sulii_de_zestre_george_safir_1367464260.html [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
maro-verde, alb-verde-negru etc. Avram Roșca Bălăceanu din jud. Suceava, cioplitor în lemn, realizează din lemn de cireș, nuc, prun, obiecte utilitare: linguroaie pentru stână, vase, căuce (căni de băut apă), după o tehnică specială: lemnul se cioplește cu barda, se scobește în interior cu tesla, se finisează cu scoaba (o daltă), se fac înflorituri cu gaifus (daltă de lemn, în formă de V). Culoarea se dă cu ulei vegetal, de floarea-soarelui, presat la rece și afumat pentru a rezista la carii
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
an ca să se usuce și să își ia culoare. După aceea cam 3-4 săptămâni se ține în apă ca să se înmoaie spre a putea fi lucrat. Sunt lucrate în banc manual cu dăltițe și ciocanul. Se cioplesc pe față, se scobesc pe spate, se dau cu ceară și ulei de in. Măștile au aplicat păr natural din blană de oaie și de capră. Bența Codrin din Fălticeni, profesor de istorie, a moștenit arta cioplitului în lemn din familie. La Festivalul de la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din ochi lumina. Coboară peste liniștea din gânduri icoane ce-au zidit sub mir păcatul, și-n goana noastră împletind tributuri ne plânge peste suflet lin oftatul. Aripi de dor se scutură sub stele brăzdând înaltul cu azur de ape, scobind caverne-n ruguri de inele sub veșnicii de luturi pe sub pleoape.. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: ARIPI DE DOR / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea
ARIPI DE DOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1462359694.html [Corola-blog/BlogPost/376523_a_377852]
-
legătură probabilă cu cuvântul grec “ησυχατηριον”, care înseamnă loc de pace, de liniște și care a dat în românește “sihăstrie” . Peste tot, în apropierea marilor mănăstiri, au existat unul sau mai mulți “sihaștri” care locuiau, în majoritatea cazurilor, în adăposturi scobite în piatra muntelui sau în mici colibe în pădure. Numele de sihastru este valorizant și foarte folosit în tradiția ortodoxă română, având o mare întrebuințare, de asemenea, azi mai ales pentru a desemna pe aceia dintre călugării îmbunătățiți. Dar felul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
zăpada scrâșnește sub un zâmbet livid, se strâng primăveri pe sub iriși de gheață și pașii îți sună ca o daltă-ntr-un zid. Te uiți pe sub chipu-mi urmărind o nălucă eu tac și ascult doar tăceri de vinil, pereții scobesc pe sub pielea-ți de nucă strângându-ți la piept alinări de copil. Ce joc prins în oase e amarnica viață! dispari și apari,azi bătrân,mâine prunc, nu-i cale să-ntorci veșnicia din ceață scrisoare pe lespezi de uitări
SCRISOARE PE LESPEZI DE UITĂRI CARE PLÂNG de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1462686946.html [Corola-blog/BlogPost/382623_a_383952]
-
făbricuță ajunse model de eficiență și profit, însă toate tentativele de privatizare fuseseră respinse. Prietenii știu de ce! Aflat deci, în această dimineață, în relație directă cu registrul contabil al propriei vieți, domnul Eracle, din lipsă de soluții, începu să se scobească în urechi, apoi în nas, apoi se scărpină în cele mai diverse locuri, însă nu găsi ieșirea din depresie (rar se întâmplă așa ceva contabililor, dar și când o fac...). Bărbații însă, atunci când sunt copleșiți de probleme au totuși o cale
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
și făceam schimb de cărți de aventuri ferfenițite. Iarna grea din '54 mi-a rămas proaspătă în amintire. Într-o dimineață a încercat tatamare să deschidă ușa și a constatat că zăpada era mai sus de acoperiș. A trebuit să scobească un tunel ca să răzbată până la magazia unde ținea lopata de lemn pentru zăpadă. De altfel câteva săptămâni, între stradă și cărarea de pe trotuar se înălțau munți de omăt străbătuți de tuneluri din loc în loc. Pentru copii era fericirea de pe lume
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405406693.html [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau nici măcar între ei ca să nu-i dea nici un prilej de a intra în vorbă iar cei mai cuvântăreți din fire se scobeau în dinți sau se scărpinau prin diferite locuri. Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară: - Bă, l-am văzut! Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau nici măcar între ei ca să nu-i dea nici un prilej de a intra în vorbă iar cei mai cuvântăreți din fire se scobeau în dinți sau se scărpinau prin diferite locuri.Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară:- Bă, l-am văzut!Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
de pazel, dintr-un cer decupat. Ultimul zbor a ținut 35 de ani! La început am zburat paralel cu pământul, atingând vârful brazilor, apoi degetele florilor, albinelor și ierbii, am atins chiar solul din zbor, am ras iarba fragedă, am scobit pământul și am făcut găuri de trecere că doar trebuia să supraviețuim și noi, și toți care vroiau să conviețuiască în cuplu, am săpat tuneluri de eliberare... știind din picturile existențiale că o închisoare consimțită e mai bună decât libertatea
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Caruselul.html [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
de ceai sau lapte. Se amestecă sucul de la o lămîie cu 100g de miere. Se ia cîte o lingură de amestec seară, înainte de culcare, cu ceai sau lapte. Se amestecă suc de ridiche neagră cu miere (părți egale) sau se scobește o ridiche neagră și se pune miere înăuntru. Se ia cîte o lingură, de trei ori pe zi. Se amestecă suc de hrean și miere (proporții egale) și se ia cîte o lingură, de două ori pe zi, dimineața și
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_georgeta_nedelcu_1327416385.html [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
Simona Tache E decembrie. Să zicem că e o după amiază de marți. Secretara primarului capitalei se scobește în unghii la birou, așteptând să se facă ora de plecare. Din când în când, se mai uită la ceasul mare de perete, după care își dă ochii peste cap exasperată: Mamă, ce greu trece timpul, tot nu s-a
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
Părerea mea sinceră e că această agitație e inutilă. Propunerea domnului Socaciu mi se pare de o stupizenie maximă și cred că are cam tot atâtea șanse să treacă câte ar fi avut și propunerea ca toți românii să se scobească în nas de 3 ori pe zi și să se scarpine în fund marțea și joia, în lunile care conțin litera “r”. Chiar nu cred că are sens să ne agităm numai pentru că un bătrânel penibil care se plictisea s-
Râde şi Marina Almăşan de ideile lui Socaciu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20316_a_21641]
-
birt” (Porturi). De asemenea, poezia sa trimite mesaje lipsite de substanță, după cum rezultă chiar din unele titluri de poezie: „Peisaj cu actor ambulant hălăduind prin nesfîrșitele mațe ale cîmpiei”, „De trei ori cartof”, „Reflecții asupra căzii de piatră de la Herculane, scobită în cinstea împăratului Traian, în care, după împărăteasa Sissi, chiar și autorul și-a clătit picioarele”, „Iubito mai frumoasă decât pușca”, „Norocul rîmă-n soarele cu pete”. Laitmotivele care străbat poezia lui Dinescu sunt, în principal: Breughel cel Bătrân, nerostul Bisericii
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1471521511.html [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PEISAJ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului peisaj zăpada descântată pe epiderma orizontului cade banală pe niște scântei de speranțe, vântul scobește sufeletele mugind tremurat, tot felul de urme gonesc la întâmplare peste noi: de dincolo dragostea încă mai vorbește într-o limbă pe care n-o înțelegem, iarna își poartă indispoziția peste tot ca o madonă care și-a preschimbat soțul
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422350703.html [Corola-blog/BlogPost/359083_a_360412]
-
ascut colții. Cât de frumos strălucesc! Colții, nu altceva. Se reped, flămânzi, să se înfrupte. Îi las. Ba nu, îi chem. Îi îndemn să servească o mână. -Luați-o și pe cealaltă... Un picior... Două picioare... Luați și coastele să vă scobiți cu ele între colți. Dar sufletul nu li-l dau. E al meu. Îl păstrez numai pentru mine. În rest... Luați! Luați! Referință Bibliografică: Luați! Luați! / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014
LUAŢI! LUAŢI! de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1417018243.html [Corola-blog/BlogPost/376766_a_378095]
-
Pârlea , publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. Tărâna-i pântecele-n care Cel bob de viață, în mirare, Așteaptă rând să crească mare, Cu darul coborât din soare. Tărâna-i stampa care poartă, Precum simbolurile-n hartă, Trecutul cel scobit cu daltă De-un biet prezent, oprit la haltă. * Tărâna e copaia-n care-ncape Uscatul trupului răs-stors de ape Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. Deci nu pășiți cu tălpi murdare
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
plecare. Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933) Citește mai mult Tărâna-i pântecele-n careCel bob de viață, în mirare,Așteaptă rând să crească mare,Cu darul coborât din soare.Tărâna-i stampa care poartă,Precum simbolurile-n hartă,Trecutul cel scobit cu daltăDe-un biet prezent, oprit la haltă.Tărâna e copaia-n care-ncapeUscatul trupului răs-stors de apeCând tot departele ne e aproape,Când azi, pe mâine-o să-l îngroape.Deci nu pășiți cu tălpi murdarePeste țărâna hrănitoare,Și nu
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]