308 matches
-
ai îndeplinit porunci ciudate Și-ai gîtuit paianjenii din plase, Ei complotau prin colțuri, pe la spate, Să-mi năruiască rochia de mătase, Ca slugile să-mi vadă cele două Fese și sînii cînd nici nu se-așteaptă, Și astfel să scobor treaptă cu treaptă În glodul lor cleios, eu, cea din rouă, Mînjită-n pofta lor de porci la troacă! Doar ție-i hărăzită, ca să-ți placă, Gura-mi ce buzele-i cărnoase-și crapă...
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
Marta Petreu Asta nu-i viață - mă pomenesc spunînd dimineața cînd trupul scapă din noapte Oho. Lucrările nopții. Somnul toxic Și mintea stă în negura deasă ca toamna pe Someș Iar sufletul - ca fîntîna de-acasă în care s-a scoborît tata pe scară și-a rînit-o de apă de nămol și de toate pîn-a dat de prund cu izvoare - e o vederă goală Gata: acuma fîntîna-i curată ca potirul spunea ține scara ca lumea să ies odată afară Și ieșea
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
de crai-nou Într-un palat de grâu și de secară; Sau numai a expresiei crai-nou. Momentului când omu-ntâia oară Își saltă-n cer privirea, un ecou. Sau când, pe stâlpii Porții-i și lintou, Brâncuși, să spui, sărutul și-l scoboară. Părelnică, arginturi și zăpadă, I-ai sări-n barcă, tremuri, să nu cadă, De prin albastrul mult, neprihănit. Și sufletul se umple de-o lumină, Ca-n aur o Madonă bizantină Dintr-o celebră frescă, prin zenit... 20 aprilie 2007
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
și isprăvește-l, de e bărbat cu-adevărat va ști, la rîndu-i, cum să te-nșface și să te foarfece. Atinsu-l-am pe grumazul sărat, de care m-am agățat că de-un catarg, apoi spre buric m-am scoborît și-am adăstat, spre poartă lumilor, cum i se spune, zăbovind melcoasă și alunecoasa, apoi m-am înălțat la urechi cît să i le străpung cu vorbe de-alint. Limba mea caută, lîncezea, zumzăia, ca o viespe-n călduri ori
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
fi fiind o nimfă-n răspăr, răzlețita de ceață fecioarelor, ca un mac alb, bolnav, cu miros de măr. Nu-ți fie frică de faunul avînd copite-nstelate și-o creasta de tigru buimac. Drept care spre subsuorile lui m-am scoborît, să mă-nghesui în ele, să mă preling, să-l molcomesc pe bărbatul pe jumătate tap, tuciuriu la piele și mai înalt decît mine c-un cap. El mă-nșfăcase de solduri că un neguțător prețăluind o cămilă, el m-
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
suficient un cartof omnipotent, el mai trebuie - iată - să preia și atributele feminității... În următoarele versuri din Har (,Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi./ Ascultă, harul a trecut prin ei/ Virginal, candid și holtei,/ Dumnezeiește./ Cel-de-Sus și din veac binevoiește/ Să-și scoboare sfintele scule/ Până la tubercule"), T.A. face o vădită propagandă religioasă. ,Cel-de-Sus și din veac" este o reprezentare cu damf gândirist, un element-cheie în rețeaua deasă a ortodoxismului. A-l aduce la nivelul cartofului, cum face T.A., înseamnă - în
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
C. Stere din Adevărul literar și artistic e abandonat în Istorie. în schimb, lunga introducere epico-etnografică din capitolul Goga, nu există în cronica la volumul antologic din 1938. în general, în Istorie Călinescu își va reteza elanurile literare și va scoborî nivelul judecăților. Totuși fondul judecăților nu se schimbă, doar, uneori expresia. în cronicile din anii ^30, Hortensia Papadat-Bengescu e văzută ca "un emul al lui d^Annunzio", preocupată nu de psihologie, ci de "surda înfiorare a cărnii", ceea ce face din
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
insular salvator. Citabile ar fi poemele din prima carte a Țării Feneș, cele care vor să refacă geografia rezistenței și a crimei. A supraviețuirii: „Soarele-i copil în vâru ceiușului,/ păzășce mieii cu iosum a lui gașpar, sara/ moș nicanor scoboară cioporu gi la/ curmătura mare...” (când soarele-i copil). Sunt poeme „aspre”, în care poemul își asumă statutul de scriitor din „altă țară”. Dar care este condiția scriitorului? A poetului? Un poem, scrisoare dusă la râu, e dedicat „poetului frate
Repere într-o geografie literară: Țara Feneș by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2817_a_4142]
-
la care am renunțat cîndva pentru a protesta contra începutului dictaturii în România, inserează acest eveniment al prozei românești în vreo 15 rînduri nesemnate, pe pagina a șasea, sub un anunț al "întîlnirilor de la Onești". Va să zică asta era! Marele eveniment, scoborît întreg din capul d-lui Breban că Minerva din acela al lui Jupiter, n-a fost tratat în România literară cum ar fi vrut dl Breban, care, mă-ntelegi, a fost redactor-șef și a protestat la începutul (sic!) de
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
ziduri aparat, Ca veacurile să le-nfrunte. Pe culmi și-n văile adânci, Cad umbrele-i înalte, drepte, Din turn către Aragva-s trepte Șerpuitor tăiate-n stânci ; Pe ele, cu ulciorul, seara, Cu ceadra fluturând spre brâu, Prințesa tânără, Tamara, Scoboară sprintena la râu. VI De ani, puternicul castel Privește mohorât seninul ; Dar azi e chef și larmă-n el, Zurnaua sună, curge vinul ; Gudal azi față și-o mărită ! Toată rudenia-i poftita; Sus pe terase, pe covoare, Mireasa, fetele
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
vai lățit Se pierde-n pulberea luminii, Si, înturnați spre răsărit, La ruga cheamă meuinii Când clopotul, cu glas răsfrânt, Prin limpezimea dimineții, Trezește lin locașul sfânt Când de pe munți, cu-al ei ulcior, Gruzina, ca un vis al vieții, Scoboară zvelta la izvor, Atunci, pe creștete zburlite Purtându-și neaua de cleștar, Înalte piscuri zimțuite Se zugrăvesc pe cerul clar, Și-n asfințitul străveziu Se înveșmântă-n purpuriu; Deasupra lor măreț inrumpe Și sparge norii de atlaz, Cu alb turban
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
obicei de a se cita, cu ocazii aniversare precum aceasta, cuvintele lui Maiorescu despre "valoarea unică" a poetului constînd în "totalitatea acțiunii sale literare". Se știe că i s-a reproșat lui Maiorescu faptul de a-l apăra pe Alecsandri, scoborît de noile generații în favoarea lui Eminescu, nu cu argumente estetice, dar general culturale. Unii l-au apărat, la rîndul lor pe critic, relevîndu-i intenția de a vedea în bătrînul poet personalitatea culturală, nu meritul exclusiv literar. După părerea mea, Maiorescu
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
pămîntească a sufletelor răposaților și despre arătarea lor în vise. Aici sînt incluse povești despre Muma Pădurii, despre zmeu și zmei ("Zmeul, Zmăul, Zburătorul, Ăl-mai-Rău numit și Ceasul cel Rău este un spirit răufăcător care, avînd înfățișare de balaur întraripat... scoboară noaptea în casele oamenilor pe coșuri și chinuie nevestele însărcinate. Sau neînsărcinate, cum și fetele mari, pricinuindu-le, prin neodihnă și frămîntare, nenumărate vînătăi pe corp, cum și o mare oboseală"), apoi stafii și iele, ca și sumedeniile de povești
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Viața prinde vâlvătăi, Din suflarea lui Eol. La atingerea-ți divină Se frământă toate-n mine, Tulburi simțuri fără vină, Mă aruncă înspre tine. Timpu' se agață-n piscuri Ridicate printre nori, Scară vie pentru visuri, Din etern când te scobori. Tâmpla-mi zguduie văzduhul Prăbușit peste simțire, Revărsând întreg apusul, Peste-o clipă de-adormire. Referință Bibliografică: NĂLUCIRI / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2121, Anul VI, 21 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate
NĂLUCIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384256_a_385585]
-
clădit în inimă altar; M-ai înrobit în aprigă dorință Și îmi ești hrană, gând și avatar. Trăiesc o inefabilă mirare: De ce nu fug, dacă nu sunt legat, De ce aleg să stau, în continuare, Prizonier voit și resemnat?!... Când îți scobori iubirea către mine Și-o-nveșmântezi în zâmbetu-ți zeiesc Mi-e bine și-nțeleg eu cel mai bine De ce rămân... E simplu- te iubesc. Chiar dacă lumea zice că-i greșeală, Eu tot mai cred că-n mine te-ai întors
AVATARUL MEU de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384266_a_385595]
-
sunt rămași. Copacii plâng cu lacrimi ruginii De frunze moarte ce cad în unduiri Schimbând natura în mizere nebunii Ce din această vară dețin doar amintiri. Munții se albesc în vârf ușor Zăpadă fină de toamnă timpurie Iar frigul se scoboară binișor Zădărnicind orice sentiment de bucurie. ....................... E trist că inima îmi plânge După soare, căldură și nisip În timp ce starea asta se răsfrânge Neputând-o învinge sub niciun chip. Devin claustrofob când vine-o toamnă Căci vizuina mea devine o închisoare
RUGĂCIUNE PENTRU O TOAMNĂ NEDORITĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378197_a_379526]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > DE-INVIERE Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului DE-ÎNVIERE Coboară îngerii ,coboară La Mănăstirea Lainici de-Înviere Chiar dacă stânca-i rece,te-nfioară În suflet pace-adâncă se scoboară Când cu Lumina Smeritul Stareț trece O bucurie mare se revarsă Cântă și piatră dintre brazi și ulmi Totul se umple de-ndumnezeire Iar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-nalte culmi Vino, aici creștine fără teama Sfanțul
DE-INVIERE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382202_a_383531]
-
ură, eliberează-mă din nesfârșirea neagră sub care mor cerurile mele. Deschide o rază în această noapte și fă să răsară stelele pierdute în ceața densă a sufletului meu. Arată-mi calea spre mine, deschide-mi poteca în desișul meu. Scoboară-te cu soarele în mine și începe lumea mea." Cine, oare, ar putea să rabde efectele împlinirii acestei rugăciuni? Fie și în parte. O lume începută pentru el, care-i poate da unei ființe importanță, este ceea ce omul nu mai
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
încep și eu să cred) și a unei injecții cu serum antitetanic. Mâna mea dreaptă a luat proporțiile unui stâlp de telegraf (fără avantajul insensibilității), iar o proeminență sferică de mărimea unei mandarine de culoarea unui nas de bețiv se scoboară progresiv spre încheietura mânii. Bănuind că urmându-și mersul fatal pomenita umflătură va trebui să se mute în degete și de acolo în aer, am invitat prietenii să vadă fenomenul, căci altfel nimeni nu va crede în veracitatea lui. Capriciul
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
mai capete-un pitac.// Dar când prind în dimineață/ A țipa, cocoși isterici,/ Răsăritul e-o paiață/ Care joacă pe biserici." (Dimineață). Alte finaluri sînt mai fragile, aplecate, cavalerește, spre romantisme desuete: Și-apoi, cu o regală nepăsare,/ Să te scobori pe trepte de sonete,/ Spre inima-mi ce-ți cade la picioare,/ Ca un umil buchet de violete?" (Din umbră). Lumea unor senzații cînd deșirate, cînd burdușite cu proză și strunite din sfori de păpușari prinde, în fine, contur în
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
românești, după instaurarea regimului comunist în România, ci în orașul de pe Tejo. După cum se vede în arborii genealogici ai familiei Lambrino - eu deținând unul alcătuit de Ion (Loulou) Lambrino, fratele lui Zizi Lambrino, și de Alexandru V. Perietzianu-Buzău -, Scarlat Lambrino scobora din altă ramură a acestei familii boierești moldovenești de obârșie grecească decât cea a bunicii principelui Paul. Ilustrul arheolog și epigrafist era scoborâtor prin mamă din familia Miclescu iar, prin bunica sa paternă, din familia Romalo, spițe cărora le-am
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
să poarte o vorbă cu miez cu acest om. Îl prețuiește fiindcă de câte ori îl întâlnește prin hotar sau pe ulițele satului îl ia în căruță și îl duce până în vârful dealului, acolo spre ultimele case, de unde poate ușor să se scoboare la vale să-și vândă măturoaiele. De câte ori îl îmbie pe Ilie cu un măturoi, acesta îl ia și îi dă de trei ori prețul pe el. De câte ori îl lua în căruță, de atâtea ori țiganul voia să-i dăruiască un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
totul părea firesc și la locul lui... După ce au trecut de aceste locuri neprimitoare, au ajuns cu ușurință la Lutărie. Pe chipul cărăușilor a reapărut lumina. Alecu Slobodă s-a apropiat de Gheorghe Amnar și i-a șoptit: S-o scoborât milităria din pod, băiete. Ai auzit ce i-a spus Hliboceanu lui Iordache? N-am auzit. Ce i-a zis? Să-și repare o leucă de la car, că altfel... Altfel? Altfel... adio cărăușie! Apoi poate are dreptate. Am să cercetez
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ta cu hornoaica ceea de lulea. Aici însă - cu băieții - poți suge din muștiuc cât îți poftește inima - l-a contrat Costache. Ba am mare grijă de Dumitru, că de când s-o întors în cărăușie - adică acum câteva ceasuri - o scoborât milităria din pod. Și nu de alta, dar nu-i de nasul lui așa ceva. El ar fi în stare să mă puie și pe mine la șmotru, dar numai că nu am eu față pentru așa o trebușoară - a răspuns
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
acest caz se schimbă complet, partidul nu mai merită denumirea de partid, căci el devine o bandă, o facțiune, cea mai degradantă formă la care poate degenera partidul politic. Politica de partid oportunist pe care am expus-o degradează, înjosește, scoboară fără îndoială viața publică. O astfel de politică dezgustă pe cei mai buni cetățeni; vulgaritatea mijloacelor de luptă, dezlănțuirea pasiunilor violente, tirania morală produce o acțiune demoralizatoare și deprimantă asupra celor mai buni dintre alegători, care de aceea se și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]