3,145 matches
-
grabă... Miros de iarbă crudă prin ogradă. Se-nalță fruntea brazilor spre soare, Iar ochii albaștri ai zilei se măresc... Lumina se revarsă ca și o ninsoare, Iar ghioceii tandri învingători sosesc. Oftează-n taină cărările de munte... Ce știu secularele doine din codru... Și piscuri înalte cu tâmple cărunte... Suspină-n pieptul nopților cuvântul. Primăvara vine în caleașca vieții, Cu flori ce cad din paradisul sfânt, Răsar îmbrățișați zorii dimineții Aduși de un cor de îngeri surâzând. Baia Mare, 13 februarie
CÂNTĂ SUFLETE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/marina_glodici_1486984970.html [Corola-blog/BlogPost/382989_a_384318]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DORUL SE VREA PRIMĂVARĂ Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Dorul se vrea primăvară Dorul se vrea primăvară Să vestească-o bucurie, După-o iarnă seculară Doar un verde viu să fie, Verde viu peste pământ Peste crestele de munți, Prin vâltoarea unui vânt Hora Vieții poți s-asculți, Și primăvara-nțepenită Se trezește-n verde viu, Peste zarea adormită Drum belșugului să fiu, Dorul vine-n
DORUL SE VREA PRIMĂVARĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1485847030.html [Corola-blog/BlogPost/377429_a_378758]
-
în societate. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și a spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special, Bisericii Ortodoxe Române. În plus, atât puterea seculară cât și bisericile românești au știut să contracareze orice tentativă de
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special, Bisericii Ortodoxe Române. În plus, atât puterea seculară cât și bisericile românești au știut să contracareze orice tentativă de declanșare a unor conflicte etno-religioase, prin promovarea unor orientări spre dialog și cooperare cu minoritățile naționale și religioase, situație aproape unică în sud-estul Europei. Patriarhia Româna are o contribuție
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
justifică încrederea democrațiilor Occidentale în capacitatea Ortodoxiei de a se racorda la marile curente pan-europene și infirmă multe dintre temerile unor analiști de talia lui S. P. Huntington, referitoare la obstacolele cultural-religioase ce ar împiedica unificarea Europei. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor interetnice și interconfesionale în conflicte interne. Diversitatea religioasă, precum și faptul că segmentul ortodox acoperă aproximativ 86% din populație ar fi putut constitui
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
În sfera fenomenelor și proceselor religioase de amplitudine globală se pot remarca: tendințe contradictorii de prozelitism religios și de regrupare a marilor religii (creștinism, islamism și hinduism), dar și de accentuare a fenomenului rezidențelor sectare; tendința de întărire a puterii seculare în raport cu religia și biserica este foarte puternică în Occident; în fostul spațiu de dominație sovietică, fenomenul religios a înregistrat o recrudeșcență după prăbușirea comunismului, cu toate că nu se poate vorbi de cristalizarea unui autentic fundamentalism religios în aria de predominare a
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
națiunii. Ortodoxia a îndeplinit, de pildă, rol de ideologie națională, în acțiunea de emancipare de sub dominația austriacă și austro-ungară. Viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității, cu respectarea principiului separării puterilor în stat și a separării puterii laice, seculare de biserică. De asemenea, Constituția garantează libertatea de cult și egalitatea tuturor cultelor recunoscute legal. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
cultelor recunoscute legal. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special Biserica Ortodoxă Română. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special Biserica Ortodoxă Română. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
pe Valea Râușorului unde sălbăticia naturii fixează măreția și splendoarea până și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera codrilor seculari și își profilau, într-o zi însorită de vară, peste țarini siluetele falnice, dar și pe cele ale oamenilor ce trudesc de dimineață și până târziu în noapte subțiindu-le și parcă micșorându-le pe măsura ostenelii, grăbind totdeodată amurgul
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele netulburat de amestecurile ce au urmat valurilor de migratori, acești monahi fiind chiar primii daci încreștinați. În privința bisericilor seculare ale Basarabiei, văzându-le în Album, atât de frumos îngrijite, nu poți să nu observi asimilarea lor sumară în stil. Dar mai ales te întrebi cum au supraviețuit furiei anticriste a bolșevismului!? Ce pavăză au găsit închinătorii lor pentru a
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
majorității, dar pe de altă parte să nu uit nici de ceilalți, care nu intră în majoritate. Fără o capacitate sporită de dialog cu absolut toate cele 18 culte religioase, dar și cu alte organizații ale societății civile, fie ele seculare sau chiar antireligioase, la o adică, fără capacitatea de a rămâne echidistant, nu poți exercita această funcție cum se cuvine. - Puteți să ne dați, vă rugăm frumos, un exemplu concret? - Sigur că da! De exemplu, avem foarte multe comunități de
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
cât și celei a Cezarului. Însă Biserica, în pofida apartenenței sale la o altă lume, la un alt univers, nu și-a pierdut simțul istoric, încercând să se situeze permanent într-un raport de conciliaritate, de armonie și deschidere față de structura seculară. Ceea ce este foarte important de subliniat aici, este faptul că acest raport se desfășoară între anumite limite și se funfamentează pe baza unor condiții invocate în mod reciproc. Așa, după cum spuneam, Biserica este un fenomen social și o instituție socială
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
mai nou, cu rachete tot mai sofisticate. Am luat în deșert numele Managerului General, punându-i în cârcă toate crimele noastre, în procesul de „civilizare” a celorlalți semeni. Unii cu civilizații mult mai avansate (sic!) ca a cuceritorilor ! Când coloniștii seculari s-au retras, au lăsat multe zone fără structuri civilizatoare bine constituite. Neavând învățământ și sistem sanitar eficiente, în loc să evolueze s-au prăbușit. În timp ce Europa avansa tot mai mult, împreună cu alte câteva state de prin alte părți ale lumii. Mai
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1459107739.html [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
fioros care a venit în apropierea sa, atras irezistibil de mireasma pielii ei delicate. Dacă Ly nu l-ar fi împușcat rapid, femeia ar fi fost victimă sigură a animalului sângeros. Iar șarpele impresionant, care se încolăcea pe trunchiul copacului secular i-a plăcut Violetei atât de mult, încât s-a apropiat inconștient de mult de el, să-l admire. Ĩi părea o apariție fantastică ... dintr-un basm pe care-l citise în copilăria sa... - Ai grijă Violeta, pitonul nu e
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
este! Nu mă mai satur să-l privesc! spuse femeia încântată de fascinanta reptilă. Acolo, în jungla africană, ea părea a zeiță a pădurii, care înțelegea și iubea miracolul naturii, de parcă ar fi trăit în mijlocul acesteia dintotdeauna. Era zâna arborilor seculari, prințesa gingașelor antilopelor și a zebrelor tărcate, regina leilor fioroși și a girafelor gigantice... Printre tufișuri se auzi un scâncet ciudat și Violeta se îndreptă instinctiv, în acea direcție. Descoperi surprinsă, printre crengile încolăcite și în frunzele cu margini înțepătoare
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
și-a pus forțele, aspirațiile, întreaga viață, fiind un simbol al celor mai înalte virtuți ale poporului său.” (Alexandru Randa, Pro Republica Christiana, Monachii, 1964, p. 39) Grație desfacerii autarhiei economice, în secolul al XIX-lea, a împletirii năzuințelor noastre seculare cu firul libertății și unității politice răsucit în Apus, s-a aprins solidaritatea națională prin cler și alături de maturitatea politică au ctitorit Unirea Principatelor, care reclama neapărat întregirea unității dacoromâne. Realizarea unității naționale, a unirii unui Neam, spunea Mihail Kogălniceanu
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
în clepsidra vieții culturale și artistice a Buhușiului mai sunt numai câteva fire de nisip să se scurgă, apoi, până când vor renaște iubirile serbărilor inimii, timpul va fi exilat. Cu toate că orașul binecuvântat între briza Bistriței și adierile înmiresmate ale pădurilor seculare de stejari și fagi, de la Runc, are un șirag cu mărgele de chihlimbar, artiști, oameni de cultură și de știință, sportivi... Între ei garda pentru viitor o asigură tânărul actor Ștefan Zaharia. Prea multe școli, mai ales dacă nu se
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ, Spicul galben, este dincolo de Prut... Albastru- i cerul nostru drag și sfânt, Sub care ne- am trezit și ne- a durut! Cum poți să- mi spui să mă deștept!? În somn au murit străbunii mei? Ei n- au
STRĂBUNII N-AU DORMIT...! de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1480066870.html [Corola-blog/BlogPost/368748_a_370077]
-
ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Gloria Limbi Române, poem de Al Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 950, Anul III, 07 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Acasă > Versuri > Visare > MA-NCHIN Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Izvorului , ma-nchin , Ce-și duce dorul Din adânc de vremuri , Din vârful nins , Din codri seculari . Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar . Ma-nchin năvalnicului Val de mare , Si bunătății , dragostei , Ma-nchin . Referință Bibliografica: Ma
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1466356100.html [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
făceau multă larmă deranjând-o din citit și nu era nici iarbă de păscut, s-a mutat de acolo, mergând în adâncimea văilor înguste și liniștite, cu care se obișnuise în lecturile ei. Aici, marginile poienilor erau umbrite de fagii seculari, iar pe firul văii erau crovuri permanent pline cu apă limpede, adunată din izvoarele ce ieșeau din poala pădurii. Zilnic, când era soare, se spăla peste tot, pe unde avea nevoie, mai ales că aici era sigură și n-avea
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
prinți și prințese. Citise într-o carte cum doi îndrăgostiți obișnuiau să se întâlnească și să se întreacă în galop pe cărări de pădure, apoi se opreau într-o poieniță plină cu flori, să facă dragoste la umbra unui stejar secular. Era într-adevăr și aici pădure, dar nu erau posibile plimbările sau întrecerile ecvestre. Nici pe nisipul plajei nu aveai unde să alergi, distanțele dintre stațiuni fiind relativ mici. Deocamdată doar visa la aventuri în șeaua cailor. - Ce zici mama
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]