324 matches
-
Pe lîngă reeditarea operei lui Elias Canetti , cîteva biografii proaspăt lansate pe piața de carte s-au impus atenției . De pildă, o încercare de a depista urmele gîndirii mitice a scriitorului născut la Rusciuk, dintr-o familie de comercianți evrei sefarzi (carte apărută la editura Zsolnay sub semnătura Penkăi Angelova) sau o profundă investigare a vieții și operei, efectuată de Helmut Göbel, apărută la editura Rowohlt. Surprize rezervă stenogramele inedite ale lui Canetti, publicate în numărul 4/2005 al revistei ,Akzente
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
exotic, asta rămâne să aflăm împreună, cum ne-o fi norocul! Un exemplu de rafinament, incursiunea în tradiția muzicală spaniolă - meritul acestui album. Cântece culese de Frederico Garcia Lorca, sau compuse de Manuel de Falla în spirit tradițional, sau piese sefarde, sau populare spaniole, ori flamenco. Acum și aci, pe Dâmbovița. În mâzga actuală a muzicii performate în România - mergând de la urât mirositoarele și imundele muzici de cartier, fie ele manele sau dance, și până în polul opus al unui rock - pop
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
mari și mai mici, români îmbrăcați în stofe bune, dar mereu cu cravatele desfăcute la gât, cu nasturii de la haină descheiați, ce păreau să spună în taină: "treceți și voi cu vederea; până mai ieri am fost țărani". Albala, evreu sefard, se deosebea prin vorbă și gestică nu doar de confrații de meserie, ci și de galițienii lui, lălăiți și mototoliți de sărăcie, mai mult cântând decât vorbind: - Și vrai, și vrai? Pleși după capu miu! Ești mișighină? }-am zis c-
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
uneia ruinate Sinagoga „Fraternă” - Achdeș Kodeș, pentru ca un secol mai târziu să cadă sub șenilele buldozerelor. Templul „Mare Spaniol” (Cahal Grande - Kahal Kadosh Godol ) a fost clădit în str. Negru Vodă nr. 12 în 1819, fiind important monument de artă sefardă a cărui demolare a însemnat o pierdere pentru peisajul arhitectural al capitalei. Templul A.E. Gaster din str. Sticlari nr. 18 a fost construit în 1858 pe fostul unei mai vechi sinagogi. În prezent, pe locul acestuia se află o
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
scris, Icard, iar pe urmă în Jewish Familiy Names and Their Origins, de Heinrich W. Guggenheimer și Eva H. Guggenheimer, 1992. Familia, în mare parte creștinată în Franța, unde a dat monahi și chiar preoți (catolici), ar fi de origine sefardă. Tereza Ipcar, mama scriitorului, ar fi fost botezată chiar de către acesta, pe patul de moarte! Deci în octombrie 1936, dacă nu ne înșelăm. În țară, mama lui Eugen Ionescu lucrase ca dactilografă la Banca Națională. Fratele ei, Ulis Corneliu Ipcar
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
lutá, cantá Regá bô vida c’suor d’alegria Trudește, luptă, cântă Înmoaie-ți viața în sudoarea bucuriei Adaugă, te rog, aici încă un nume și-un prenume: Yasmin Levy. Și-un renume, încă în construcție - Calliope. Rezonanțe iudeospaniole, nuanțare sefardă, inflexiuni anesteziace. Părerea mea. Doar un exemplu: http://www.youtube.com/watch?v=-ySaJroZO0w O ador pe Cesaria! Cesaria acum si peste sute de ani!
Dor de Cesária by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82368_a_83693]
-
fanatic printr-o exacerbare a instinctului de conservare, deznodămîntul e același: europenii se sting cu zîmbetul pe buze. Cartea lui Karl-Markus Gauss, Europeni care se sting, pare un reportaj făcut la fața locului pe seama sfîrșitului etnic al cîtorva minorități europene: sefarzii din Sarajevo, germanii din Gotschee (regiune din Slovenia), arbăreșii din Calabria (albanezii din Italia), sorbii din Germania (un fel de slavi de origine ceho-poloneză formînd de secole o mică enclavă înlăuntrul Germaniei) și aromânii din Macedonia. Dacă ar fi însă
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
locuia în sectorul 3 Albastru (nota red.: Capitala Regatului României Mari era împărțită în patru sectoare de culori diferite: sectorul I Galben, sectorul II Negru, sectorul III Albastru și sectorul IV Verde) în București, dacă nu mă-nșel, în cartierul sefarzilor (nota red. : “sefard” în limba ebraică înseamnă “spaniol”). Acolo, împreună cu el, am cunoscut pe Beni, de la Teatrul Alhambra, care făcea actorie, fel de fel, și el era un mare comunist. El ne-a îndrumat la sectorul III Albastru și de-
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
3 Albastru (nota red.: Capitala Regatului României Mari era împărțită în patru sectoare de culori diferite: sectorul I Galben, sectorul II Negru, sectorul III Albastru și sectorul IV Verde) în București, dacă nu mă-nșel, în cartierul sefarzilor (nota red. : “sefard” în limba ebraică înseamnă “spaniol”). Acolo, împreună cu el, am cunoscut pe Beni, de la Teatrul Alhambra, care făcea actorie, fel de fel, și el era un mare comunist. El ne-a îndrumat la sectorul III Albastru și de-acolo... “Hei, bine
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
în memoria fiului de numai 9 ani, precum și cuvintele ei de adio care dau titlul filmului. Șlomo ajunge la Tel Aviv, unde după ce-și pierde mama adoptivă care agonizează pe patul spitalului, este adoptat de o familie de evrei sefarzi, excentrici la rîndul lor, oameni de stînga, însă bine intenționați și care reușesc să-i ofere un cămin lui Șlomo. Ultimele legături cu lumea sa fiind dizolvate, Șlomo traversează un lung drum obstaculat în căutarea de sine, care pe alocuri
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
urmat de tsunami și de inundații catastrofale care, la sfârșitul anului 2004, au făcut trei sute de mii de victime în zona Oceanului Indian, a fost exploatat de „propovăduitorii groazei hinduși, musulmani, creștini, cărora li s-a alăturat, printre alții, rabinul-șef sefard al Israelului, care a proclamat: «Aceasta este o expresie a marii mânii a lui Dumnezeu împotriva lumii.»" Nu trebuie să fii neapărat adept al materialismului, așa cum se declară Crews, pentru a fi contrariat de prezentarea acestei nenorociri ca o pedeapsă
Iar trădează cărturarii? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6234_a_7559]
-
cît nu primești în ani. Jordi Savall este un muzician și un artist desăvîrșit, rar. Caută reflexe din alte timpuri, ascunse de oboseala și ignoranța noastră. Unul dintre proiectele sale fabuloase este „Dimitrie Cantemir. Cartea științei muzicii și tradițiile muzicale sefarde și armene”. Împreună cu „Hesperion XXI”, ansamblul său, și cu muzicieni invitați din Turcia, Jordi Savall m-a plimbat prin lumi necunoscute, nebănuite, m-a ajutat să aud lamentațiile și șoaptele rugăciunilor, neliniștea Bosforului, amestecul unor inflexiuni ciudate - turcești, grecești, armene
2011 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5024_a_6349]
-
--- Esther Bendahan s-a născut în 1964 în Tetuan, Maroc, în comunitatea de evrei sefarzi de limbă spaniolă. A emigrat în Spania împreună cu toată familia la sfîrșitul anilor ’60 și a fost martoră a dezintegrării comunității evreiești din Maroc în urma proclamării independenței Marocului în 1956, cînd majoritatea evreilor au plecat spre Israel, Franța sau Spania
Esther Bendahan - Lasă, o să ne întoarcem () [Corola-journal/Journalistic/5028_a_6353]
-
Geo Vasile A.B. Yehoshua, Misiunea directorului de resurse umane, traducere din ebraică de Any Shilon, Iași, Polirom, 2011, 285 pag. Abraham Yehoshua are 75 de ani și s-a născut într-o familie de evrei sefarzi din Israel. A fost profesor de literatură comparată la Universitatea din Haifa și a scris piese de teatru, eseuri, povestiri și romane. După debutul în specia fantastică și grotescă din anii șaizeci, în parcursul său auctorial a avut loc o
Expiere și renaștere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4957_a_6282]
-
dedublare a misterului”; sunt descifrate semnele lăsate de Kavafis în palimpsestul lui Lawrence Durrell ori convergența, până la o intertextualitate amoroasă, a poemelor lui Odysseas Elytis și a predecesorului (și mentorului său) Andreas Calvos; Sem Tob de Carrión, rabin și poet sefard, ilustrează un pluralism cultural autentic în Spania sec. 14. Extraordinar apare un erou al lui Vargas Llosa, care-și reconstruiește profilul iudeo-peruvian prin contaminarea cu acela al unui mic trib amazonian, machiguengas, dobândind, în final, o identitate polifonică și dialogică
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
la sfârșitul zilei, la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu a publicat un comunicat difuzat de postul de radio militar în care și-a exprimat "tristețea" pentru dispariția rabinului Yosef. Influența fostului mare rabin al Israelului nu se limitează la lumea religioasă sefardă. Timp îndelungat, el a fost considerat ca fiind cel care făcea cărțile, pentru că, adeseori, liderii israelieni au avut nevoie de Shass pentru a constitui majorități. În ultimii ani, în pofida precarității stării sale de sănătate, el a continuat să primească la
Ovadia Yosef, cel mai influent rabin din Israel, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55302_a_56627]
-
englez ar fi băut ceai în Rusia, cafea în Turcia și vin în Austria, stând așezat pe un scaun cu trei picioare, fiecare înfipt în alt imperiu. Comunitatea evreiască din România are un specific aparte și datorită coabitării dintre evreii sefarzi (de limbă ladino) și cei așkenazi (de limbă idiș), care au avut rituale de cult parțial diferite și sinagogi, băi rituale și cimitire separate. De regulă, la sud de România au predominat comunitățile de evrei sefarzi, iar la nord cele
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
datorită coabitării dintre evreii sefarzi (de limbă ladino) și cei așkenazi (de limbă idiș), care au avut rituale de cult parțial diferite și sinagogi, băi rituale și cimitire separate. De regulă, la sud de România au predominat comunitățile de evrei sefarzi, iar la nord cele de evrei așkenazi. Spațiul românesc a beneficiat de ambele comunități, coabitare care a îmbogățit viața lor culturală și cultuală. După expulzarea evreilor din Spania (1492) și Portugalia (1497), aceștia au fost primiți cu brațele deschise în
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
Dorim din nou revenirea tuturor celor care n-ar fi trebuit să plece niciodată”). Neînțelegând decizia regilor Spaniei, Sultanul Baiazid al II-lea și-a exprimat deschis rezervele față de inteligența reginei Isabella și a regelui Ferdinand (los reyes católicos). Evreii sefarzi au umplut Europa de Sud-Est de jos în sus, ca pe un pahar (Atena, Salonic, Sarajevo, Belgrad, Sofia), ajungând până în sudul spațiului românesc: Timișoara, București, Constanța. De altfel, primele atestări documentare ale comunităților evreiești din Timișoara, București, Galați etc. datează
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
un pahar (Atena, Salonic, Sarajevo, Belgrad, Sofia), ajungând până în sudul spațiului românesc: Timișoara, București, Constanța. De altfel, primele atestări documentare ale comunităților evreiești din Timișoara, București, Galați etc. datează din secolul al XVI-lea și se referă anume la evreii sefarzi. Evenimentul fundamental care a marcat diferența dintre evreii din România și evreii din Centrul și Vestul Europei a fost adoptarea Constituției din 1866. Este vorba mai ales de articolul 7 din Legea fundamentală, prin care se condiționa cetățenia română de
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
Casa turcului. Cei doi bunici; Purim. Cometa; Boala mamei. Domnul conferențiar ș.a.m.d. Primele dintre aceste titluri se referă la prima copilărie, petrecută în Bulgaria începutului de secol XX, la Rusciuc (Ruse de azi), în sânul familiei de evrei sefarzi, Canetti, din partea tatălui, fără „pedigree”, căci se ridicaseră recent prin efortul bunicului, și Arditti, din partea mamei, veche familie, cu un arbore genealogic coborând până la 1400, și fondatori ai coloniei sefarde din Ruse. Amintirile din prima copilărie, poate cele mai luminoase
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
la Rusciuc (Ruse de azi), în sânul familiei de evrei sefarzi, Canetti, din partea tatălui, fără „pedigree”, căci se ridicaseră recent prin efortul bunicului, și Arditti, din partea mamei, veche familie, cu un arbore genealogic coborând până la 1400, și fondatori ai coloniei sefarde din Ruse. Amintirile din prima copilărie, poate cele mai luminoase și mai pline de culoare din întreg volumul, sunt marcate de elementele „exotice” balcanice, precum poveștile pe care fetele bulgăroaice care ajutau în gospodărie i le spuneau micului Elias - povești
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
măsură, senzația confuză rămasă la finalul lecturii. Să încercăm un excurs biografic fragmentar, așa cum reiese el în urma interviului. Vona, pe numele adevărat Alberto Enrique Bejar y Mayor, se naște în București, 1922 într-o familie de evrei spanioli (marrani, nu sefarzi, ne precizează autorul), fiind înrudit, pe linie maternă, cu Elias Canetti. Debutează prematur la 14 ani, în 1936, cu un volum de Versuri. În 1947 scrie, în numai trei săptămâni, romanul Ferestrele zidite, apoi, în același an, intuind dezastrul comunist
Poveștile de peste umăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10736_a_12061]
-
am mai povestit, dar ți-o mai spun încă o dată. Era ziua în care m-am căsătorit cu Rolla. Și eu am făcut căsătorie religioasă, și el a făcut. Eu am făcut, pentru că bunicul lui Rolla era rabinul micii Comunități sefarde în Timișoara, care avea un mic templu ceva mai mare decât camera asta. Și, în cinstea lui, a trebuit să facem ceremonia la sinagogă, pe lângă căsătoria la sfat. Am avut o mare adunare de tineret: fostul Zsidlic[5] și toată
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
zis: nu-mi vine să cred că sunt aici! Toate visele mele erau legate de Israel! Am vrut să trăiesc aici. E țara mea! Meseriile de bază sunt aici soldați și cântăreți. Tot al doilea evreu cântă ceva acolo, melodii sefarde și așkenaze și ce vrei tu, frumoase... unele splendide. Stă publicul acolo și cântă și cunoaște textul cântecelor. La Cezarea și la Herzliya este un amfiteatru și se dau spectacole în aer liber! Duci: Și concerte se țin acolo, și
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]