181 matches
-
murise pe front a doua zi de Crăciun, undeva pe malul Bugului, iar ea, Ioana, îi făcu în sat slujba de îngropăciune, cu racla, pînză și lumînare cu tătusîi, ce-o fi aia. A doua zi plecară cu faetonul la Seimeni..." etc. Mi se pare un roman cu totul deosebit între aparițiile ultimilor ani și nu mă îndoiesc că și critica și cititorii îi vor recunoaște calitățile. Constantin Eretescu este astăzi unul dintre romancierii noștri de prima linie. Constantin Eretescu, În
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
Otherside și mulți alții. Spellground cucerește un teritoriu neatins și îl pune pe harta turistică: Cetatea Capidava & împrejurimi Aflată la 160 de km distanță de București și 65 de kilometri față de Constantă, locația Spellground se află pe malul Dunării, între Seimeni și Dunărea, la 5 minute de una dintre cele mai importante fortificații române de la începutul secolului al II-lea, Cetatea Capidava. Peisajul natural, Dunărea, pădurea și peisajul natural fac din Spellground nu doar un festival, ci un decor ideal pentru
Reduceri și oferte la abonamentele Spellground Festival [Corola-blog/BlogPost/98517_a_99809]
-
cu conducătorii politici ai lumii de atunci. Constantin s-a născut în anul 1654, în satul Brâncoveni, fostul județ Romanați, fiind nepot al voievodului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât în februarie 1655, în timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați împotriva domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
cu conducătorii politici ai lumii de atunci. Constantin s-a născut în anul 1654, în satul Brâncoveni, fostul județ Romanați, fiind nepot al voievodului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât în februarie 1655, în timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați împotriva domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
9-. După cum se vede cariera lui Lupu Buliga a fost eminamente militară, el ne fiind , în pofida favori domnești, dregător în divanul domnesc decât în ultimele șase luni ale domniei lui Matai Basarab , când , probabil , din cauza defecțiunii cunoscute a dorobanților și seimenilor a fost necesar să se încredințeze marelui căpitan Buliga și responsabilități politice. Pentru noi este întru totul clar că el s-a afirmat și a fost cunoscut, în primul rând ca dregător militar de graniță, calitate în care probabil l-
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
Buliga îndeplinea funcția de comandant al întregii oștiri, nu numai al corpului de dorobanți, calitate care-i permite să procedeze la reorganizarea acestora, astfel încât să o facă mai atașată de domnie, tocmai într-o perioadă când în rândul dorobanților și seimenilor se înregistrează mari nemulțumiri și tulburări pe care Lupu Buliga căuta să le aplaneze 16-.... Un timp el a reușit, însă după moartea domnului situația s-a complicat din nou . Proclamarea de către aceștia ca domn a lui Constantin Șerban, îl
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
fiind menținut în sfatul domnesc ca vel agă 17-. Dar , așa cum a fost remarcat de numeroși cercetători , luna de mere între noul domn și armată a fost scurtă , aceasta având un deznodământ violent prun declanșarea cunoscutei răscoale a dorobanților și seimenilor ,înecată în sânge de domn , cu ajutorul trupelor trimise în ajutor de Gheorghe Racoți al II -lea . În cursul acestor evenimente din vara anului 1655 , îl găsim pe Lupu Buliga alături de răsculați , căzut în dizgrația domnească . În lupta de la Șoplea , din
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
forțată, pornind de la bizareria numelor proprii până la descrierea moravurilor. Mediocru, construit șubred pe ideea de frescă a unui mediu social, este și romanul Muncitorii statului. B. a scris, de asemenea, foarte multe piese de teatru. Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni (1858) figurează printre primele drame istorice românești în versuri, fiind înrâurită, ca și Alestar (1878), de teatrul romantic al lui V. Hugo. Comediile, vodevilurile, farsele lui B., numeroase, au fost în întregime acoperite de timp. SCRIERI: Eleonora, București, 1844; Romana
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
1878), de teatrul romantic al lui V. Hugo. Comediile, vodevilurile, farsele lui B., numeroase, au fost în întregime acoperite de timp. SCRIERI: Eleonora, București, 1844; Romana, București, 1847; Cugetările singurătăței, București, 1847; Nopturnele, București, 1853; Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, București, 1858; Corbea Haiducul, București, 1859; Danubianele, București, 1859; Zânele Carpaților, București, 1860; O farsă din zilele noastre, Focșani, 1860; Impresiuni din carnavalul 1861, Focșani, 1861; Heptameron, Focșani, 1861; Legenda României, București, 1862; Misterele Bucureștilor, I-III, București, 1862-1864; Orele
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
Leșească și era ginere Irinii vodă”), înscriindu-se între „personajele” scenelor în care gesturile extreme atingeau colectivități întregi (într-o „istorisire” despre Vlad țepeș, înregistrată de Stoica Ludescu: „Iar câți au fost tineri cu nevestele lor și cu féte mari...”; seimenii răsculați „sfintele veșminte făcutu-le-au muerilor și fételor chinteșă”; tot aceia „singuri își da muerile lor și copiii lor și rudele lor robi în mâinile turcilor”; „Iar pre jupânesele lor le muncea și le lua toată agoniseala” [Mihnea al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vasile Bălțatul (însurat cu Chiajna, sora lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu), cel aflat mereu de partea acestor doritori de putere 48. Vremurile, numeroase, de tulburări sociale erau prielnice schimbărilor. Astfel, de vidul de putere creat în țara Românească de răscoala seimenilor și dorobanților (care îl sechestraseră pe Voievodul Constantin Șerban, îl controlau îndeaproape, lipsindu-l complet de autoritate) a vrut să se folosească Hrizea din Bogdănei, urmaș de mari boieri (era fiul lui Dumitrașcu din Bogdănei „ot sud Ialomița”, fost mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a prostimei” - vamedita mai târziu Miron Costin) în 1633 pe cumnatul său Batiște Veseli (grecul, mare paharnic, mai fusese însurat cu Maria, fiica lui Nestor Ureche; era cumnat cu Grigore Ureche)201. N-au fost puțini nici cei uciși de seimenii (slujitori - le zice N. Stoicescu și cred că are dreptate, pentru că s-au revoltat nu doar membrii acestui corp de oaste) răsculați în timpul lui Matei Basarab și apoi sub Constantin Șerban. Au fost omorâți, în 1653, grecul Ghinea țucala, care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel omorât de Petru Cercel cu Buzeștii și cu Mihai Viteazul. Fiicele lui Mihai Viteazul au fost și ele neveste de mari dregători. Marula, fiică naturală, a fost măritată (fiind cea dintâi soție) cu marele sluger Socol Cornățeanu (pe care seimenii răsculați îl vor omorî în 1655), iar Florica, fiica bună, l-a luat pe un alt sluger, Preda, care - după numele soției - va căpăta - vedeam - porecla de Floricoiul. A căzut în lupta contra lui Leon Vodă din 1631, după un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aranjarea acestei căsătorii; Preda Brâncoveanu, care îi devenea cuscru, era nepot al lui Matei Basarab și acest lucru a primat, fără discuție, în ochii grecului). Stanca a apucat să-i facă lui Papa (care va fi ucis în 1655 de seimenii revoltați) trei băieți: pe Constantin, viitorul Domn, pe Matei (va muri de tânăr acesta) și pe Barbu (mort și el la Istanbul), persoană cizelată într-ale cărturăriei 312. A rămas văduvă de tânără. Repet: un „proiect” bine conceput, dezvoltat cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
substanțe ce urmăreau să producă o moarte „curată”: „și multe otrăvi i-au dat să-l omoară”. Insuficient mijloc, producător doar al unui rezultat neașteptat - un soi de „jurnal al otrăvirilor” ținut de fiul grecului Gheorghe Karydi, cel omorât de seimenii răsculați în 1655. * Exasperat, Voievodul dă dispoziția capitală: „Care, văzând că cu acestea nimic nu-și poate face voia lui, cu altă moarte groaznică l-au omorât, de s-au plinit voia tiraniei lui”. Aflăm de la un misionar minorit, martor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
altul decât Gherasim Blachos), „la metohul Ierusalimului”. Continuă acumulările începute în țară în casa părintească, verosimil cu profesorii de la „Schola graeca et latina” din Târgoviște, și în Ardeal, la Brașov, cu dascăli de la Colegiul reformat, în timpul refugiului provocat de răscoala seimenilor. în „1667 ghen. 19 d[ni]” - notează el în însemnările de călătorie, se afla la Veneția, de unde va pleca la Padova. Același jurnal („carnetul [său] de student” - va zice Nicolae Iorga) ne comunică lista cărților cumpărate (și a banilor cheltuiți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de violență vandalizatoare și criminală. Militarii rebeli - și la răscoala, declanșată (spun istoricii) de neplata lefurilor făgăduite înaintea luptei de la Finta, au participat slujitorii, în rândul cărora îi aflăm pe dorobanții pedeștri și pe călărași, ca și pe mercenarii străini (seimenii sârbi, numiți astfel după un corp similar din armata otomană, aduși de prin munții Bosniei, prin 1636, unde, zice cronicarul sas G. Kraus, „se țineau cu hoția”) -, pentru care subordonarea era anulată, ca și cei lipsiți temporar de angajament, scăpați
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
linie de demarcație între rebeliune și banditism, între răscoală și tâlhărie, între cei care cădeau pradă unuia sau altuia dintre cele două tipuri de manifestare a violenței. „Covârșiți de nebunie și plini de diavolul” („câini turbați” le zice Cronica Bălenilor), seimenii și dorobanții își urmează funestul drum jefuind („Și să apucară iar de hoțiile lor céle obiciuite stricând și jefuind bucatele boiarilor și tot ce găsiră. Și făcură și alte nebunii multe”), omorând (femeile numărându-se printre victime), comițând sacrilegii („A
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 354). 225. „Pseudo-N.Muste” le știa și pe nume: „Pe giupâneasa lui Ștefan Brăescu, și pre giupâneasa lui Bucium [era deja văduvă] și pre giupâneasa Sandului Stamati comisul [...] de stau ziua legate, iară noaptea stau închise la odăile seimenilor” (în Cronicele României..., ediție de Mihail Kogălniceanu, București 1872, p. 27). 226. Ibidem, p. 355. 227. în Arhivele Olteniei, 1938, p. 83; Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 48. 228. D.R.H. B. țara Românească, vol. XXII, p. 668. 229. Maria Magdalena Székely, op. cit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Șarolta Solcan, Femeile..., p. 191). 567. Despre soarta Ruxandrei vezi mai jos cap. „Ucisă de tâlhari?” 568. Calea și Stana, surori ale logofetesei Elena, confirmă într-o scrisoare din 15 decembrie 1655 - starea de haos produsă de „zavistiia dorobanilor și seimenilor”:„[...] dorobanții și seimenii, când s-au sculat asupra boierilor țării, atuncea au luat și au jăfuit tot ce au avut sora noastră [...], haine, scule, dobitoc, și alte dechise de casă, toate au fost jăfuite și luate dă hoți, cum au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 191). 567. Despre soarta Ruxandrei vezi mai jos cap. „Ucisă de tâlhari?” 568. Calea și Stana, surori ale logofetesei Elena, confirmă într-o scrisoare din 15 decembrie 1655 - starea de haos produsă de „zavistiia dorobanilor și seimenilor”:„[...] dorobanții și seimenii, când s-au sculat asupra boierilor țării, atuncea au luat și au jăfuit tot ce au avut sora noastră [...], haine, scule, dobitoc, și alte dechise de casă, toate au fost jăfuite și luate dă hoți, cum au fost luate ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și alte dechise de casă, toate au fost jăfuite și luate dă hoți, cum au fost luate ale tuturor boierilor țărâi” (Nicolae Iorga, Studii și documente..., ed. cit., vol.V, p. 549; Lidia A. Demény, L. Demény, N. Stoicescu, Răscoala seimenilor sau răscoală populară? 1655. țara Românească, Editura științifică, București, 1968, pp. 76-77. 569. Vezi V.A. Urechiă, „Biserica din Cetatea Neamț”, în Analele Academiei Române, seria aII-a, Mem. Secț. Ist. tom. XI, pp. 153-155. 570. Constantin Gane, Trecute vieți de doamne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
părea menit urcării rapide a treptelor dregătoriilor. S-au opus însă un destin potrivnic, împrejurările politice și „amestecăturile” pe care nu le-a ocolit. Era logofăt de vistierie în 1675, dar, după ce tatăl său a fost ucis în 1680 de seimeni din porunca lui Șerban Cantacuzino, a luat calea exilului, cu toți ai lui, plecând în Turcia și apoi în Moldova. I-a servit ca sol lui Constantin Brâncoveanu (în Ardeal, pe lângă generalul austriac Heissler), a fost clucer de arie între
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
MUNTEANU, Eugen (18.VIII.1953, Seimenii Mari, j. Constanța), filolog, eseist și traducător. Este fiul Nicoletei (n. Cocor) și al lui Ilarion Munteanu, agricultori. Face școala generală în comuna natală, după care se înscrie la Liceul Teoretic nr. 4 din Constanța, pe care îl va absolvi
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
istorice), V. Alecsandri (Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, Despot-Vodă, Dumbrava roșie, Dan, căpitan de plai), A. I. Odobescu (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna), B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), G. Baronzi (piesele de teatru Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, Barba lui Ștefan cel Mare, epopeea Daciada), Grigore H. Grandea (Vlăsia sau Ciocoii noi). Spiritul pașoptist vibrează, cu vii rezonanțe, în versurile lui Andrei Mureșanu, în Cântarea României, în studiile și rememorările lui Al. Russo ori, chiar cu o mai
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]