827 matches
-
scuturat Peste pământ și zări: Priviți-l, Acesta e! Buclatul cap de fiară Ce-a tot înfricoșat gloatele! Și îngrozit Am înțeles că nu mă vede nimeni, Că trebuie să semăn ochi, că-n oarba lume Trebuie să vină cel semănător de ochi! (1921-1922)
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
premiu unui neromân: "În anul 1979, Eugen Jebeleanu este coautor, alături de George Macovescu, al acordării Marelui Premiu al Uniunii Scriitorilor lui Meliusz Joszef, prieten de tinerețe". Ca și reluarea reproșului în cauză, concomitent cu expresia solidarizării cu un alt național-ceaușist, semănător de discordii: "Filomaghiarismul acestui premiu prevestește acțiunea de mai tîrziu împotriva cărții "Cuvînt despre Transilvania". În timp ce Uniunea Scriitorilor îl îmbrățișa pe Meliusz Joszef, acesta respingea scriitori ca Ion Lăncrănjan". Mai limpede nici că se putea! Nu ne surprinde, prin urmare
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
Mircea Mihăieș Extenuanta obsesie a unora dintre contemporanii mei de-a inventa extremiști acolo unde n-au fost niciodată nu le prea lasă timp și energie pentru a lupta cu adevărații semănători de vânt din țară. Listei deja lunguiețe a "antisemiților", "anti-democraților" și "anti-occidentalilor" i-a fost adăugat de curând numele celui mai de succes intelectual român al momentului, H.-R. Patapievici. Sigur că e mai comod să scrii articole "îngrijorate" că
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
viitoare v-ar încăpea pur și simplu în căușul palmei. Creația verbală ne învață că toată varietatea de cuvinte purcede din fonemele fundamentale ale alfabetului, echivalente cu semințele limbajului. Din aceste puncte inițiale se edifică însuși cuvântul, și un nou semănător al limbilor își poate umple căușul palmei cu cele 28 de sunete ale alfabetului nostru. Dacă dispuneți de hidrogen și oxigen, puteți umple cu apă fundul mării secate și albiile goale ale râurilor. Întreaga constituțiune a limbii trebuie descompusă în
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
de fapt, datorită versurilor lui Vasile Alecsandri, imn regal... Da, și... nu, în același timp, pentru că bardul de la Mircești avusese grijă să propună două variante de "Cuvinte adaptate pe imnul național compus de Hübsch" (V. Alecsandri, Poezii, vol. II, Bibl. "Semănătorul", Ed. Librăriei Diecezane, Arad, 1927, p. 122-123), din care redăm versiunea mai puțin cunoscută "după manuscrisul autorului": "Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Raiu dulce, românesc, Ce poart' un mare nume! Fie'n veci el ferit De nevoi! Fie'n veci
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
avem a face în orice caz cu o prelungire a expresionismului optzecist): "să stea furtună lîngă furtună/ să fie noaptea înfricoșării pietrei/ să aud rădăcinile plîngînd/ să bată ploaia din partea refuzată// să fie noaptea stingerii ochiului/ să fie amiaza înjunghierii semănătorului/ să fie clipa sîngerării unghiului/ să fie trasă cortina frigului" (să bată ploaia din partea refuzată). O liturghie neagră, a descompunerii și pieirii, înfrățește organicul și anorganicul, veghea și visul, văzutul și nevăzutul într-o demonică "prezență" finală. Tromba vitalității rebele
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
peisajul în mișcare. Afară vede un bărbat care stă într-o grădină pe-o scară și sprijină un copac. Pe măsură ce trenul înaintează, observă că grădina se află în centrul unui loc pustiit de străzi. Vede părți disparate de treierători și semănători în culori țipătoare zăcând pe câmpuri, apoi un grup de căprioare păscând la marginea unei liziere de pădure. Se gândește la iepurii pe care i-a văzut odată pe celălalt terasament țopăind între șine și surâde, pentru că vederea animalelor din
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
Biblioteca Argeș, îngrijit de Gh. Tomozei, a ajuns acum, în seria nouă de sub directoratul lui Mihail Diaconescu (an III), organul unei grupări intitulate Argeș. Tradiție și spiritualitate ce „își propune să continue în condiții istorice noi orientările doctrinare promovate de «Semănătorul» și «Gîndirea»”. Orientări desuete încă din 1920! Protocronist pînă în pînzele albe, specialist în literatura dacă (!), autor al unui tom intitulat Istoria literaturii daco-romane, directorul de azi al „Argeșului”, aprig promotor al autohtonismului, tradiționalismului, spiritualismului ortodox și localismului, ocupă, din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
brazdă prispa de pragul orizontului ar însă pogoane de hârtie opacă tot aștept să rodească spicul din vârful suliței de stuf mă plec cu năduf peste boabele litere transportate spre moară în carele frazelor nu-ți mai spun nimic ție semănătorului de smsuri de linkuri de mailuri tu cultivi în pusta netului jumătăți de idei în jumătăți de cuvinte poemele pentru tine sunt ferestre înguste Cuvântul cu care o numesc angoasa bate să spargă ușa deși e mai bine s-o
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
reporterului Tv că statul nu-l ajută, că nu-i dă, că nu-i face... Adică ar vrea ca Domnul Năstase cu Dom’ Iliescu să-i facă arăturile de toamnă? sau îl vrea pe Domnul Ilie Sârbu în funcția de semănător vesel cu sacul subsuoară? Auzi: despăgubiri! Li s-a suit și ăstora demo... Închide naibi megavijănu, că vede Doamna Emma și iar fluierăm în Mânăstirea din Parma... Ba nu: lasă-l, că zice ceva baroneasa... A, e în legătură cu nunta aia
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
astfel opera lui Dumnezeu, dar întrupându-Se Hristos, va restabi li ordinea cosmică și va restaura umanitatea noastră luând-o cu totul întru Sine. Atunci când se referă la modul necuprins al zămislirii Domnului, Părinții precizează că Hristos S-a făcut semănătorul propriului Său trup, și S-a născut după trup din firea noastră cea desfrânată în chip nepăcătos, din Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
astfel opera lui Dumnezeu, dar întrupându-Se Hristos, va restabi li ordinea cosmică și va restaura umanitatea noastră luând-o cu totul întru Sine. Atunci când se referă la modul necuprins al zămislirii Domnului, Părinții precizează că Hristos S-a făcut semănătorul propriului Său trup, și S-a născut după trup din firea noastră cea desfrânată în chip nepăcătos, din Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
devenind autorul volumelor: „Istoria mănăstirii Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura Astra, Blaj, 2013 (împreună cu prof. Ana Filip); „Stări, momente și personalități ale Ortodoxiei transilvane”, Editura ,,Academica Brâncuși”, Târgu Jiu, 2013 și „Habet sua fata libelli!”, Antologie de invitații la lectură, Editura Semănătorul, Tismana, 2014. De asemenea, a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană (Năsăud), Astra Salvensis (Salva), Astra Sabesisnsis (Sebeș) și a participat la peste 40 de conferințe și simpozioane naționale și internaționale. Începând cu anul 2013, realizează săptămânal emisiunea ,,Oameni de ieri și de
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
devenind autorul volumelor: Istoria mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura Astra, Blaj, 2013 (împreună cu prof. Ana Filip); Stări, momente și personalități ale Ortodoxiei transilvane, Editura ,,Academica Brâncuși”, Târgu Jiu, 2013 și Habet sua fata libelli! Antologie de invitații la lectură, Editura Semănătorul, Tismana, 2014. De asemenea, a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană (Năsăud), Astra Salvensis (Salva), Astra Sabesisnsis (Sebeș) și a participat la peste 40 de conferințe și simpozioane naționale și internaționale. Începând cu anul 2013, realizează săptămânal emisiunea ,,Oameni de ieri și de
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
zonei și a iubitorilor istoriei și spiritualității românești de pretutindeni. [1] Căci, de exemplu, părintele Radu Botiș este fondatorul și redactorul șef al revistelor electronice Glas comun și Slova creștină. De asemenea, el este prezent ca publicist în paginile revistelor Semănătorul, Analize și fapte , Ecoul, Neamul Românesc, Noua Arhivă Românească , Tânărul scriitor, Luceafărul românesc, Observatorul de Toronto, iar ca poet, creațiile sale se regăsesc atât în volume de autori cât și în următoarele antologii: Antologiile revistei Singur, Editurile Singur/Grinta, Târgoviște
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
se regăsesc atât în volume de autori cât și în următoarele antologii: Antologiile revistei Singur, Editurile Singur/Grinta, Târgoviște/Cluj- Napoca, 2010; O Antologie a poeziei maramureșene, coord., Nicolae Păuna Scheianu, Editura Ethnologica, Baia Mare,2010; Preoți sfinți, lăcașuri sfinte, Editura Semănătorul, 2010; Antologie de poezie, 55 de poeți contemporani (pagini alese), coord. Valentina Becart, Editura ArhipArt, Sibiu, România, 2010; Îndreptar de terapie divină - breviar sufletesc, Editura Sinteze, Galați, 2009; Artur Silvestri - Documentar memorialistic, Editura Semănătorul, 2009 ; Literatura virtuală și Curentul Generației
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
2010; Preoți sfinți, lăcașuri sfinte, Editura Semănătorul, 2010; Antologie de poezie, 55 de poeți contemporani (pagini alese), coord. Valentina Becart, Editura ArhipArt, Sibiu, România, 2010; Îndreptar de terapie divină - breviar sufletesc, Editura Sinteze, Galați, 2009; Artur Silvestri - Documentar memorialistic, Editura Semănătorul, 2009 ; Literatura virtuală și Curentul Generației Google, coord. Ionuț Caragea, Editura Fides, Iași, 2009; Antologie, Cenaclul Arionda, Editura Olimpias, Galați, 2009; Dor de Dor - Antologie lirică, epică, plastică, Călărași, coord. Marin Toma, Editura S.C. Tipografia S.A, Slobozia-Ialomița, 2008; Mărturisirea
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
-i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii la rand în fostul regim cazon-ceaușist...În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi pleca! În abisul păsării albastre nu-i nimeni! În clepsidra sortită să mor, o harpa slu jește! Cerescul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii la rand în fostul regim cazon-ceaușist...În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi pleca! În abisul păsării albastre nu-i nimeni! În clepsidra sortită să mor, o harpa slu jește! Cerescul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
decât ziua stelară”. Ei, tinerii aceștia pe care-i privesc acum din amintire, tocmai asta făceau: semănau iarbă. Căușul mâinii se îngropa în văzduh, sămânța picura în pământul afânat, care o primea cu îmbrățișare. Gestul păstra ceva din ritualul vechilor semănători. Dar pământul, bunul, dragul și caldul pământ, cu el, ce se petrecea cu el? și el, ca și iarba, fusese adus. Pe traseul Canalului Dunărea-Marea Neagră, numai bulgări sterpi, calcar scrâșnit. Pământul vegetal, bunul, dragul și caldul pământ în stare
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
de tehnologii și materiale de construcții, decorațiuni interioare, mobilier, servicii conexe și se va derula în perioada 18-21 martie 2004. ( D. B.) Subvenții Pe lângă sumele care au fost alocate în acest an ca subvenții pentru cumpărarea de tractoare, pluguri, discuri și semănători (în județul Timiș această sumă a fost de 20 miliarde de lei), anul viitor, M.A.P.A.M. va destina 1 000 miliarde lei pentru acoperirea acestei subvenții, care în 2003 a fost de 45% din prețul bunului cumpărat. ( E. C.) Târg de
Agenda2003-51-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281862_a_283191]