52 matches
-
protejez. Am grijă ca nicicând să nu dispari. E ca atunci când, din când în când, mai închidem ochii pentru a-i lăsa și pe ei să se odihnească. Astfel, îi simți mai bine. Iar când se deschid, parcă-s noi. Semănătorism, câmpenism, tradiționalism. Bucolic. Iubirea e în toate. Sunt un romantic incurabil. Mi-e dor de o lume romantică, pe măsura dorului meu, de omul din ea. Mi-e dor de tine”. Jurnalul cucerește prin sinceritate, cum altfel? Oricât ar fi
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
și Coșbuc, mișcarea semănătoristă, împreună cu cele similare și adiacente, a putut enunța axiomatic că o literatură românească adevărată trebue să purceadă din realitatea românească, adică direct sau indirect din țărănimea care reprezintă ceea ce are mai original neamul nostru. De fapt semănătorismul n’a făcut decât să formuleze și să strige cu glas tare, ca să pătrundă în conștiința tuturor, ceea ce au simțit totdeauna, deși nu atât de categoric, toți creatorii de valori veridice. Mișcarea aceasta, entuziastă până la fanatism, era natural să facă
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
si transformați de ce au simțit, i-au situat versurile la înălțimea operelor de artă a unui Serghei Esenin, Pierre de Ronsard, George Coșbuc, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Topârceanu, Nichita Stănescu, Mihai Eminescu, aparținând sau ancorate fiind pe rând Simbolismului, Semănătorismului, Neo-Romantismului, având chiar și alese parfumuri de Clasicism, și peste tot și toate Romantismului. Și acum, ca o concluzie, vreau să-ți spun, drag cititor, ca prin rândurile de față, eu nu am nici un merit în a-l defini, el
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1399450711.html [Corola-blog/BlogPost/350666_a_351995]
-
muzicalitate aparte. În privința elementelor apartenente altor curente, putem spune că regăsim atât elemente ale romanticului (spațiu nocturn), cât și ,,malul du siecle simbolist”, dar și introspecția autenticitară a modernismului sau idei de nuanță mistică ce ne duc cu gândul la semănătorism. În ceea ce privește mesajul și structura strofelor care sunt concise, cuprinzând adesea judecăți de valoare, ele sunt, din acest punct de vedere, similare scurtelor, dar conciselor maxime spoenhauriene (a se vedea: Artur Sopenhauer, Viața, Amorul, Moartea). Din perspectivă structurală, ar exista un
ION UNTARU-POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ion_untaru_poeme_cu_ochii_ingusti_al_florin_tene_1349936319.html [Corola-blog/BlogPost/346388_a_347717]
-
si transformați de ce au simțit, i-au situat versurile la înălțimea operelor de artă a unui Serghei Esenin, Pierre de Ronsard, George Coșbuc, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Topârceanu, Nichita Stănescu, Mihai Eminescu, aparținând sau ancorate fiind pe rând Simbolismului, Semănătorismului, Neo-Romantismului, având chiar și alese parfumuri de Clasicism, și peste tot și toate Romantismului. Și acum, ca o concluzie, vreau să-ți spun, drag cititor, ca prin rândurile de față, eu nu am nici un merit în a-l defini, el
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1400302106.html [Corola-blog/BlogPost/372746_a_374075]
-
lui Vlahuță, Coșbuc, suferă și el la începuturi influența marelui înaintaș, apoi Octavian Goga sau Lucian Blaga nu ignoră nici ei lecția Eminescu, urmează apoi Bacovia, Arghezi și Ion Barbu care fac parte din aceeași „familie”, curentele care au urmat, semănătorismul și poporanismul și mai apoi simboliștii și postmoderniștii au ieșit și ei din mantaua poeziei eminesciene. Poetul Arghezi, după unii critici cel mai mare poet după Eminescu, s-a născut sub zodia genialității eminesciene. Deși a debutat sub auspiciile lui
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
apar operele lui mitologice din istoria noastră națională, Horea, Avram Iancu, Andrei Mureșeanu, Dacia, Ardealul etc, acum iese la iveală românismul, patriotismul și naționalismul lui . Apar „Scrierile politice și literare” făcând mare vâlvă printre literați și politicieni. Eminescu devine susținătorul „Semănătorismului” care a ocupat timp de un deceniu o bună parte din scena literară și culturală. Dar acum Eminescu este confiscat de extremiști. Aurel C. Popovici este sedus de „reacționarismul” poetului, vede în el un profet, un deschizător de drumuri în
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
publică romanul "Mara" cu care încheie perioada inspirației din realitățile transilvănene. În "Vatra" mai publică schițe și povestiri inspirate din viața nouă începută o dată cu stabilirea la București, precum, "Ceas rău", "Hanul ciorilor", "Mitocanul", "Gogu și Gogușor" . Revista "Vatra" reprezintă începutul semănătorismului și poporanismului în literatura noastră, dar simpatiile socialiste ale revistei nu au fost pe placul "Junimii", astfel Duiliu Zamfirescu îi scria lui Iacob Negruzzi că "scriitorii populari ca Slavici și-au trăit traiul. La 15 iunie 1894 a fost numit
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
ul (sau Sămănătorismul) este un curent ideologic și literar constituit la începutul secolului XX în jurul revistei „Sămănătorul” (1901-1910). La apariția semănătorismului a contribuit și interesul crescând care s-a manifestat în acea perioadă față de problema țărănească, aflată în faza unei crize acute, marcată prin repetate răscoale, care au culminat cu răscoala din 1907. Principalul teoretician al acestui curent a fost Nicolae
Semănătorism () [Corola-website/Science/304744_a_306073]
-
ale societății și atrăgând atenția asupra necesității culturalizării țărănimii. Poziția critică era întregită de prețuirea tradițiilor istorice și folclorice, a valorilor naționale, a luptei de eliberare națională etc. Nicolae Iorga a considerat opera lui Alexandru Vlahuță drept un apogeu al semănătorismului. La 2 decembrie 1901 apare la București primul număr al revistei „Sămănătorul”, sub direcția lui George Coșbuc și a lui Alexandru Vlahuță. Termenul "semănătorism" provine de la revista „Sămănătorul”, pe paginile căreia apăreau poeziile sămănătoriștilor: poezia lui Alexandru Vlahuță "Semănătorul", poezia
Semănătorism () [Corola-website/Science/304744_a_306073]
-
de eliberare națională etc. Nicolae Iorga a considerat opera lui Alexandru Vlahuță drept un apogeu al semănătorismului. La 2 decembrie 1901 apare la București primul număr al revistei „Sămănătorul”, sub direcția lui George Coșbuc și a lui Alexandru Vlahuță. Termenul "semănătorism" provine de la revista „Sămănătorul”, pe paginile căreia apăreau poeziile sămănătoriștilor: poezia lui Alexandru Vlahuță "Semănătorul", poezia lui George Coșbuc cu același titlu, apărută la 2 decembrie 1901. Termenul de "semănătorism" este un cuvânt derivat care provine de la „a semăna” - ceea ce
Semănătorism () [Corola-website/Science/304744_a_306073]
-
direcția lui George Coșbuc și a lui Alexandru Vlahuță. Termenul "semănătorism" provine de la revista „Sămănătorul”, pe paginile căreia apăreau poeziile sămănătoriștilor: poezia lui Alexandru Vlahuță "Semănătorul", poezia lui George Coșbuc cu același titlu, apărută la 2 decembrie 1901. Termenul de "semănătorism" este un cuvânt derivat care provine de la „a semăna” - ceea ce dă de înțeles că reprezentanții acestui curent „seamănă” concepțiile lor în mediul sătesc. Ideologia grupării conține un amestec de puncte de vedere ale „Daciei literare”, propoziții-cheie din gândirea social-politică eminesciană
Semănătorism () [Corola-website/Science/304744_a_306073]
-
cursurile Facultății de Drept, mai întâi la București, apoi la Iași, unde își ia diploma de licență. Nu a profesat niciodată avocatura. Încă din anii liceului, publică împreună cu Tristan Tzara și Marcel Iancu revista "Simbol" 1912, cu atitudine netă împotriva semănătorismului. În anii 1914 - 1916 publică versuri apreciate în mod pozitiv de critică. De la început Vinea a fost socotit un poet modern. A fi modern la acea dată însemna a fi simbolist. Dacă poeziile de ucenicie sunt într-adevăr simboliste, producțiile
Ion Vinea () [Corola-website/Science/297742_a_299071]
-
a realizat schițe și picturi din viața cotidiană a taberei de detenție. Toate lucrările făcute în această perioadă diferă total de creația sa anterioară. Dacă până atunci realiza o contemplare a peisajului românesc într-o manieră lirică și în spiritul semănătorismului, acum prin faptul că a luat el însuși parte la mizeria prizonieratului, lucrările sale sunt caraterizate de un realism crud. Deși majoritatea lor au fost distruse de un incendiu în anul 1935, în cele rămase posterității se poate vedea că
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Din vara anului 1905 și până în 17 octombrie 1906, conducerea va fi preluată de Nicolae Iorga. Ca director la „Sămănătorul”, Iorga strânge cam aceiași durată de timp cât deținuseră direcția Vlahuță și Coșbuc, așa că nu se poate spune nici că semănătorismul fusese gata format pe vremea celor doi, nici că ideologia lui s-a manifestat numai prin Iorga Având în vedere că revista „Sămănătorul” a fost condusă de diverse colective si personalități din lumea literară, nu se poate gândi global ideologia
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
manifestat numai prin Iorga Având în vedere că revista „Sămănătorul” a fost condusă de diverse colective si personalități din lumea literară, nu se poate gândi global ideologia revistei, de la primul până la ultimul număr, fără disocieri dar un curent comun numit semănătorism a existat. Văzut în ansamblul său, datorită unui important public cititor, sămănătorismul a rămas alături de mișcarea poporanistă a lui Spiru Haret unul din curentele ideologice remarcabile ale începutului de secol XX. Apariția lui a contribuit nu numai la culturalizarea maselor
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
Ioan Adam (n. 26 noiembrie 1875, Muntenii de Sus, județul Vaslui - d. 18 mai 1911, Iași) a fost un scriitor român, asociat cu semănătorismul. A urmat și absolvit Școala normală „Vasile Lupu” din Iași, ulterior fiind învățător la Școala Cursești, comuna Ivănești. A înființat, în 1897, împreună cu Mihai Pastia, prima bibliotecă sătească din județul Vaslui. În 1902 pleacă la Bruxelles cu o bursă de
Ioan Adam (scriitor) () [Corola-website/Science/328770_a_330099]
-
realitățile românești din secolul al XV-lea, contemporanii noștri s-au lăsat influențați de diferite școli ideologice anterioare regimului comunist și preluate și amplificate de acesta despre rolul țărănimii în istorie. Să ne amintim de curentele social-politice și culturale ale Semănătorismului și Paparonismului, de ideologia statului țărănesc al lui Iorga și Madgearu, de teoria lansată în Programul P.C.R. în care țărănimea era privită ca purtătoare a progresului social și singura forță socială capabilă să răspundă cerințelor istoriei. Am văzut deja că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Russu, I.I., 20, 48, 103, 121, 122 Ruși, 116 Ruxandra (domniță), 115 221 S Sansala, 132 Sari Saltâk Dede, 138 Sarmizegetusa, 32, 33 Sava, Gotul (sfânt), 132, 154 Schlözer, 15 Sclavinia, 155, 164 Scytia Minor, 9, 143 Selgiuc, 93, 138 Semănătorismului (curent literar), 204 Serbia, 69, 138, 141 Serdica, 9 Sfântul Ambroziu, 56 Sfântului Vasile cel Mare, 132 Sfinxul din Bugeci, 29 Sixt al IV-lea (Papă), 192 Simon de Keza, 16, 70, 76 Siret, 96, 175, 207 Skodra, 193 Soliman
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Întâiul e acela că, într-o perioadă în care schița, nuvela și povestirea erau dominante, numai romanul putea aduce consacrarea unui prozator-romanul ca semn de maturitate a unei literaturi [...].În al doilea rând, modul polemic în care Ion compromisese idilismul semănătorism era în măsură să releve adevărul crud despre viața țărănească, un adevăr a cărui relevare predispunea la naturalism; or, această duritate a observației realiste era o noutate șocantă[...].În al treilea rând, în raport cu proza ardeleană, fie că e vorba de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
arăta că ecologismul este compatibil cu liberalismul în sensul că el este, în primul rând, o ideologie a libertății. Dar ecologismul poate fi și conservator, împotriva progresului. De exemplu, tradiționalismul și modelul creșterii zero. Viața la țară, agricultură ecologică, poporanism, semănătorism, țărănism, sunt tot atâtea etichete pentru o orientare conservatoare. Dar dacă ecologismul poate fi armonizat cu orientări politice atât de diferite, atunci se pune întrebarea dacă ecologismul mai poate fi considerat o ideologie politică. Cred că se poate argumenta în favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reconsiderat ca romancier, opera lui Macedonski este reevaluată. Capitolul următor are în vedere arta cu tendință din jurul revistei Contemporanul, după care este reliefat micul romantism (Delavrancea, Brătescu-Voinești, Coșbuc). G. Călinescu scoate notele caracteristice din analiza scriitorilor, insistă asupra mișcărilor literare: semănătorismul, poporanismul, simbolismul. Epoca 1920-1940 (perioada interbelică) este strălucit reprezentată de romancierii și nuveliștii: Rebreanu, H.P. Bengescu, Camil Petrescu, Gib Mihăescu, Ionel Teodoreanu, teoreticienii modernismului (E. Lovinescu), poeții și prozatorii Tudor Arghezi, Adrian Maniu, G. Topârceanu, Otilia Cazimir. Urmează intimiștii (Bucuța
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
autonomistă" (disocierea valorilor estetice de cele etnice și etice). El a scris Istoria civilizației române moderne pentru a avea o bază sociologică în interpretarea liniei culturale. E. Lovinescu a analizat în Istoria literaturii române contemporane aspectele culturale din diferite epoci. Semănătorismul e prezentat ca o mișcare izolată din ideologia eminesciană. Gândirismului i se indică rădăcinile în tendințele tradiționaliste care l-au precedat. Poporanismul Vieții Românești e pus în legătură cu ideea specificului național, așa cum o schițase Kogălniceanu, la Dacia literară. Simbolismului, văzut ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ne referim: , enumerare la capătul căreia nu se oprea și se întreba, ca și noi astăzi: Apariția volumului Poeme cu îngeri în 1927 îi amplifică cota aprecierilor în lumea literară. V. Voiculescu, despre care se vorbea și scria că aparține semănătorismului, că oscilează între acest curent aflat la apusul manifestării sale și căutările poetului de „a se rupe” și a-și găsi vocea proprie, pe linia creației tradiționaliste. Devenise poetul despre care G. Călinescu sublinia că până acum, a scris o
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Această generație cuprinde două etape: una culturală, la Iași, una politică, la București. În Ardeal a existat generația memorandiștilor, inițiatoarea rezistenței împotriva politicii ungurești; generația socială (care apare în jurul anului 1907, an al răscoalelor țărănești. Ea a cuprins curente divergente: "semănătorismul" legat de numele lui N. Iorga și A.C. Cuza, "poporanismul" legat de Constantin Stere. Revistele acestei generații au fost "Semănătorul" și "Viața Românească"); generația unirii (numită și de foc, de sacrificiu, a gândirii după numele publicației " Gândirea"). Figuri cunoscute ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]