32 matches
-
în care se înscriu datele clinice și epidemiologice; (îi) un tabel cu individualizarea probelor, atunci când sunt prelevate mai multe probe. 2. Prelevarea culicidelor a) Prelevarea larvelor și pupelor de culicide ... (i) Pentru prelevarea larvelor și pupelor de culicide din mediul semiacvatic sau umed - zona de pădure - se folosește pâlnia Berlese. Pentru ușurarea recoltării larvelor și pupelor de culicide din mediul acvatic, se adaugă în apă zahăr sau sare, această tehnică folosindu-se de obicei doar pentru speciile de Culicoides ale căror
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
sitului este la peste 33 km aval de locul de debușare a apei de răcire în Dunăre. 1. Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0022 Canaralele Dunării are suprafața totală de 25.943 ha și include ecosisteme predominant forestiere, acvatice și semiacvatice, urmate de cele cu vegetație ierboasă și cele antropizate. În cadrul studiului de evaluare adecvată a fost identificat faptul că până de apă cu temperatură modificată a apei Dunării poate influența cca 2,16% din ecosistemele acvatice situate într-o zonă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255330_a_256659]
-
permanentă a apei din bazin, curățarea și dezinfectarea periodica a bazinelor. 3. Trebuie evitate schimbările bruște de temperatură și contactul cu resturile de dezinfectanți toxici introduși în urmă procedurii de dezinfecție. 4. În cazul bazinelor mari pentru speciile acvatice și semiacvatice trebuie avute în vedere facilități pentru tratarea apei, iar calitatea acesteia trebuie monitorizată, la fel ca pentru acvarii. Speciile acvatice trebuie să aibă la dispoziție suficient spațiu pentru a înota confortabil și pentru a li se permite suficient exercițiu fizic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
sitului este la peste 33 km aval de locul de debușare a apei de răcire în Dunăre. 1. Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0022 Canaralele Dunării are suprafața totală de 25.943 ha și include ecosisteme predominant forestiere, acvatice și semiacvatice, urmate de cele cu vegetație ierboasă și cele antropizate. În cadrul studiului de evaluare adecvată a fost identificat faptul că până de apă cu temperatură modificată a apei Dunării poate influența cca 2,16% din ecosistemele acvatice situate într-o zonă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255331_a_256660]
-
două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Arytrura musculus"; și cinci fluturi: "Colias myrmidone", "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Catopta thrips" (fluturele de stepă) și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie). Populația Deltei a fost totdeauna răzleață, mediul semiacvatic nepermițând densități importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turiști triplează populația, care la recensământul din 2002 se menținea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 români (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alții
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
înzăpezită) din munți, urca în Anzi până la o înălțime de 5500 m, în Pamir și Tibet până la 4000 m deasupra nivelului mării. Majoritatea speciilor duc o viață galericoiă. Unele s-au adaptat la viața subterană, altele la viața semisubterană sau semiacvatică. Unele specii sunt bune alergătoare, altele sunt cățărătoare, iar câteva bune înotătoare. Populațiile multor specii prezintă fluctuații ciclice mari, din punct de vedere numeric, cu o periodicitate variabilă, după specie. Unele specii migrează parcurgând distanțe mari. Se hrănesc cu vegetale
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
ul (Ondatra zibethicus), denumit și ondatră, șobolan mirositor, șobolan moscat, șobolan de apă (deși e incorect, există o specie diferită numită astfel), șobolan bizam, șobolan de mosc este un mamifer rozător mic semiacvatic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în mlaștinile, lacurile puțin adânci și pâraiele din America de Nord și care au fost introduse și în Europa. A pătruns în fauna României pe două căi: una în anul 1938, evadând din crescătoriile de lângă Praga
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
de acoperire; alții mai lungi și aspri, cu rol de protecție a celor lânoși. Culoarea generală a blănii este cafeniu-închisă sau spicată cu negru pe spinare și flancuri și cenușiu-cafeniu-deschisă pe abdomen. Membrele și coada sunt cafenii spre negru. Animal semiacvatic, bizamul caută locuri în jurul apelor cu vegetație bogată, invadate de papură, făcându-și galerii în maluri și diguri, așa încât orificiul de intrare în galerie să fie sub nivelul obișnuit al apei, la un nivel la care nu îngheață iarna. Dacă
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
semisălbatici, enoți ("Nyctereutes procyonoides"), nurci ("Mustela lutreola"), dihori ("Mustela putorius") și alți prădători care-l pot surprind pe uscat. Lista animalelor din Kazahstan, care se hrănesc cu bizam (+ + + dușmanii principali, ++ dușmanii obișnuiți, + dușmanii rari): Bizamul, datorită modului său de viață semiacvatic are puțini concurenți. Aceștia includ șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), dar abundența de hrană, în timpul verii nu creează o relație tensionată între ei. În locurile de coabitare cu desmanul ("Desmana moschata") bizamul concurează cu acesta pentru locurilor adecvate pentru construcția
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
slab dezvoltată. Sunt animale fricoase și de aceea tot timpul sunt precaute, ieșind în căutarea hranei numai noaptea. Din acest motiv au rămas puțin cunoscuți oamenilor de știință. Sunt animale nocturne și solitare. Sunt buni alergători; unii duc o viață semiacvatică și înoată foarte bine, iar cei africani se pot cățăra în arbori, pentru a sta la soare sau pentru a scăpa de dușmani. Se hrănesc cu diferite plante (plante acvatice și fructe căzute pe sol), dar mănâncă și insecte. Reproducerea
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
Nutria ("Myocastor coypus") este un mamifer rozător semiacvatic originar din America de Sud. Țările de origine sunt Argentina, Brazilia, Chile, Bolivia, Paraguay și Uruguay. Face parte din "Ordinul Rodentia", fiind numită și "Castor de Chile" sau "Biber de Baltă". În mediul său natural, nutria trăiește în colonii și populează zonele
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
prada din ambuscadă și nu folosesc pânze speciale. În locuințele umane sunt răspândite așa specii ca: "Pholcus phalangioides", "Holocnemus pluchei", pânza cărora se acumulează, "Dysdera crocata" etc. Se cunosc și specii care habitează în bazine acvatice: "Dolomedes fimbriatus" - o specie semiacvatică, vânează prada pe suprafața apei și "Argyroneta aquatica" care duce un mod de viață complet acvatic, construind o cupolă subacvatică din mătase. Ambele specii se întâlnesc în apele lin curgătoare sau stagnante. În păduri se întâlnesc speciile de pseudoscorpioni "Chernes
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
sau Anseriforme (Anseriformes) este un ordin de păsări înotătoare acvatice sau semiacvatice de dimensiuni mari (gâște, lebede) și mijlocii (rațe, ferestrași), robuste și greoaie, cu gât lung, picioare relativ scurte și palmate, având degetele anterioare de la picioare unite prin membrane înotătoare, mandibule prevăzute pe margini cu lame cornoase și penaj impermeabil, des
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
diferite plante, precum și unele nevertebrate acvatice sau din zone de inundație. Se hrănesc mai ales la suprafața apei, însă numeroase rațe se scufundă, căutând hrana, iar unele specii (gâștele, lebedele și anhimele) pasc pe uscat. Anzeriformele sunt păsări acvatice și semiacvatice. Ele populează ținuturile din vecinătatea apelor dulci și salmastre. Anzeriformele se numără printre păsările dominante din ținuturilor mlăștinoase de apă dulce. Se întâlnesc și în estuare și apele de la țărm, iar unele specii sunt complet marine. În România sunt deosebit de
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
de părului de pe spatele mamei. Femelele unor specii aduce pradă puilor săi. Păianjeni trăiesc 1 - 20 ani (unele tarantule) , masculii de obicei trăiesc un an. Păianjenii populează biotopurile terestre, sunt și specii ce duc un mod de viață acvatic sau semiacvatic. Păianjenii care își țes plasă duc un mod de viață sedentar. Majoritatea sunt carnivore, vânează diverse insecte. Pânzele sunt amplasate între ramuri, la intrarea în vizuină. După ce victima nimerește în pânză sau o atinge, păianjenul se repezește spre ea și
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
pesticidelor în agricultura din Republica Moldova, situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
este un gen de păianjeni, relativ, mari din familia Pisauridae. Aceștia sunt cunoscuți sub numele de "păianjeni pescători", "păianjeni plută" etc. Aproape toate speciile "" sunt semiacvatice, cu excepția "Dolomedes albineus" sud-vestul Statelor Unite. Multe specii au o fâșie mai deschisă pe părțile laterale ale corpului. Așteptă prada la marginea unui bazin sau râu cu apă lină sau slab curgătoare. Când vor detecta undele pe suprafața apei, produse de
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
scufunda în apă, iar corpul lor dobândește o nuanță argintie, datorită aerului dintre perișori. Majoritatea speciilor sunt mari, unele femele au până la 26 mm, dacă să includem și lungimea picioarelor, atunci lungimea corpului va ajunge la 80 mm. Datorită modul semiacvatic de viață păianjenii dolomezi posedă unele caracteristici ce le permite să plutească pe suprafața apei. Tot corpul păianjenilor "Dolomedes" este acoperit cu fire de păr scurt și fin. Acești perișori au proprietatea de a respinge apa (sunt hidrofobi). Aceasta permite
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
sau pungă din jurul anusului. Numărul de dinți este 36-40, a treia pereche de molari este absentă. Mangustele trăiesc prin locuri deschise sau în păduri și sunt active atât ziua, cât și noaptea. Majoritatea speciilor sunt animale tericole, unele specii sunt semiacvatice. Se adăpostesc în vizuini pe care le sapă singure. Unele specii trăiesc în grupuri, alcătuite uneori din numeroși indivizi, în timp ce altele sunt solitare. Se hrănesc cu mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
regiunile de coastă și în medii urbane, adesea făcându-și adăposturile în rigole și grădini. Multe specii trăiesc în zone mlăștinoase, sau își fac adăposturile de-a lungul malurilor râurilor, dar o specie - mangusta de baltă sau de mlaștină - este semiacvatică și se întâlnește în sau lângă ape permanente, precum estuarele cu maree. Ea își face adăpostul în vegetația deasă - un pat de stuf, uneori la marginea apei - dar majoritatea timpului activ și-o petrece în apă, fiind o excelentă înotătoare
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
Morsele sunt mamifere mari, semiacvatice, care trăiesc în mările reci din emisfera nordică. Există două subspecii: de Atlantic, "Odobenus rosmarus rosmarus" și de Pacific, "Odobenus rosmarus divergens". Morsa de Pacific e puțin mai mare, masculul cântărind până la 1800 kg. . Morsele sunt membre ale ordinului Pinnipedia
Morsă () [Corola-website/Science/302309_a_303638]
-
Reptilele sunt o clasă de vertebrate ovipare, poichiloterme, cu corpul acoperit de o piele groasă, solzoasă, fără picioare sau cu picioare scurte, dispuse lateral, și cu inima tricamerală. Doar câteva duc un mod de viață acvatic sau semiacvatic. Se cunosc aproximativ 7000 de specii de reptile. Formele actuale includ șopârlele, șerpii, broaștele țestoase și crocodilii. Corpul reptilelor poate fi alungit (șopârlă, șarpe, crocodil) sau rotund (broască țestoasă). Pielea lor solzoasă micșorează evaporarea apei din corp și le dă
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
ale lumii, Marele Canion, din sud-vestul SUA, este una din minunile naturale ale Americii de Nord. Continentul nord-american reprezintă un mediu propice pentru numeroase specii de animale. În zonele umede, care includ lacuri, râuri, mlaștini se găsesc păsări de apă și mamifere semiacvatice. Fauna pădurilor de conifere include porci spinoși, iepuri sălbatici, lupi, râși. Suprafața și populația sunt luate din "The 2008 World Factbook" care utilizează date valabile în iulie 2008.<br> Statele Unite ale Americii reprezintă o țară diversificată rasial și etnic. Sunt
America de Nord () [Corola-website/Science/296608_a_297937]
-
Gata, nu mă mai iscodi. Acum trebuie să te gândești la un obiect. Ea Începu să se gândească. — Deci, vrei să fie foarte greu? —Dap, cât de greu de ghicit vrei tu să fie. —OK, capybara. —Capy-cum? —Capybara. O rozătoare semiacvatică. Aveam o colegă dusă cu pluta care era obsedată de ei. Camera ei era plină de poze cu capybari. Hai, mă, fii și tu rezonabilă. Cum o să ghicească capybara? Ai spus că poate să ghicească orice. — Da, dar nu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Bacteriile și plantele superioare din zonele umede rețin și prelucrează o parte importantă a compușilor de azot și fosfor, cunoscute sub denumirea de nutrienți? Zonele umede sunt locuri de reproducere, hrănire, iernare, etc. pentru numeroase specii de animale acvatice și semiacvatice? Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic, aici viețuind 98% din fauna acvatică europeană, întreaga faună de odonate, lepidoptere acvatice și de moluște gasteropode din Europa și tot aici își găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]