177 matches
-
este crearea acestei zone sângerânde fără de care nu s-ar produce refacerea. Intervenția durează până în 30 de minute, iar vindecarea pacientei cere cam o lună. Medicii adaugă însă că trebuie știut faptul că există mai multe tipuri de himen (numite semilunar, zdrențuit, bilabiat, biperforat sau cribriform). Sunt forme în care orificiul este suficient de mare, de elastic, astfel încât tânăra respectivă poate avea un raport sexual fără să se producă sângerarea, dând impresia că a mai avut relații sexuale cu penetrare și
Agenda2003-4-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280626_a_281955]
-
3-4 Capitat 3-4 Hamat 3-4 Instabilitate disociativă 10-11 Necesitante de reconstrucții cartilagionase Necesitante de artrodeză Vezi tabelele de mai jos carpiană Instabilitate carpiană non- 7-8 disociativă Instabilitate radiocarpiană 10-11 Luxație scafoido-semilunară 8-9 acută Luxație scafoido- 14-16 Luxații și fracturi-luxații carpiene semilunară subacută Luxație scafoido- semilunară cronică 13-14 Luxații și fracturi-luxații 12-13 de semilunar, leziuni de arc mic, acute, reductibile Luxații și fracturi-luxații 15-17 de semilunar, leziuni de arc mic, acute, ireductibile Luxații cronice 14-15 +4-5 +7-8 Luxații și fracturi-luxații de semilunar
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
3-4 Capitat 3-4 Hamat 3-4 Instabilitate disociativă 10-11 Necesitante de reconstrucții cartilagionase Necesitante de artrodeză Vezi tabelele de mai jos carpiană Instabilitate carpiană non- 7-8 disociativă Instabilitate radiocarpiană 10-11 Luxație scafoido-semilunară 8-9 acută Luxație scafoido- 14-16 Luxații și fracturi-luxații carpiene semilunară subacută Luxație scafoido- semilunară cronică 13-14 Luxații și fracturi-luxații 12-13 de semilunar, leziuni de arc mic, acute, reductibile Luxații și fracturi-luxații 15-17 de semilunar, leziuni de arc mic, acute, ireductibile Luxații cronice 14-15 +4-5 +7-8 Luxații și fracturi-luxații de semilunar
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
care reprezenta un flăcău micuț.” Flăcăul acela semăna cu cei înghițiți de ape. Zâna îl cheamă și el o urmează fără să se scufunde. Pentru a-l duce în împărăția ei trebuie să-i schimbe sufletul. Îi face un semn semilunar pe frunte și sufletul lui se întrupează cu „țipăt jalnic” într-un pescăruș care îi însoțește. Este recunoscut de o crăpoaică. Aceasta îi este recunoscătoare că i-a salvat fiul și îi face cunoscut secretul că pentru a anihila puterea
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
acces. Drumul antic urcă, cum spuneam, dinspre pârâul Râpii până pe șaua de legătură cu Dealul Stăunilor. Aici a fost săpat, mai întâi, un șanț de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un șanț interior. Cel mai probabil, pe valurile de pământ au fost construiți parapeți din lemn (palisade). Edificii de cult Resturile arheologice permit susținerea existenței unor temple de tipul aliniamentelor de coloane. Ele au existat, cel mai
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de ejecție a ventriculului stâng și de elasticitatea aortei. Presiunea arterială diastolică este cea mai mică valoare a presiunii arteriale dintr-un ciclu cardiac, ea depinzând de rezistența periferică (care reflectă tonusul arteriolelor), vâscozitatea sângelui și starea funcțională a valvulelor semilunare aortice. Diferența dintre tensiunea arterială sistolică și cea diastolică se numește tensiune diferențială (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Pentru a înțelege efectele influenței efortului, vom prezenta factorii determinanți ai presiunii arteriale. Q = debitul cardiac (este factorul predominant
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
la nivel occipital; apofiza clinoidă, șase proeminențe ososase situate în jurul șeii turcești; apofiza coracoidă, la nivelul omoplatului; apofiza coronoidă a cubitususlui, la nivelul olecranului; apofiza mastoidă și apofiza odontoidă, la nivelul axixului; apofiza pterigoidă, pe fața inferioară a sfenoidului; apofiza semilunară a vertebrelor cervicale; apofiza spinoasă, la nivelul vertebrelor; apofiza stiloidă, la nivelul cubitusului, radiusului, peroneului, temporalului; apofiza transversală, la nivelul vertebrelor; apofiza unciformă, la nivelul osului cu cârlig al mâinii; apofiza zigomatică, ce corespunde pomeților. APRAXIE (<fr. apraxie, cf. gr.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
MEMORIE MOTRICĂ (engl. motric memory) - Capacitatea individului de amintire și reproducere a mișcării învățate; este importantă în însușirea și reproducerea unor mișcări mai complicate, care implică o anumită intensitate, amplitudine, finețe, precizie, coordonare etc. MENISCOPATIE (< fr. méniscopathie) - Afecțiune a cartilajelor semilunare de la nivelul articulației genunchiului. MERS (de la merge < lat. mergere) - Mod de deplasare a omului pe suprafețe orizontale sau înclinate, prin mișcarea succesivă a membrelor inferioare. Mersul apare ca rezultat al unui proces de maturizare posturală deosebit de lent, caracterizat printr-o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
palpebral intern sau cantusul intern corespunde celor două margini libere palpebrale, în segmentul lor lacrimal; el este ancorat la rebordul intern al orbitei prin ligamentul lateral intern. În ovalul care-1 încercuiește se găsesc două formațiuni anatomice distincte: caruncula și repliul semilunar [151]. Straturile pleoapelor sunt formate din: 1.Planul anterior pielea (planul cutanat); țesutul celular subcutanat; planul muscular - mușchii contractori ai pleoapelor (orbicularul); 2.Planul de clivare, reprezentat de țesutul celular subiacent; 4.Planul posterior stratul muscular cu fibre netede (muschiul
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
văzul: unii văd prea greu roșul Țdaltoniști) sau prea ușor Țbalfouriști), alții văd prea greu verdele Țnageliști), sau prea ușor Țhartiști). Pentru ochiul uman câmpul vizual binocular constă dintr-o zonă centrală, comună celor doi ochi, încadrată de două zone semilunare, de vedere monoculară. Se întinde pe 240° orizontal și 120° vertical. Din toată această arie, doar cea centrală Țpână la 25° în jurul punctului privit) este a văzului clar (binocular) cu senzație de relief; cea mijlocie, care abia zărește Țvăz simultan
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
Preparări atipice pentru coroane mixte -Preparare tangențială subgingivală pe fața orală, pentru economie mai mare amelo-prepararea dentinară, la dinții cu volum mic și pentru o retenție mai bună. În acest caz, pragul vestibular se pierde treptat pe fețele proximale. = prag semilunar (fig. 9.45 a). Se poate realiza numai pentru coroanele metalo-acrilice. -Prag proximal asimetric - mai lat pe fața mezială decât pe cea distală (la canini și premolari), din motive fizionomice, pentru o grosime mai mare a componentei estetice la acest
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
având aspect de fluture (fig. 4.11b). Toate ameliorările conectorului acrilic palatinal se realizează numai în raport de întinderea edentației, de calitatea suportului muco-osos și dento-parodontal și de existența sau nu a unor creste edentate suficient de retentive. placă linguală semilunară în U deschis posterior, având aceeași grosime de 2 mm. Caracteristici: -fața lustruită este orientată spre limbă, iar fața mucozală nelustruită are orientare dento-alveolară; -marginea superioară se plasează la nivelul dinților restanți supracingular sau ecuatorial. Conectorul va trece în punte
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
anterior. Combinația dintre două bare sagitale și două bare transversale formează conectorul inelar (fig. 4.42), rigid și rezistent, dar inconfortabil prin suprafața mare palatină pe care o ocupă. Barele mandibulare pot fi plasate lingual, vestibular sau dentar, au formă semilunară deschisă posterior, iar pe secțiune pot fi: ovalară, rotundă, semieliptice, bifilare sau semipară. Bara linguală se plasează între limbă, dinți și parodonțiu, planșeul bucal și versantul oral al crestei alveolare, cât mai profund dar fără să interfereze cu planșeul bucal
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]