443 matches
-
ar trebui revizuită. În privința abordării metodologice, chiar autorul precizează, în Introducere că, dacă ar trebui să se hotărască la ce rubrică să fișeze această carte pentru bibliotecă, nu s-ar gîndi la lingvistică sau la semiotică (chiar dacă un anume interes semiotic i se cere cititorului binevoitor), ci la istoria ideilor. Ceea ce atrage, de la bun început, atenția, este erudiția extraordinară a autorului, în acest domeniu; sînt aduse în discuție nume mai mult sau mai puțin celebre (de la Guillaume Postel la Raimundus Lullus
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
afirmarea unor teze speculative, ideologice și religios-dogmatice, la interpretarea mai adecvată a moștenirii artistice și filosofice a scriitorului. Ca să ajungem la dezvăluirea unui sistem categorial-axiologic - ontologic, de cunoaștere, etic și estetic - au fost utile și demersurile trecătoare, cel structuralist sau semiotic, pe cînd metodologia hermeneutică, comparatist-intertextualistă, a rămas cu toată forța în arenă. Cu relatările despre dialogurile din Japonia și Germania mă aflu în restanță. Despre cel dintîi - Simpozionul din Japonia și cel de-al patrulea studiu al meu din seria
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
în cazul benzii desenate) cu filmul; dificultatea de a transpune în imagine nu numai succesiunea în timp caracteristică unei narațiuni, ci și perspectiva subiectivă (persoana I singular). Limbajul vizual e descris în această carte ca limbaj într-un sens larg semiotic; nu lipsesc însă interesante observații asupra rolului limbii în stabilirea gradului de narativitate a imaginii: tipologia titlurilor de picturi, în relație cu imaginea; încercările de a transpune în imagine nonsensul, jocul de cuvinte; implicarea în imagine a textului (dialog, onomatopee
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
provocatoare. Astfel de obiecte sau gesturi, sau cuvinte pot părea insignifianțe, superflue, lipsite de orice rost, dar de fapt ele au o funcție importantă. Cu siguranta, ele nu denotă nimic, sînt lipsite de justificare naratologica, dar, din punct de vedere semiotic, sînt departe de lipsă de sens. Au un sens și acest sens este realul ca atare. Ele spun: noi sîntem realul. Ele funcționează că autentificare a iluziei realității drept fapt brut, drept adevăr indiscutabil la a cărei reprezentare aspiră cu
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
în română el a devenit icoană prin intermediar slavon) și cu sens înrudit (prin componenta vizuală), translațiile semantice se produc cu ușurință. Deși nu este atestat de DEX, și icon exista deja, ca termen de specialitate, în română: în limbajul semiotic și lingvistic ("fotografia este icon imagistic"; "un icon al propriului gust, o diagramă subiectivă" în volumul Analiză și interpretare, 1972, p. 137); de obicei i se prefera totuși sintagma semn iconic. În jargonul informatic actual pe care îl ilustrez culegînd
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
în limba română cuvântul icoană: care evocă inevitabil alt registru stilistic și alte conotații, contrastante cu cele tehnice. Ca și în engleză, în alte limbi occidentale franceză, spaniolă, italiană existau înainte de impunerea terminologiei informatice cuvintele icône, icono, icona cu sensul semiotic și cu cel pictural: doar că în acest ultim sens uzul respectivelor cuvinte era limitat la spațiul religios bizantin. Poziția lor în limbă nu este deci deloc comparabilă cu cea din română, în care sinonimia sau polisemia creată (cuvînt nou
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
obișnuită deja la care pot adăuga doar că poezia e mereu imprevizibilă poate plictisi dacă îi pretinzi să fie mai mult decât fastuoasa reprezentație de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde probabil s-ar afla Dumnezeu. TAINICA SEMIOTIC? Ca în amnioticul uterin pruncii înoată de-a valma în agheasma în care sunt botezați întru comuniune cosmică sau pur și simplu ritualică părându-se ciudat poate chiar monstruos doar că pe spate și pe burtici pruncii din crsitelnița lumii
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
experimentală (în cadrul festivalurilor Jeunesse Musicale, Wiener Festwochen etc.) Este autorul mai multor volume care au ca obiect culturile alternative, subcultura, literatura din perspectivă sociosemiotică. Este, de asemenea, redactorul-șef al publicațiilor de specialitate Semiotische Berichte și S - European Journal for Semiotic Studies. Din 1978, Jeff Bernard face parte din comitetul de conducere al Asociației Austriece de Semiotică. În 1987, este ales în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Studii Semiotice, în 1989 devine coordonatorul Comitetului Director, iar din 1994 este Secretarul
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
forma unei simțiri energice, dar imponderabile și le-a adăugat un element fabulatoriu. Adică, le-a legat într-o poveste, de simplitatea fundamentală a basmelor și de eleganța nobilă, eroică a marilor compoziții muzicale. În plus, a ilustrat un proces semiotic de o raritate excepțională. Este vorba despre traducerea pe care a efectuat-o maestrul Georgescu atunci când a transpus textul sculptural în text muzical, o traducere diferită de cea verbală, practicată în mod obișnuit de traducători atunci când tălmăcesc dintr-o limbă
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
puțin rizibilă, iar un dram de vigilență critică (pentru credibilitate) nu strică niciodată. Cu atât mai mult cu cât principiul este destul de pervers: acolo unde lipsesc semnele, însăși lipsa de semn poate deveni un semn. Cunoașterea fiindu-ne refuzată, recunoaștem. Semiotic vorbind, știm că expresia nu e motivată de obiect, ci de conținutul lui cultural, care este - după cum iarăși prea bine știm - rezultatul convenției, al unei codificări prin consens. De aceea, căutând cu orice preț urmele semnificantului dispărut, riscăm să proiectăm
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
eu liric - lup presupune un îndelungat proces de căutare și clarificare, un număr de trepte simbolice fascinante. Proiecția emergentă a avatarului, acumularea de sensuri profunde, care definesc un raport unic al eului poetic cu lupul, se produc pe un fond semiotic amplu - în diverse ponderi, și filosofic, și religios, și artistic. Complexitatea moștenirii culturale a simbolului Lup reiese, în ciclul de poeme consacrat “cețoasei fiare”, din asocierile plurivalente cu numeroase alte simboluri ale misterului, adâncite în nocturn și/ sau în vis
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
cred că au ceva de spus, puțini cei pregătiți să le acorde atenție ținând seama de întreaga experiență pe care ați acumulat-o în activitatea Dv în matematică și informatică, pe de o parte, și ca cercetător în domeniul lingvistic, semiotic și literar, pe de altă parte, a cui parte o țineți în recenta dispută privind standardele academice? Mă aflu într-o situație privilegiată în această privință, deoarece am publicat multe articole în reviste internaționale de matematică sau de informatică, pe
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
fusesem izgonit, din motive vădit politice, de la revista Familia, adică de 16 (șaisprezece) ani, n-am mai avut dreptul să lucrez în vreo redacție, nici dreptul de a-mi părăsi domiciliul tîrgujian. Apollo îmi făcea un semn încurajator, în cîmpul semiotic mai larg al uriașelor schimbări îmbucurătoare ce se vesteau. Însetatului i se întindea un ulcior cu apă, flămîndului i se dăruia un codru de pîine. M-am apucat îndată de treabă și - martoră stă colecția hebdomadarului - am izbutit, preț de
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
în sine de a face anumite gesturi în perioada medievală. Diversele contexturi de apariție a unor gesturi în Evul Mediu presupun reconstituirea unei istorii a disciplinelor perioadei, de la retorica, teatru, muzica, dans pînă la teologie și medicină. Gestul, ca fundament semiotic și cultural, este puntea dintre aceste domenii spirituale aparent atît de diferite între ele, iar cartea lui Schmitt, din acest punct de vedere, o istorie intelectuală subtilă, nuanțata și detaliată, fără a omite însă o panoramă generală a cunoașterii și
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
anii șaizeci-optzeci un partizan hotărît al noilor metodologii de investigație literară (vezi cartea d-sale despre Faulkner), structuralism, naratologie, semiotică. Astăzi, cînd vremea acestor metodologii a apus definitiv, el notează într-un loc: "Nu-mi pot ascunde tristețea că proiectul semiotic nu a reușit, dar nici nu pot pretinde că nu știu nimic despre eșecul lui". Și cu o pagină mai înainte, observă: "Privesc cu un zîmbet tot ce ține de utopia explicației teoretice universale - semiotica, inclusiv naratologia..." Apoi constată resemnat
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
Nicolae Steinhardt se vădește și în propensiunea sa (cochet bătrînească sau recalcitrant juvenilă, cum vrem s-o luăm!) de-a recuza pedanteria, "sistemul" excesiv, secătuitor de viață. Mustrat ușor pentru că plătește un tribut unui "material măcar în parte fenomenologic, psihanalist, semiotic", același Toma Pavel e lăudat pentru că "izbutește a da - între J.L.Borges și Hermann Hesse - o răcoroasă și senină senzație de a fi degajat de prejudecăți, încăpățînări, sistematizări virulente, simplisme trufașe ori alte calamități ale gîndirii și ale scrisului". Pentru că
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
din anii șaizeci, iar rețeta este rețeta, una din rețetele lui Marin Sorescu. De la Am zărit lumină..., la Vărul Shakespeare și până la rugăciunile din Puntea, toată opera lui este un program, perfect conștientizat, de dezamorsare a gândirii tragice. În sistemul semiotic al epocii, "poantele" lui Sorescu erau puncte de lumină, legende cu final schimbat, demitizări benigne ale condiționărilor fatale. Așadar, morala, noima, tâlcul. Tâlcurile lui Blaga redescoperite și ele (ne amintim: Blaga a fost pus atunci în valoare ca "poet al
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
și amănuntul achitării cotizației de 240 lei la Asociația Muzicală, lucru ce ține atît de pasiunea pentru muzică, cît și de spiritul său extrem de calculat. Ca și Nicolae Filimon ori Urmuz, cu ale căror scrieri există incontestabile atingeri pe circuitul semiotic, auzul muzical al autorului Crailor este unul de excepție. Aliterațiile, repetițiile, hiatusurile și tot ce ține de "arta fugii" îi stau la îndemînă. O predilecție există în repetarea literei inițiale în grupuri de cîte trei cuvinte, fie că sînt note
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
literară nr. 15, 1990 a fost de altfel publicată o recenzie la acest volum, semnată de Cristian Moraru. A apărut recent (confirmînd interesul mai larg pentru un fenomen difuz și dificil) versiunea engleză a cărții - Literature, Atmosphere and Society. A Semiotic Approach (Wien, ÖGS/Institut für Sozio-Semiotische Studien ISSS, 2000); cu unele modificări de structură (un capitol omis, un altul adăugat), dar mai ales cu o accentuare a dezbaterii teoretice și cu o extindere de la analiza de text la analiza semiotică
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
pentru Eugen Negrici și pentru restul lumii piesele lui Shakespeare, Don Quijote, Război și pace, În căutarea timpului pierdut, Demonii, și cât de tinere sunt textele scrise în plină contemporaneitate și care nu reușesc să supraviețuiască unei singure, decisive, lecturi? Gândind semiotic, cum însuși spune, și punând un accent prea apăsat pe procesul receptării, autorul tinde să subliciteze textul sprijinindu-se tocmai pe constatarea multiplicității lecturilor lui. Cu cât o operă este mai citită, cu atât ea va fi mai stoarsă sub
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
metodica predării la nivel universitar în Conservatorul bucureștean. Pornind de la semiotica saussuriană, lingvistica lui L. Hjelmslev și R. Jakobson, fenomenologia husserliană, adâncind mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-a angajat în cercetările sale de tip semiotic, semantic și hermeneutic cu scopul definirii unor realități - cum sunt cele ale „limbajului verbo-muzical”, „limbajul dirijoral”, „gestul dirijoral cu funcție de semn”, „analiza morfo-sintactică a partiturii”, „impulsul gestual - generator de expresie”, „clase de bătăi dirijorale” , conceptul de „figură gestuală”, „figuri de
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
are o existență intențională, la fel ca toate operele de artă ale omenirii. - O partitură corală trebuie analizată în așa fel ca fiecare secțiune să facă trimitere la întregul acesteia. - Toată analiza partiturii trebuie gândită ca o desfășurare a sistemului semiotic în componente subordonate și supraordonate, gândite - la rândul lor - tot ca sisteme. - La analiza partiturii nu folosi numai privirea ci și urechea. - Important este modul de a gândi o partitură; gândirea deschide perspectiva asupra modului de a proceda. - O partitură
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
pune în valoare victoria în termenii săi specifici, care se repetă aproape identic și în alte situații ulterioare: "Are loc asumarea totală a discursului de către instanța enunțătoare care își este propria transcendență. Sentimentul este actualizat nu numai ca posibil vehicul semiotic, ci acesta se transformă în acea stare agonală, devenită condiție unică a actului poetizant. Eul bacovian nu mai este constrâns să se manifeste din exterior, impulsionat de vreo retorică, precum cel blagian, ci se situează simultan în existență și scriitură
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
de puțin credibilă. După părerea mea, poezia optzecistă (textualistă, neoexpersionistă etc.) nu are nimic de a face cu poetica barbiană, orice "pulsiuni semiotice", ca definiție a generației, am vrea să mobilizăm. Mi se pare un fapt estetic (sau, mă rog, semiotic sau textualist) de domeniul evidenței. Marin Mincu realizează o antologie a poeziei românești din secolul XX, despre felul cum ea înaintează, dintr-o perspectivă postmodernă, mai clar definită ca experimentalistă. Criticul distinge patru modele de poezie în secolul XX: tradiționalistă
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
declanșată "deconstrucția", "remedii" nu există. Circuitul "descentralizării" e ireversibil și, practic, după cum argumentează Derrida în mai multe locuri, infinit. Așa-zisa lui "finalitate" coincide, la Stevenson, cu sucombarea ultimului "avatar" (Hyde). Moartea aparent inexplicabilă a lui Hyde capătă, la nivel semiotic, o anumită credibilitate. Lăsat să se manifeste în dialectica sa ad infinitum, orice "joc al substituțiilor" ar însemna, pînă la urmă, conturarea unei utopii: un perpetuum mobile funcțional! Nici măcar compusul chimic al lui Jekyll nu poate schimba, se pare, legile
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]