57 matches
-
se zbârlea precum un arici în momentele de iritare. Venise tocmai din Moldova, după ce cunoscuse la preventoriul din Sânpetru, cu ceva timp în urmă, o dăscăliță de română, fiica popii din satul învecinat Umilenilor, ... MIRELA-IOANA BORCHIN, „APA”Cadru didactic universitar, semiotician de renume, autoare a mai multor apreciate studii și cărți în domeniu, Mirela-Ioana Borchin simte chemarea de a se afirma și în literatura beletristică. Debutează cu un roman de factură clasică, „Punctul interior” (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2010), care surprinde
DAN FLORIŢA SERACIN by http://confluente.ro/articole/dan_flori%C5%A3a_seracin/canal [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului BORCHIN, Mirela - Ioana (15.V.1966, Timișoara) FIȘĂ BIOBIBLIOGRAFICĂ Eseist, hermeneut, prozator, semiotician. A mai semnat: Mirela Radu Lăzărescu. F a m i l i a: tatăl, Alexandru Radu, inginer, mama, Ioana Radu (n. Căpățână), profesor, unchiul, Vasile Lăzărescu, mitropolit al Banatului. S t u d i i: Liceul de Filologie din Timișoara
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
inspirat meșteșug (autoarea este un reputat cadru didactic la Filologia timișoreană), un roman ce utilizează jocul imprevizibil, ori previzibil, al semnelor nu ca scop în sine, ci ca un mijloc, privilegiat, de acces la ființă”. (Eugen Dorcescu) „Cadru didactic universitar, semiotician de renume, autoare a mai multor apreciate studii și cărți în domeniu, Mirela-Ioana Borchin simte chemarea de a se afirma și în literatura beletristică. Debutează cu un roman de factură clasică, „Punctul interior” (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2010), care surprinde
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
decriptează, pe de o parte, tainele viitorului omenirii, precum Efrem Ieromonahul de la Schitul Vatopedin „Sfântul Apostol Andrei”, iar pe de alta, el este un consacrat scrutător (de tip renascentist, iată, prin arhitectura vastă a cunoștințelor expuse) al trecutului și un semiotician desăvârșit al interacțiunii perfecte dintre natură și om. De-a lungul și de-a latul pampei, fiecare entitate, în care zvâcnește puternic sau molcom viața, comunică, printr-un joc arhaic al reflexelor căpătate și al rațiunii, cu sufletul ce animă
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
nu se pot cuprinde într-o singură definiție în aceeași măsură în care se pot totuși cuprinde într-un singur nume”), astfel încât, din plin înzestrat cu toate cele necesare cugetării inspirate, el se impune nu numai ca „cel mai mare semiotician al Antichității”, iar prin aceasta drept „un precursor direct și imediat al teoriilor moderne ale lui Saussure și Pierce” (Eugen Munteanu), ci și ca gânditorul care în filosofia europeană a făcut trecerea de la timpul ciclic la cel linear-istoric, respectiv ca
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
nașterea lui Constantin Brâncuși. * * * Despre genialul sculptor, un lucru vreau să spun încă de la început: că, prin opera lui, începând cu Sărutul din 1907 și cu prima Coloană fără sfârșit din 1918, din lemn de stejar, Brâncuși a fost primul semiotician al iubirii din arta modernă care a știut cum să transforme semnele arbitrare în simboluri consacrate. După Brâncuși, toată arta modernă a sărit în aer sau a intrat în pământ. Coloana infinită, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Domnișoara Pogany și cele
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
jocul lor cu cerul și cu oamenii de la zei. Ei nu fac altceva decât o artă care odihnește și vindecă prin bucurie deplină. Căci aceasta este adevărata artă din familia sacrului. A fi un mare artist, sculptor, pictor, poet, filozof, semiotician, nu înseamnă a practica pur și simplu o artă, ca proces ritualic al creației de idei sau ca meditație artistică transcendentală, fie pe calea ritului, fie pe calea intelectualismului. Toate acestea sunt inutile până nu obții experiența revelatoare directă a
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
imagine: Raluca-Crina Florescu ARTA SACRĂ ȘI CREATORII DIVINI Să porți încontinuu în gând problemele fundamentale ale omenirii nu-i un lucru ușor - pentru un rege, un sacerdot, un preot al Artei lui Dumnezeu, un om de știință, un poet, filozof, semiotician și arhitect al luminii vii - dar să le și rezolvi singur... este covârșitor, ține de marea taină și de mister, de Mister în Unu...în Doi și în Trei; ține de apocalipsul Sfintei Mame a lui Dumnezeu, de Sfânta Familie
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1442666145.html [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > MIRELA-IOANA BORCHIN, "APA" Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului MIRELA-IOANA BORCHIN, „APA” Cadru didactic universitar, semiotician de renume, autoare a mai multor apreciate studii și cărți în domeniu, Mirela-Ioana Borchin simte chemarea de a se afirma și în literatura beletristică. Debutează cu un roman de factură clasică, „Punctul interior” (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2010), care surprinde
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
a mai fost pentru nimeni povară...” (Visul mamei). Căutătorul sensului colindă, așadar, în realitate, ori în gând, ori în vis, spații intens, dar difuz, semnificante, el este un “culegător de flori” (“drumul culegătorilor de flori”), un căutător de semne, un semiotician sui-generis, un smerit hermenut al abisului. În această încordare, în acest elan frânt, în aceste “amintiri uitate”, în această victorie asupra biruinței indiscutabile a asemantismului (“Cuvinte multe-s fără de cuvânt”) stă puterea poeziei, în aparență timidă, reticentă, retractilă, a lui
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_cautarea_sensului_pierdut_cuvant_eugen_dorcescu_1333376369.html [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
sau „Pendulul lui Foucault” s-a stins din viață a fost făcut de familia acestuia, informează La Republlica. Scriitorul a încetat din viață acasă, în jurul orei 22:30. Născut în Alexandria pe 5 ianuarie 1932, Umberto Eco a fost un semiotician, filosof și scriitor prolific. În 1988 a fondat Departamentul de Comunicare de la Universitatea din Sân Marino. Din 2008 a fost profesor emerit și președinte al Școlii Superioare de Stiinte Umaniste de la Universitatea din Bologna. Din 2010 a fost membru al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/a-murit-umberto-eco/ [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
1922-2006), istoric literar, italienist, specialist în relațiile culturale și literare româno-italiene. 11. Mircea Tomescu (1916-1969), bibliolog. Director al Bibliotecii Centrale Universitare. 12. Glasul Patriei. Organ al Comitetului Român pentru repatriere. Apare la Berlin în perioada 1955-1972. 13. Paul Miclău (1931-2011), semiotician, poet, prozator, traducător și memorialist. 14. Elena Văcărescu, Scrieri alese. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Ion Stăvăruș, București, Editura Minerva, 1975, 384 pag. 15. Dumitru Micu (1928), istoric și critic literar. Lector de limba română la Lyon (1970-1971
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
(n. 5 ianuarie 1932, Alessandria, Piemont - d. 19 februarie 2016, Milano) a fost un scriitor italian, editor, filosof și semiotician. Este cunoscut în special pentru românul sau "Numele trandafirului" ("Îl nome della roșa", 1980), în care a combinat elemente de semiotica într-un cadru ficțional combinat cu analiza biblică, studii medievale și teorie literară. De atunci a scris mai multe
Umberto Eco () [Corola-website/Science/298589_a_299918]
-
de data aceasta) nici un conținut nu ne interesează. Desigur că inițial conținutul este cel care Își caută un model narativ, dar, odată găsit, acesta va fi suveran, impunându-se ca suprema cauzalitate a fabricării de text. Fiind unul din marii semioticieni ai momentului, e de la sine Înțeles că Umberto Eco va dori să de-construiască În computer corpul romanesc al inițierii. Astfel se convertește abisal frivolitatea genului polițist prin amplificarea cadrului investigat. Tradiția și-a inventat labirintice scenarii inițiatice, prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe care-l avea. Mi-a plăcut și asta”. Trecerea numelui în renume are la bază un proces complex de sociopsihologie folclorică, trimițînd direct în domeniul formelor simbolice. Deocamdată, să reținem că interlocutorul Vitoriei se dovedește a fi un bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Lodge, Nice Work Meserie!1 1997: 189) Acest dialog dintre Robyn și Vic Wilcox din românul lui David Lodge poate fi considerat o definiție a semioticii și a unității de bază, semnul. Sintagma "a se gândi la porcarii" atribuită oricărui semiotician de către Vic Wilcox coincide, de fapt, cu o definiție oferită de Umberto Eco ([1976] 2003: 13) semioticii, si anume: "... semiotica este în principiu disciplină care studiază tot ceea ce poate fi folosit pentru a minți". În această carte ne propunem să
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1988] 1989) This dialogue between Robyn Penrose and Vic Wilcox from David Lodge's novel Nice Work can be interpreted aș a possible definition of semiotics and of its basic unit, the sign. The syntagm "dirty minds" associated to any semiotician by Vic Wilcox actually coincides with one definition provided by Umberto Eco ([1976] 1979: 7), namely "semiotics is în principle the discipline studying everything which can be used în order to lie". The purpose of this book is to discover
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
s c u r s u l u i, la capitolul coerență discursivă. Izotopia desemnează modalitățile ce țin de structura și de organizarea nonlineară a textului și contribuie la coerența lui, avînd la bază redundanța unui element de semantică discursivă. Semioticieni și lingviști, precum J. Courtés, F. Rastier, M. Arrivé, au pus în legătură izotopia cu alți termeni precum: omogenitate, eterogenitate, tropi, metaforă, metonimie sau sinecdocă, contribuind la realizarea unei adevărate tipologii. Redundanța elementelor semantice se poate manifesta explicit sau implicit
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
et la langue, în "Bulletin de la Société linguistique de Paris", 1922, pp. 22-23; Linguistique générale et linguistique française, Ernest Leroux, Paris, 1932; L'arbitraire du signe. Valeur et signification în "Le Français Moderne" 8, 1940, pp. 193-206. Roland BARTHES (1915-1980), semiotician francez, constructor al unei teorii post-structuraliste a semnului în relație cu societatea și cu atributele ei culturale. Studii precum Le Degré zéro de l'écriture suivi de Nouveaux essais critiques, Éditions du Seuil, Paris, 1953; Mythologies, Éditions du Seuil, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1897; Les formes élémentaires de la vie religieuse, Félix Alcan, Paris, 1912 (trad. rom. Formele elementare ale vieții religioase, Polirom, Iași, 1995); "L'Allemagne au-dessus de tout": la mentalité allemande et la guerre, Armand Colin, Paris, 1915. Umberto ECO (n. 1932), semiotician și scriitor italian. Lucrări de referință: Opera aperta, Bompiani, Milano, 1962 (trad. rom. Opera deschisă, Editura pentru Literatura Universală, 1969, Editura Paralela 45, 2006 ), La struttura assente, Bompiani, Milano, 1968; Trattato di semiotica generale, Bompiani, Milano, 1975 (trad. rom. Tratat
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
situația socială a pacienților psihiatrici si a altor categorii de persoane instituționalizate, Polirom, Iași, 2004); Interaction Ritual. Essays on Face-to-Face Behavior, Anchor Books, New York, 1967; Forms of Talk, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1981. Algirdas Julien GREIMAS (1917-1992), lingvist și semiotician lituanian de expresie franceză, fondator al semioticii structurale. Lucrări de referință: Sémantique structurale. Recherche et méthode, Larousse, Paris, 1966; Du sens. Essais sémiotiques, Éditions du Seuil, Paris, 1970 (trad. rom. Despre sens. Eseuri semiotice, Editura Univers, București, 1975); Du sens
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Paris, 1990; Logique naturelle et communications, PUF, Paris, 1996; (în colab cu Adam, Jean-Michel, Ali Bouacha, Magrid, eds), Textes et discours. Catégories pour l'analyse, Éditions Universitaires de Dijon, Dijon, 2004. GRUPUL μ (din 1967), pseudonim colectiv pentru echipa de semioticieni de la "Centre d'Études poétiques" de la Universitatea din Liège (Belgia), format în 1967 din: Francis Édeline, Jean-Marie Klinkenberg, Jacques Dubois, Francis Pire, Hadelin Trinon și Philippe Minguet, la care s-au alăturat de-a lungul celor patru decenii de funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ideile sale originale, de a integra în descrierea limbilor toate componentele tratate în mod tradițional separat -fonetică, morfologie, sintaxă, semantică, stilistică-, de a descrie entitățile limbii din perspectiva funcțiilor și relațiilor reciproce și altele, au influențat gîndirea unor lingviști și semioticieni din a doua jumătate a secolului al XX-lea (K. Togeby, H. Frei, L. Prieto, N. A. Chomsky, E. Coșeriu și mulți alții). Lucrări de referință: Principes de grammaire générale, Bianco Lunos Bogtrykkeri, Copengahen, 1928; Omkring spragteoriens grunglaeggelse, Akademisk Forlag, København
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1994; Problèmes de sémantique. La polysémie en questions, Edition du Septentrion, Lille, 1999; L'anaphore associative, PUF, Paris, 2001; (în colab. cu Anscombre, J.-C.) Problèmes de sémantique et référence, Publicaciones Universidad de Oviedo, Oviedo, 2001. Julia KRISTEVA (n. 1942), semiotician, psihanalistă franceză, de origine bulgară, scriitoare, profesoară la Universitatea Paris VII, Diderot. Membră a grupului "Tel Quel"; impune o perspectivă inedită asupra studiilor textului literar, cu o atenție specială acordată relației dintre texte. De altfel, lansează conceptul de "intertextualitate", care
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
col. "F autoformation", Paris, 1982; Une grammaire des textes et des dialogues, Hachette, col. "F autoformation", Paris, 1990; Les discours de la presse quotidienne. Observer, analyser, comprendre, PUF, Paris, 2007. Georges MOLINIÉ (1944 -2014), profesor la Universitatea Paris - Sorbonne (Paris IV), semiotician și stilistician francez, autor al unui dicționar de retorică și a mai multor studii de stilistică și de semiostilitică: Eléments de stylistique française, Presses Universitaires de France, Paris, 1986; (în colab. cu Mazaleyrat, Jean) Vocabulaire de la stylistique, PUF, Paris, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]